Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 4°C | Anul XI Nr. 547

La zi

Mărturiile șocante ale românilor repatriați din Israel: „Am văzut rachetele pe cer, a fost o noapte înspăimântătoare”

Published

on

Urmăriți știrile Călărașipress.ro pe Whatsapp

Cetățenii români, locuitori ai Israelului și cei care călătoreau pe acest teritoriu au fost implicați în conflictul politic dintre Iran și Israel. Traficul aerian a fost perturbat în weekend, iar românii au trecut prin momente terifiante.

Duminică seara, înainte de închiderea spațiului aerian românii din Israel au venit în țară cu ultimul zbor. Pasagerii au mărturisit că sunt îngroziți de ceea ce se întâmplă în locul pe care îl numeau „acasă”, se tem pentru viețile familiilor și ale celor apropiați.

”Viitorul meu în Israel nu e sigur. Spre exemplu, aș putea să-mi pierd oricând un membru al familiei. E mereu înfricoșător, trăiesc în teroare”, spune un tânăr ajuns la București.

Advertisement

”Nu s-a auzit nimic în zona în care locuiesc. Teama e foarte mare. Am fost foarte îngrijorată”, mărturisește o altă româncă pentru Antena 3 CNN.

”Am văzut rachetele pe cer, în oraș, a fost o noapte înspăimântătoare”, spune unul dintre cei veniți în România, student la Medicină.

Până în prezent, misiunile diplomatice și oficiile consulare române nu au primit cereri de sprijin sau asistență consulară din partea cetățenilor români aflați în Israel, în urma atacului cu rachete al Iranului.

”România a condamnat de la cel mai înalt nivel atacul Republicii Islamice Iran asupra Statului Israel şi reiterăm necesitatea evitării escaladărilor. Ne exprimăm preocuprea profundă cu privire la situaţia de securitate din Orientul Mijlociu. Prin misiunile noastre din regiune, monitorizăm situaţia si suntem in legătura cu cetăţenii români”, a transmis pentru News.ro purtătorul de cuvânt al MAE, Radu Mihail Filip.

Compania aeriană Lufthansa a anunțat că suspendă cursele către mai multe destinații din Orientul Mijlociu, printre care Amman, Erbil, Tel Aviv, Beirut și Teheran. Decizia a fost luată în contextul creșterii tensiunilor dintre Iran și Israel, în scopul protejării siguranței pasagerilor și a echipajelor. Împreună cu companiile aeriene elvețiene și austriece sub umbrela grupului, Lufthansa monitorizează atent situația de securitate din regiune și colaborează strâns cu autoritățile pentru evaluarea riscurilor și implementarea măsurilor adecvate.

Advertisement

 

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

La zi

Primul caz de Chikungunya în România: autoritățile dau asigurări că situația este sub control

Published

on

Un bărbat revenit recent din Africa a fost diagnosticat în România cu virusul Chikungunya, acesta fiind primul caz confirmat în țara noastră. Specialiștii au precizat că pacientul a fost testat imediat după apariția simptomelor, iar rezultatul pozitiv a fost confirmat prin analize de laborator.

Autoritățile sanitare subliniază că nu există motive de îngrijorare pentru populație, deoarece virusul nu se transmite de la om la om, ci doar prin înțepătura anumitor specii de țânțari care nu sunt active în această perioadă în România. Pacientul se află sub supraveghere medicală, iar starea sa este stabilă.

Reprezentanții sistemului medical transmit că astfel de cazuri apar ocazional în rândul persoanelor care călătoresc în zone tropicale și că măsurile de monitorizare sunt deja aplicate. Mesajul oficial este unul de calm: situația este gestionată, iar riscul pentru populație este considerat foarte redus.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Atac masiv asupra Ucrainei, la scurt timp după anunțul unui acord Trump–Putin

Published

on

La doar câteva ore după ce președintele american Donald Trump a anunțat public existența unui acord cu Vladimir Putin privind „detensionarea situației din Europa de Est”, Rusia a declanșat unul dintre cele mai ample atacuri aeriene din ultimele luni asupra Ucrainei. Potrivit autorităților ucrainene, peste o sută de drone de atac au fost lansate în valuri succesive, vizând infrastructura energetică, zone industriale și puncte logistice din mai multe regiuni ale țării. În paralel, o rachetă balistică a fost detectată și interceptată în apropierea capitalei Kiev, provocând explozii puternice și panică în rândul populației.

Atacul a venit într-un moment în care opinia publică internațională încerca să înțeleagă implicațiile anunțului făcut de Trump, care sugera o posibilă schimbare de ton în relațiile dintre Washington și Moscova. În Ucraina, însă, reacția a fost imediată: sirenele de raid aerian au răsunat ore în șir, iar autoritățile au cerut populației să rămână în adăposturi. Echipele de intervenție au lucrat toată noaptea pentru stingerea incendiilor și pentru restabilirea alimentării cu energie în zonele afectate.

Deși o parte dintre drone au fost doborâte de apărarea antiaeriană, amploarea atacului a demonstrat încă o dată capacitatea Rusiei de a lovi simultan mai multe puncte strategice. Oficialii ucraineni au interpretat acțiunea ca pe un mesaj direct, menit să arate că Moscova nu intenționează să reducă presiunea militară, indiferent de declarațiile politice făcute pe scena internațională.

Evenimentele au reaprins dezbaterea globală privind stabilitatea regiunii și au ridicat semne de întrebare cu privire la efectele reale ale acordului anunțat. În timp ce liderii occidentali analizează situația, Ucraina continuă să se confrunte cu realitatea dură a unui război care nu dă semne de încetinire.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Curtea de Apel Bucureşti decide azi cererea de suspendare a judecătorilor CCR Mihai Busuioc şi Dacian Cosmin Dragoş

Published

on

Curtea de Apel Bucureşti este programată să pronunţe astăzi, 30 ianuarie 2026, decizia în dosarul deschis de avocata AUR Silvia Uscov, care solicită suspendarea din funcţie a judecătorilor Curţii Constituţionale Mihai Busuioc şi Dacian Cosmin Dragoş.

Cererea invocă neîndeplinirea condiţiei legale de vechime minimă de 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior la momentul numirii.

În cazul lui Dacian Dragoş (numit de preşedintele Nicuşor Dan), contestarea vizează în special durata efectivă a experienţei juridice. În paralel, s-a adus în discuţie şi faptul că Dragoş figura, la un moment dat, ca administrator al unei societăţi comerciale din Cluj-Napoca, deşi el susţine că şi-a dat demisia înainte de numirea la CCR.

Pentru Mihai Busuioc (propus de PSD şi votat de Senat), cererea este considerată de mulţi experţi inadmisibilă, deoarece hotărârile Parlamentului cu caracter individual (cum este numirea unui judecător CCR) nu pot fi contestate pe cale judiciară obişnuită.

Advertisement

Fostul judecător CCR Tudorel Toader a declarat public că ambele cereri vor fi respinse: cea privind Busuioc ca inadmisibilă, iar cea privind Dragoş ca neîntemeiată.

Decizia Curţii de Apel Bucureşti nu va fi definitivă şi poate fi atacată cu recurs, însă judecătorul poate dispune executarea provizorie. În caz de admitere, cei doi judecători ar putea fi suspendaţi imediat din funcţie, ceea ce ar reprezenta un precedent major în istoria Curţii Constituţionale.

Dosarul a primit termene rapide şi a fost amânat de două ori, ultima oară pe 16 ianuarie 2026 – exact în ziua în care CCR a amânat şi ea decizia pe pensiile de serviciu ale magistraţilor.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading