Știri
Misterele paranormale ale Cetății Ardud
În inima județului Satu Mare, acolo unde dealurile se pierd în orizont și vânturile șoptesc povești uitate, se ridică Cetatea Ardud, o fortăreață medievală ale cărei ziduri ascund nu doar urmele istoriei, ci și ecouri ale unor fenomene care scapă explicațiilor raționale. Construită în secolul al XV-lea, cetatea a fost martora intrigilor nobiliare, a bătăliilor crâncene și a dramelor personale care par să fi lăsat urme nevăzute, dar simțite, în aerul său. Localnicii vorbesc cu o reverență amestecată cu teamă despre spirite neliniștite care bântuie pivnițele și turnurile, iar poveștile lor au transformat Ardudul într-un magnet pentru iubitorii de paranormal.
Legenda Elenei, Sufletul Pierdut al Cetății
Cea mai cunoscută poveste care învăluie cetatea este cea a Elenei, o tânără nobilă din secolul al XVII-lea, fiica unui căpitan al garnizoanei Ardud. Conform legendei, Elena era o femeie de o frumusețe răpitoare, cu ochii de un căprui cald și o fire blândă, dar naivă. Într-o perioadă de tensiuni între nobilimea maghiară și forțele imperiale habsburgice, un tânăr ofițer străin, trimis sub pretextul negocierilor, a sosit la cetate. Era fermecător, cu un zâmbet care ascundea intenții obscure, și a cucerit rapid inima Elenei.
Dragostea lor s-a țesut în secret, în umbra coridoarelor de piatră și în grădinile ascunse ale cetății. Elena, orbită de pasiune, i-a dezvăluit iubitului său detalii despre tunelurile subterane și punctele slabe ale fortăreței, crezând că el plănuia să fugă împreună cu ea. Însă adevărul a ieșit la iveală când străinul a dispărut, iar cetatea a fost atacată în miez de noapte, trădată chiar de informațiile oferite de Elena. În haosul bătăliei, tatăl ei, mânios și îndurerat, a condamnat-o pe tânără la închisoare în temnițele umede ale cetății. Se spune că Elena și-a petrecut ultimele zile plângând și implorând iertare, dar blestemul trădării a legat-o pentru eternitate de zidurile care o închiseseră.
Fenomene inexplicabile
De-a lungul timpului, cei care au vizitat sau lucrat în preajma cetății au raportat experiențe care sfidează logica. Turiștii povestesc despre umbre care par să alunece pe ziduri, chiar și în absența unei surse de lumină. În serile târzii, când ceața coboară peste Ardud, unii jură că aud pași ușori pe podelele de piatră ale turnului principal, ca și cum cineva ar păși cu grijă, dar nimeni nu e acolo. Șoaptele sunt un alt fenomen recurent – fraze nedeslușite, ca un murmur îndepărtat, care par să vină din pereți sau din adâncul pivnițelor.
Un ghid local, care a petrecut ani în preajma cetății, povestește despre o noapte în care a simțit o prezență apăsătoare în timp ce închidea porțile. „Era ca și cum cineva mă privea din spate, dar când m-am întors, nu era nimeni. Apoi am auzit un oftat, clar, ca al unei femei care plânge. Am fugit și n-am mai intrat singur noaptea acolo,” a mărturisit el. Alți vizitatori au raportat senzații de frig brusc în anumite zone ale cetății, chiar și în zilele călduroase de vară, în special în apropierea intrării în tunelurile subterane, astăzi în mare parte închise publicului.
Un incident notabil a avut loc în anii ’90, când un grup de tineri a organizat o expediție nocturnă în cetate, atrași de legende. Echipați cu lanterne și camere foto, au explorat ruinele, dar au fost nevoiți să plece în grabă când aparatura lor a început să funcționeze defectuos, iar unul dintre ei a susținut că a văzut o siluetă feminină, translucidă, stând nemișcată la capătul unui coridor. Fotografiile făcute în acea noapte au arătat doar pete neclare, dar povestea lor a alimentat și mai mult aura misterioasă a locului.
Tunelurile și secretele lor
Tunelurile subterane ale cetății sunt considerate epicentrul activității paranormale. Legenda spune că acestea se întind pe kilometri, conectând Ardudul de alte fortificații din regiune. În trecut, ele serveau drept căi de scăpare sau pentru transportul proviziilor în timpul ce era atacat. Astăzi, multe dintre ele sunt prăbușite sau sigilate, dar cei care au avut acces în porțiunile încă intacte descriu o atmosferă apăsătoare, ca și cum aerul însuși ar fi încărcat de o energie nevăzută.
Unii cercetători ai paranormalului speculează că tunelurile ar putea acționa ca un fel de „conductă” pentru energii spirituale, amplificând prezența entităților. În 2010, o echipă de amatori de fenomene supranaturale a efectuat o investigație în cetate, folosind detectoare de câmp electromagnetic și înregistratoare audio. Deși nu au capturat imagini clare, au înregistrat sunete ciudate – gemete slabe și ceea ce părea a fi un murmur feminin, imposibil de atribuit vreunei surse fizice.
Ce atrage spiritele la Ardud?
Ce face Cetatea Ardud un loc atât de propice pentru astfel de povești? Istoricii sugerează că tragedia și violența care au marcat trecutul fortăreței – de la trădări și execuții la bătălii sângeroase – ar putea fi un factor. În plan esoteric, se crede că locurile cu o încărcătură emoțională intensă, cum ar fi Ardudul, devin „puncte de ancorare” pentru spirite care nu și-au găsit liniștea. Elena, sau oricare ar fi entitatea care bântuie cetatea, pare prinsă într-un ciclu de regrete și dorințe nerostite.
