Știri externe
Nicolas Sarkozy, condamnat la 5 ani de închisoare pentru finanțare ilegală a campaniei
Un tribunal din Paris l-a condamnat joi pe fostul președinte francez Nicolas Sarkozy la cinci ani de închisoare pentru conspirație la finanțarea ilegală a campaniei electorale din 2007. Acuzațiile susțin că Sarkozy ar fi încheiat un acord cu fostul lider libian Muammar al-Gaddafi, prin care ar fi primit fonduri pentru campanie în schimbul susținerii internaționale a regimului libian. Deși procurorii ceruseră inițial șapte ani de închisoare, judecătorul l-a achitat pe Sarkozy de alte capete de acuzare, precum corupția, din lipsă de probe care să ateste că banii din Libia au ajuns efectiv în conturile campaniei sale.
Conform sentinței, Sarkozy va executa pedeapsa cu închisoarea, indiferent dacă va face apel, însă data încarcerării va fi stabilită ulterior, evitându-se astfel escortarea sa imediată din sala de judecată. Instanța a impus și o amendă de 100.000 de euro. În motivarea deciziei, curtea a subliniat că Sarkozy, în calitate de ministru și lider de partid, a permis colaboratorilor săi apropiați să contacteze autoritățile libiene pentru a obține finanțare ilegală, deși nu s-a dovedit că el a fost beneficiar direct al fondurilor.
Doi foști colaboratori ai lui Sarkozy au fost, de asemenea, condamnați: Claude Guéant, fost consilier principal, pentru corupție și falsificare, și Brice Hortefeux, fost ministru, pentru conspirație. Eric Woerth, trezorierul campaniei din 2007, a fost achitat.
Procurorii au construit cazul pe baza declarațiilor a șapte foști oficiali libieni, a documentelor privind vizitele colaboratorilor lui Sarkozy în Libia, a transferurilor financiare și a însemnărilor fostului ministru libian al petrolului, Shukri Ghanem, găsit mort în 2012. Un moment semnificativ al procesului a fost moartea subită, cu doar două zile înainte de verdict, a omului de afaceri franco-libanez Ziad Takieddine, un martor-cheie care susținuse că a livrat până la cinci milioane de euro de la Gaddafi către Sarkozy și șeful său de cabinet între 2006 și 2007. Takieddine și-a retractat ulterior acuzațiile, dar apoi le-a reconfirmat, generând un alt dosar împotriva lui Sarkozy și a soției sale, Carla Bruni-Sarkozy, pentru presupuse presiuni asupra unui martor.
Sarkozy, care a participat la verdict însoțit de soția sa, a promis că va lupta pentru a-și demonstra nevinovăția. Procesul, început în ianuarie 2025, a atras atenția internațională, mai ales datorită rolului lui Sarkozy în intervenția NATO din 2011, care a dus la căderea și moartea lui Gaddafi. Instanța a precizat că imunitatea prezidențială a lui Sarkozy a limitat investigația la perioada 2005-2007.
În ciuda condamnării, Sarkozy rămâne o figură influentă în politica franceză de dreapta, menținând contacte cu lideri precum președintele Emmanuel Macron și oferind sprijin indirect partidului Adunarea Națională, condus de Marine Le Pen. Problemele sale juridice continuă, acesta fiind deja condamnat într-un alt caz de corupție, unde a purtat o brățară electronică, și deposedat de Legiunea de Onoare.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Politică
Diana Șoșoacă, braț la braț cu „dictatorul drogurilor”. Eurodeputata României, fotografii lângă Maduro, lider acuzat de narco-terorism, capturat de SUA
În timp ce milioane de venezueleni fug dintr-o țară distrusă de sărăcie, foamete și represiune, Diana Șoșoacă, europarlamentar român, a ales să își facă poze la Caracas, foarte aproape de Nicolás Maduro, liderul pe care SUA și numeroase state occidentale îl consideră ilegitim și periculos.
În ianuarie 2025, Șoșoacă a publicat pe Facebook fotografii de la ceremonia de „învestire” a lui Maduro, lăudând vizita cu mesajul: „Impresii din Caracas”. În imagini, eurodeputata apare relaxată, aproape lipită de președintele venezuelean, într-o scenografie de propagandă a unui regim acuzat de fraudă electorală și represiune brutală.
