Știri
Misterele paranormale ale Cetății Ardud
În inima județului Satu Mare, acolo unde dealurile se pierd în orizont și vânturile șoptesc povești uitate, se ridică Cetatea Ardud, o fortăreață medievală ale cărei ziduri ascund nu doar urmele istoriei, ci și ecouri ale unor fenomene care scapă explicațiilor raționale. Construită în secolul al XV-lea, cetatea a fost martora intrigilor nobiliare, a bătăliilor crâncene și a dramelor personale care par să fi lăsat urme nevăzute, dar simțite, în aerul său. Localnicii vorbesc cu o reverență amestecată cu teamă despre spirite neliniștite care bântuie pivnițele și turnurile, iar poveștile lor au transformat Ardudul într-un magnet pentru iubitorii de paranormal.
Legenda Elenei, Sufletul Pierdut al Cetății
Cea mai cunoscută poveste care învăluie cetatea este cea a Elenei, o tânără nobilă din secolul al XVII-lea, fiica unui căpitan al garnizoanei Ardud. Conform legendei, Elena era o femeie de o frumusețe răpitoare, cu ochii de un căprui cald și o fire blândă, dar naivă. Într-o perioadă de tensiuni între nobilimea maghiară și forțele imperiale habsburgice, un tânăr ofițer străin, trimis sub pretextul negocierilor, a sosit la cetate. Era fermecător, cu un zâmbet care ascundea intenții obscure, și a cucerit rapid inima Elenei.
Dragostea lor s-a țesut în secret, în umbra coridoarelor de piatră și în grădinile ascunse ale cetății. Elena, orbită de pasiune, i-a dezvăluit iubitului său detalii despre tunelurile subterane și punctele slabe ale fortăreței, crezând că el plănuia să fugă împreună cu ea. Însă adevărul a ieșit la iveală când străinul a dispărut, iar cetatea a fost atacată în miez de noapte, trădată chiar de informațiile oferite de Elena. În haosul bătăliei, tatăl ei, mânios și îndurerat, a condamnat-o pe tânără la închisoare în temnițele umede ale cetății. Se spune că Elena și-a petrecut ultimele zile plângând și implorând iertare, dar blestemul trădării a legat-o pentru eternitate de zidurile care o închiseseră.
Fenomene inexplicabile
De-a lungul timpului, cei care au vizitat sau lucrat în preajma cetății au raportat experiențe care sfidează logica. Turiștii povestesc despre umbre care par să alunece pe ziduri, chiar și în absența unei surse de lumină. În serile târzii, când ceața coboară peste Ardud, unii jură că aud pași ușori pe podelele de piatră ale turnului principal, ca și cum cineva ar păși cu grijă, dar nimeni nu e acolo. Șoaptele sunt un alt fenomen recurent – fraze nedeslușite, ca un murmur îndepărtat, care par să vină din pereți sau din adâncul pivnițelor.
Un ghid local, care a petrecut ani în preajma cetății, povestește despre o noapte în care a simțit o prezență apăsătoare în timp ce închidea porțile. „Era ca și cum cineva mă privea din spate, dar când m-am întors, nu era nimeni. Apoi am auzit un oftat, clar, ca al unei femei care plânge. Am fugit și n-am mai intrat singur noaptea acolo,” a mărturisit el. Alți vizitatori au raportat senzații de frig brusc în anumite zone ale cetății, chiar și în zilele călduroase de vară, în special în apropierea intrării în tunelurile subterane, astăzi în mare parte închise publicului.
Un incident notabil a avut loc în anii ’90, când un grup de tineri a organizat o expediție nocturnă în cetate, atrași de legende. Echipați cu lanterne și camere foto, au explorat ruinele, dar au fost nevoiți să plece în grabă când aparatura lor a început să funcționeze defectuos, iar unul dintre ei a susținut că a văzut o siluetă feminină, translucidă, stând nemișcată la capătul unui coridor. Fotografiile făcute în acea noapte au arătat doar pete neclare, dar povestea lor a alimentat și mai mult aura misterioasă a locului.
Tunelurile și secretele lor
Tunelurile subterane ale cetății sunt considerate epicentrul activității paranormale. Legenda spune că acestea se întind pe kilometri, conectând Ardudul de alte fortificații din regiune. În trecut, ele serveau drept căi de scăpare sau pentru transportul proviziilor în timpul ce era atacat. Astăzi, multe dintre ele sunt prăbușite sau sigilate, dar cei care au avut acces în porțiunile încă intacte descriu o atmosferă apăsătoare, ca și cum aerul însuși ar fi încărcat de o energie nevăzută.