Pe de altă parte, scepticii argumentează că aceste povești sunt doar folclor local, amplificat de imaginația vizitatorilor și de atmosfera sumbră a ruinelor. Umbrele pot fi explicate prin jocuri de lumină, șoaptele prin curenții de aer din tuneluri, iar senzațiile de frig prin condițiile naturale ale pivnițelor. Totuși, chiar și cei mai raționali admit că există ceva aparte la Ardud – o energie care te face să privești peste umăr.
Ardudul astăzi
Astăzi, Cetatea Ardud este o atracție turistică, restaurată parțial, dar păstrând farmecul său misterios. Vizitatorii vin să admire arhitectura medievală, să asculte poveștile ghizilor și, uneori, să spere că vor întâlni ceva dincolo de obișnuit. Evenimente culturale, precum festivaluri medievale, au loc în curtea cetății, dar nopțile rămân domeniul legendelor.
Pentru cei fascinați de paranormal, Ardudul este un loc care merită explorat, dar cu respect față de istoria și spiritele care, poate, încă îl locuiesc. Fie că este vorba de sufletul Elenei sau de altceva, cetatea continuă să fie un loc unde trecutul și prezentul se întâlnesc, iar granița dintre real și supranatural devine tulburător de subțire. Dacă te aventurezi acolo, ia cu tine o lanternă bună – și poate o rugăciune, pentru orice eventualitate.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Vlad Pascu a fost condamnat definitiv la zece ani de închisoare, după ce Curtea de Apel Constanța a menținut decizia primei instanțe. Pe 19 august s-au împlinit doi ani de la accidentul prin care a omorât doi tineri și a rănit alți trei.
„Dosarul 2 Mai a ajuns la final. Totul a ramas cum știți. 10 ani de închisoare pentru Vlad Pascu. O poveste tristă,tristă”, a transmis avocatul, printr-o postare pe Facebook. Continuarea, aici.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Jandarmii din Călărași, în acțiune pe Canalul Siderurgic pentru prevenirea braconajului piscicol
Inspectoratul de Jandarmi Județean (IJJ) Călărași a desfășurat miercuri, 20 august, o acțiune de prevenire și combatere a pescuitului ilegal pe Canalul Siderurgic.
Pe parcursul activității, jandarmii au verificat zonele frecventate de pescari și au purtat discuții cu aceștia pentru a le reaminti prevederile legale care reglementează pescuitul sportiv și comercial.
🔹 În cadrul acțiunii:
- au fost legitimate 10 persoane;
- au fost controlate uneltele de pescuit utilizate;
- nu au fost constatate fapte de natură penală și nu s-au aplicat sancțiuni contravenționale conform O.U.G. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura.
Reprezentanții Jandarmeriei Călărași transmit că astfel de controale vor continua, atât independent, cât și în colaborare cu alte instituții, pentru protejarea resurselor acvatice și prevenirea activităților ilegale din zonă.
Cetățenii sunt încurajați să semnaleze orice situație de braconaj piscicol la numărul unic de urgență 112.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași: „Serviciul farmaceutic de noapte este un serviciu public și ar trebui susținut de autorități”
În urma publicării materialului despre lipsa farmaciilor de gardă din municipiul Călărași, redacția Călărași Press a primit un punct de vedere din partea farmacistului Postelnicu Doru, președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași.
Reamintim că, în discuția avută cu redacția noastră, președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași a subliniat faptul că farmaciile nu își permit să asigure program non-stop doar din resurse proprii, iar gărzile de noapte ar trebui tratate drept un serviciu public, sprijinit financiar de autoritățile locale și de Ministerul Sănătății.
Exemplul Bulgariei: cum sprijină statul farmaciile
Pentru a identifica soluții concrete, președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași a solicitat informații oficiale de la Uniunea Farmaceutică din Bulgaria. Într-un document transmis de președintele acesteia, Dimitar Marinov, sunt prezentate măsuri aplicate peste Dunăre pentru a susține continuitatea serviciilor farmaceutice.
Printre acestea:
- Sprijin financiar direct pentru farmaciile deschise 24/7 sau pentru cele aflate în zone izolate.
- Plăți suplimentare pentru serviciile de eliberare a medicamentelor compensate, de până la 15% din valoarea produsului (nu mai mult de 12,50 euro).
- Reguli clare de adaos comercial, diferențiate în funcție de prețul medicamentului, pentru a asigura un echilibru între sustenabilitate și accesibilitate.
- Control digitalizat al medicamentelor, care a redus fraudele și concurența neloială.
„În Bulgaria, farmacistul care face gardă de noapte nu mai este lăsat singur să suporte costurile. Statul intervine și compensează financiar acest serviciu public. Este un model pe care și România ar trebui să îl ia în calcul”, a subliniat farmacistul Postelnicu Doru.
În timp ce la Călărași oamenii rămân fără acces la medicamente după ora 23:00, vecinii bulgari au găsit soluții concrete prin care să mențină farmacii deschise non-stop sau să sprijine unitățile aflate în zone greu accesibile.
Întrebarea care rămâne este: cine își va asuma în România rolul de a transforma serviciul farmaceutic de noapte într-un adevărat serviciu public, așa cum se întâmplă deja peste graniță?
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Cutremur de 4.4 în Gorj, Oltenia: Seism resimțit puternic în Târgu Jiu pe 22 August 2025
Cod galben de caniculă și instabilitate atmosferică în județul Călărași
Află și tu care este valoarea normală a tensiunii tale în funcție de vârstă
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