Întrebarea-cheie a rămas fără răspuns: cine a plătit excursia? Diana Șoșoacă a refuzat să spună, susținând vag că „a fost invitată”. Parlamentul European s-a delimitat rapid, precizând că deplasarea NU a fost una oficială. Cu alte cuvinte, România nu avea ce căuta acolo – dar Șoșoacă a fost prezentă.
Maduro conduce Venezuela din 2013 și a transformat una dintre cele mai bogate țări în petrol într-un stat aproape falimentar. Hiperinflație, spitale fără medicamente, rafturi goale, milioane de refugiați. Alegerile din 2024 au fost catalogate drept trucate, iar opoziția vorbește deschis despre o dictatură mascată.
Mai grav, autoritățile din Statele Unite îl acuză pe Maduro de narco-terorism, susținând că ar fi colaborat cu carteluri de droguri pentru a inunda SUA cu cocaină. Potrivit declarațiilor publice făcute de Donald Trump, liderul venezuelean ar fi fost ținta unei operațiuni majore, iar procurorul general Pam Bondi a anunțat că acesta este inculpat pentru conspirație, trafic de droguri și deținere de arme de război.
În acest peisaj exploziv, Diana Șoșoacă nu a venit cu explicații, scuze sau distanțări. Nicio condamnare a abuzurilor. Nicio vorbă despre milioanele de oameni care trăiesc în mizerie sub regimul Maduro. Doar poze, zâmbete și tăcere.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a făcut o declarație surprinzătoare după operațiunea militară de amploare lansată sâmbătă dimineață împotriva Venezuelei, afirmând că Statele Unite vor conduce Venezuela temporar, până când va fi asigurată o “tranziție politică” stabilă și sigură.
Într-o conferință de presă desfășurată la reședința sa din Mar-a-Lago, Trump a explicat că intervenția militară care, potrivit afirmațiilor sale, a dus la capturarea președintelui venezuelean Nicolás Maduro și a soției sale, nu se va opri odată cu detronarea liderului de la Caracas. El a subliniat că Washingtonul nu va permite unui alt membru al regimului Maduro să preia puterea și a pledat pentru un rol direct al SUA în gestionarea situației politice din țară.
„Vom conduce Venezuela până când vom avea o tranziție adecvată și sigură pentru poporul venezuelean”, a declarat Trump, adăugând că această perioadă de conducere internațională este necesară pentru a evita un vid de putere sau o revenire a autoritarismului.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Sâmbătă, 3 ianuarie a.c., președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat că forțele armate americane au capturat președintele Venezuelei, Nicolás Maduro, împreună cu soția sa, în urma unei operațiuni militare de amploare desfășurate în cursul nopții. Trump afirmă că liderul venezuelean a fost apoi transportat în afara țării.
Operațiunea, prezentată de Trump ca un „atac la scară largă” împotriva guvernului de la Caracas, a inclus lovituri aeriene și implicarea unor forțe speciale americane în capitala Venezuelei, unde au fost raportate explozii puternice și zboruri ale aeronavelor militare la joasă altitudine.
Administrația de la Casa Albă a anunțat că detalii suplimentare vor fi oferite într-o conferință de presă programată ulterior, dar până în acest moment nu au fost furnizate informații clare despre locul unde se află Maduro sau asupra modului exact în care a fost capturat.
Guvernul venezuelean a condamnat imediat acțiunea, calificând-o drept o agresiune militară gravă și o încălcare flagrantă a suveranității naționale, solicitând dovezi privind starea de sănătate și locația actuală a președintelui și a soției sale. Autoritățile de la Caracas au declarat stare de urgență și au cerut populației să rămână unită în fața „agresiunii externe”.
Tensiunile dintre SUA și Venezuela au fost în creștere de luni de zile, pe fondul acuzațiilor Statelor Unite potrivit cărora regimul Maduro ar fi implicat în traficul de droguri și în încălcări ale drepturilor omului, acuzații respinse ferm de Caracas. Washingtonul a impus sancțiuni economice și a emis o recompensă pentru informații ce ar duce la arestarea lui Maduro.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Primarul Ionel Tatu anunță Boboteaza 2026 la Vâlcelele și Floroaica: eveniment solemn, cu participarea autorităților județene
Grădiștea păstrează tradiția: Boboteaza, sărbătorită cu sfințirea apei și concurs cabalin
Boboteaza, sărbătorită cu tradiție la Roseți. Botezul cailor și concursuri deosebite, pe 6 ianuarie
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