Unii cercetători ai paranormalului speculează că tunelurile ar putea acționa ca un fel de „conductă” pentru energii spirituale, amplificând prezența entităților. În 2010, o echipă de amatori de fenomene supranaturale a efectuat o investigație în cetate, folosind detectoare de câmp electromagnetic și înregistratoare audio. Deși nu au capturat imagini clare, au înregistrat sunete ciudate – gemete slabe și ceea ce părea a fi un murmur feminin, imposibil de atribuit vreunei surse fizice.
Ce atrage spiritele la Ardud?
Ce face Cetatea Ardud un loc atât de propice pentru astfel de povești? Istoricii sugerează că tragedia și violența care au marcat trecutul fortăreței – de la trădări și execuții la bătălii sângeroase – ar putea fi un factor. În plan esoteric, se crede că locurile cu o încărcătură emoțională intensă, cum ar fi Ardudul, devin „puncte de ancorare” pentru spirite care nu și-au găsit liniștea. Elena, sau oricare ar fi entitatea care bântuie cetatea, pare prinsă într-un ciclu de regrete și dorințe nerostite.
Pe de altă parte, scepticii argumentează că aceste povești sunt doar folclor local, amplificat de imaginația vizitatorilor și de atmosfera sumbră a ruinelor. Umbrele pot fi explicate prin jocuri de lumină, șoaptele prin curenții de aer din tuneluri, iar senzațiile de frig prin condițiile naturale ale pivnițelor. Totuși, chiar și cei mai raționali admit că există ceva aparte la Ardud – o energie care te face să privești peste umăr.
Ardudul astăzi
Astăzi, Cetatea Ardud este o atracție turistică, restaurată parțial, dar păstrând farmecul său misterios. Vizitatorii vin să admire arhitectura medievală, să asculte poveștile ghizilor și, uneori, să spere că vor întâlni ceva dincolo de obișnuit. Evenimente culturale, precum festivaluri medievale, au loc în curtea cetății, dar nopțile rămân domeniul legendelor.
Pentru cei fascinați de paranormal, Ardudul este un loc care merită explorat, dar cu respect față de istoria și spiritele care, poate, încă îl locuiesc. Fie că este vorba de sufletul Elenei sau de altceva, cetatea continuă să fie un loc unde trecutul și prezentul se întâlnesc, iar granița dintre real și supranatural devine tulburător de subțire. Dacă te aventurezi acolo, ia cu tine o lanternă bună – și poate o rugăciune, pentru orice eventualitate.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Străzile Aurel Vlaicu și Șoseaua Chirnogi din Oltenița intră în linie dreaptă: lucrările avansează rapid, termenul estimat este începutul lunii decembrie
Primarul municipiului Oltenița, Mihăiță Beștea, anunță că modernizarea a două artere importante ale orașului – strada Aurel Vlaicu și Șoseaua Chirnogi – avansează într-un ritm foarte bun, iar echipele sunt mobilizate pentru finalizarea lucrărilor la începutul lunii decembrie.
Aurel Vlaicu: asfalt turnat în proporție de 80%
Pe strada Aurel Vlaicu, săpăturile au fost finalizate, iar straturile de balast și piatră spartă sunt deja gata. Primarul precizează că aproximativ 80% din stratul de asfalt a fost turnat, iar carosabilul este realizat în proporție de 70%. De mâine încep și lucrările la trotuare. Obiectivul este ca întreaga stradă să fie complet modernizată până la începutul lunii decembrie.
Șoseaua Chirnogi: trotuare montate, asfaltul urmează să fie turnat
Pe Șoseaua Chirnogi, lucrările au ajuns în etapa în care trotuarele și bordurile sunt montate, iar geogrila antifisură – materialul necesar stabilizării asfaltului – este pregătită. Vineri are loc etapa decisivă împreună cu Inspectoratul de Stat în Construcții. Imediat după avizare se va turna asfaltul, iar recepția lucrării va putea fi făcută. Dacă nu apar probleme, drumul ar putea fi complet asfaltat luni sau marți.
