Mănăstirea Cârța: legende și fenomene paranormale

Mănăstirea Cârța, situată în inima Țării Făgărașului, între Sibiu și Făgăraș, este mai mult decât o ruină cisterciană din secolul al XIII-lea. Fondată în jurul anului 1202 de călugări cistercieni veniți din Franța, această abație, unica de acest fel din România, a devenit un loc învăluit în mistere și legende care atrag atât turiști, cât și pasionați de paranormal. Cu o istorie marcată de invazii, austeritate și o arhitectură gotică impresionantă, mănăstirea este astăzi sinonimă cu povești despre spirite neliniștite și fenomene inexplicabile.

Mănăstirea Cârța a fost construită de călugări cistercieni, cunoscuți pentru viața lor ascetică. Aceștia trăiau în condiții extrem de dure: dormeau pe paturi de fân, mâncau frunze de fag fierte și rareori brânză, munceau zi-lumină și se rugau la fiecare trei ore. Din cauza acestor privațiuni, mulți călugări mureau tineri, la 35-40 de ani, și erau îngropați în curtea mănăstirii. Abația a fost distrusă de mai multe ori, inclusiv în timpul invaziei mongole din 1241, dar a fost reconstruită, păstrându-și rolul de centru cultural și religios până în 1474, când regele Matia Corvin a desființat-o, transferând bunurile sale Bisericii din Sibiu. Astăzi, corul bisericii este folosit de comunitatea evanghelică săsească, dar restul ansamblului rămâne în ruină, amplificând aura sa misterioasă.

Mănăstirea Cârța este considerată unul dintre cele mai „bântuite” locuri din România, legendele locale și relatările vizitatorilor contribuind la această reputație. Una dintre cele mai cunoscute povești susține că sufletele călugărilor, chinuite de viața austeră și moartea timpurie, au rămas captive în zidurile mănăstirii. Se spune că, în nopțile fără lună, din subsoluri se aud șoapte și gemete, ca și cum spiritele ar încerca să comunice cu cei vii. Vizitatorii au raportat fenomene stranii, precum umbre mișcătoare, senzația de a fi urmăriți sau sunete inexplicabile, cum ar fi scaune care se mișcă sau ziduri care „tremură”. Fostul preot al bisericii, Michael Reger, a afirmat că osemintele găsite frecvent în curte ar putea fi legate de aceste fenomene, sugerând prezența fantomelor.

O altă legendă fascinantă povestește despre o competiție între călugări și Diavol la fondarea mănăstirii. Se spune că, în timp ce cistercienii construiau abația, Diavolul, invidios, a început să sape o clădire inversată, spre adâncurile pământului, pe malul opus al Oltului. Călugării, ingenioși, au construit un baraj care a inundat groapa Diavolului, lăsând o mlaștină „fără fund” în apropiere, unde localnicii afirmă că se aud clopote furate de tătari și aruncate în adâncuri. Această poveste adaugă un strat de mitologie locală, amplificând misterul locului.

Advertisement

Mănăstirea Cârța a câștigat notorietate internațională datorită filmului de groază The Nun (2018), parte din universul The Conjuring. Deși filmul nu a fost filmat efectiv la Cârța (ci la Castelul Corvinilor și în studiouri), legendele și atmosfera sumbră a mănăstirii au inspirat scenariul, care prezintă o abație bântuită de forțe demonice. Această asociere a amplificat interesul turiștilor, în special al celor pasionați de paranormal, care vin să exploreze ruinele în căutarea unor experiențe supranaturale.

Relatările turiștilor variază de la admirație pentru arhitectura gotică la experiențe tulburătoare. Unii descriu o liniște apăsătoare, alții spun că au simțit „o energie stranie” în beciuri sau în cimitirul soldaților germani din Primul Război Mondial, amenajat în curte. Cu toate acestea, fenomenele raportate nu au fost dovedite științific, fiind atribuite fie imaginației, fie sugestiei create de legendele locale.

Indiferent dacă crezi în paranormal sau nu, Mănăstirea Cârța este o destinație fascinantă. Ruinele sale, cu rozeta gotică și arcele care se întâlnesc în chipul Fecioarei Maria, oferă o călătorie în timp, în Transilvania medievală. Pentru pasionații de istorie, mănăstirea este un exemplu unic de arhitectură cisterciană, iar pentru cei atrași de mister, este o oportunitate de a explora un loc încărcat de legende. Taxa de vizitare (5 lei) include accesul la ruine și la micul muzeu din incintă, iar liniștea satului Cârța completează experiența.

 Dacă alegi să vizitezi noaptea, fii pregătit pentru o atmosferă care poate trezi fiori, mai ales în beciurile întunecate. Poate că spiritele călugărilor nu sunt reale, dar poveștile lor continuă să bântuie imaginația celor care pășesc pe aceste pământuri.

Surse: Informații bazate pe legende locale, relatări din presă și documente istorice despre Mănăstirea Cârța.

Advertisement