Primarul Beștea: “Infrastructura are nevoie de continuitate și muncă bine făcută”
Edilul spune că este mulțumit de ritmul lucrărilor și de felul în care proiectele prind contur:
„Infrastructura orașului nostru are nevoie de grijă constantă, de muncă bine făcută și de continuitate. Asta voi urmări în fiecare etapă”, transmite primarul.
Lucrările fac parte din programul de modernizare a infrastructurii rutiere din municipiul Oltenița, iar cele două artere sunt esențiale pentru traficul local și pentru legătura cu zonele rezidențiale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Ancuța, „perfecțiunea” din Grădiștea, lovește în plin pe Facebook: sute de bărbați cuceriți de o femeie care… nu există
O postare aparent banală a reușit să aprindă imaginația a sute de bărbați de pe Facebook. „Ancuța”, o tânără generată complet cu Inteligență Artificială, a stârnit o avalanșă de comentarii – de la declarații stângace până la invitații insistente la cafea și cereri directe de număr de telefon.
„Bună frumoas-o, dămi numărul să vorbim”, „Vrei o cafea? Sau un vin bun?”, „Nu are vaca mea așa uger” – sunt doar câteva dintre reacțiile care au umplut secțiunea de comentarii, unde utilizatorii s-au întrecut în replici amuzante, naive sau pur și simplu de tot râsul. Multe dintre comentarii, deși par amuzante, sunt scrise cu seriozitate.
Cei mai mulți nu au realizat nici măcar o clipă că „tânăra” nu există. Tot acești oameni încă n-au aflat ca Nicusor este, totuși, președintele țării. Ancuța este doar o imagine creată digital, dar cu un bust suficient de generos încât să fie comparat cu „palmaresul unei mame eroine de tripleți”.
În descrierea ei, Ancuța se prezintă ca fiind „singură de câteva luni”, lăsată acasă de iubitul plecat la muncă în străinătate. Tot ea spune că ar vrea „o cafea băută la lumina lumânării” alături de cineva „serios și respectuos”. Atât le-a trebuit internauților: secțiunea de comentarii a luat foc.
Printre cei care și-au dat seama de farsă, o utilizatoare a anunțat direct: „Alo, prostimea… e creată cu inteligență artificială!”. Degeaba. Daunele erau deja făcute.
Ancuța a reușit ceea ce multe conturi reale nu reușesc nici cu eforturi uriașe: a strâns sute de reacții, zeci de propuneri și o mulțime de inimioare în mai puțin de o zi.
Facebook-ul românesc a devenit, după TikTok, nu de puțină vreme, habitatul adevăraților iubitori de pământ de aur, cum ar fi spus un jurnalist din epoca ceaușistă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Biblioteca Județeană Călărași recomandă o lectură care colorează lumea: „Culorile – pasiune și mister”, de David Scott Kastan
Biblioteca Județeană Călărași aduce în atenția cititorilor un volum special, dedicat felului în care culorile ne modelează viața. Cartea „Culorile – pasiune și mister”, semnată de David Scott Kastan, propune o incursiune clară și fascinantă în universul culorilor – de la emoțiile pe care le trezesc, până la impactul lor asupra culturii și percepției umane.
Autorul subliniază că lumea în care trăim este inundată de culoare: cerul, iarba, hainele, obiectele din jurul nostru și chiar felul în care gândim și simțim sunt influențate de acest spectru vizual. Cartea merge mai departe și explică modul în care noi dăm sens culorilor, dar și cum acestea, la rândul lor, ne influențează identitatea și comportamentul.
În completare, Biblioteca descrie volumul ca fiind „un regal al operelor de artă”, o combinație între rigoare, erudiție și pasiunea autorului pentru subiect.
Citatul lui Henri Matisse, inclus în prezentare, rezumă perfect mesajul cărții: „Culoarea este un puternic mijloc de exprimare.”
Volumul poate fi consultat în Sala de Lectură a Bibliotecii Județene Călărași.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Străzile Aurel Vlaicu și Șoseaua Chirnogi din Oltenița intră în linie dreaptă: lucrările avansează rapid, termenul estimat este începutul lunii decembrie
Ancuța, „perfecțiunea” din Grădiștea, lovește în plin pe Facebook: sute de bărbați cuceriți de o femeie care… nu există
Curăță-ți vasele de sânge cu ceaiul din mei de canari
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
