Comunicate de presă
„Legea e bună!” Campanie anticontrabandă în România și Republica Moldova
„Legea e bună!”
Campanie anticontrabandă în România și Republica Moldova
Astăzi, 1 octombrie a fost lansată o nouă campanie publică anticontrabandă cu mesajul „Legea e bună!”, derulată în parteneriat cu Autoritatea Vamală Română, Serviciul Vamal al Republicii Moldova, Poliția de Frontieră a Republicii Moldova, cu sprijinul JTI. Campania se va desfășura pe ambele maluri ale Prutului, în România și Republica Moldova, mesajul fiind promovat pe panotaj stradal în București și în toate regiunile de frontieră, în Chișinău și în raioanele cele mai afectate de comerțul ilicit, precum și pe TVR, TVR 2, posturile regionale TVR (Iași, Cluj, Timișoara, Craiova, Târgu-Mureș), TVR Moldova și online pe www.faracontrabanda.ro, www.facebook.com/faracontrabanda.ro, în perioada octombrie-decembrie.
„Legea e bună! urmărește creșterea gradului de conștientizare a efectelor negative ale comerțului ilegal cu țigarete: alimentarea crimei organizate, prejudicierea bugetului statului, stoparea dezvoltării economice a localităților de frontieră, printr-o abordare creativă neconvențională, dar memorabilă, cu situații inedite, umor și inteligență”, a declarat Alexandru Lupu, Director General Comunicator Media, realizatorul campaniei.
Potrivit ultimelor date Novel Research, piața neagră a țigaretelor se situa în iulie la 8,4% din totalul consumului, după un nivel record în luna mai, de 10,4%, cel mai ridicat din ultimii patru ani.
„Campania publică lansată astăzi face parte din programele pe care le desfășurăm în parteneriat cu JTI de aproape 15 ani. Astfel, în afara acestui tip de demers de creștere a gradului de conștientizare cu privire la efectele comerțului ilegal cu țigarete, din 2010 JTI sprijină echipele canine mobile și, de asemenea, a contribuit la înființarea unui nou Centru de formare a echipelor canine în Pantelimon. Peste 60 de câini sunt activi în punctele vamale din toată țara, fiind instruiți pentru depistarea țigaretelor, numerarului, drogurilor și, mai nou, a muniției. Autoritatea Vamală Română va continua ca și până acum eforturile de sporire a capacităților logistice, de perfecționare profesională și de cooperare cu toate instituțiile interne abilitate, precum și cu organizațiile specifice internaționale și cu mediul privat onest”, a declarat Marcel Simion Mutescu, președintele Autorității Vamale Române.
„Orice punct procentual de scădere a contrabandei înseamnă zeci de milioane de euro recuperați de buget. Doar JTI România a virat statului anul trecut circa 1,3 miliarde de euro din accize, TVA, și alte taxe și contribuții, reprezentând peste 75% din cifra de afaceri. Ne numărăm, de asemenea, printre cele mai profitabile companii din România, exportăm circa 75% din producția fabricii de pe Platforma Pipera, care anul acesta a aniversat 30 de ani de la inaugurare și investim substanțial în comunitate și cultură. De obicei, toamna și iarna crește contrabanda, odată cu costurile traiului de zi cu zi. Anul în curs e și mai complicat, pentru că este unul electoral, cu deficit bugetar semnificativ. Piața neagră poate strica planurile de creștere a veniturilor bugetare, în cazul în care calendarul de majorare a accizelor, modificat chiar la începutul acestui an, nu va fi respectat”, a precizat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI România, Moldova și Bulgaria.
„Serviciul Vamal al Republicii Moldova este puternic angajat în unificarea eforturilor comune și intensificarea cooperării internaționale pentru a lupta eficient contra comerțului ilicit cu mărfuri, în special o atenție sporită este îndreptată spre combaterea traficului ilicit cu produse din tutungerie, care reprezintă o problemă globală și are o legătură directă cu criminalitatea transfrontalieră. Or, contrabanda cu țigări, inclusiv cu produse contrafăcute, în prezent este evaluată ca fiind unul dintre cele mai serioase riscuri la adresa securității pe segmentul de frontieră moldo-român afectând considerabil atât bugetele naționale, cât și ale statelor-membre UE. În acest sens, Serviciul Vamal al Republicii Moldova susține această inițiativă și se alătură campaniei publice anti-contrabandă, pentru a transmite un mesaj puternic de descurajare a comerțul ilegal și de promovare a respectării legislației, fiind reafirmat astfel angajamentul ferm față de protejarea economiei naționale și a societății în ansamblu”, a adăugat Alexandru Iacub, director al Serviciului Vamal al Republicii Moldova.
„Poliția de Frontieră a Republicii Moldova își reafirmă angajamentul față de prevenirea și combaterea contrabandei cu produse din tutun, sprijinind lansarea acestei campanii de conștientizare publică. Contrabanda nu este doar o încălcare a legii, ci și o amenințare la adresa sănătății publice, a economiei și a siguranței cetățenilor. Deși combaterea acestui fenomen rămâne o provocare, eforturile noastre se concentrează în permanență pe prevenirea și descurajarea activităților ilegale la frontieră. Colaborarea cu alte instituții și implicarea activă a cetățenilor sunt elemente esențiale în această luptă. Campaniile de conștientizare, precum cea lansată astăzi, joacă un rol important în educarea publicului cu privire la riscurile asociate produselor de contrabandă și la necesitatea respectării legislației. Ne bazăm pe sprijinul populației pentru a semnala comportamentele suspecte și pentru a evita implicarea în astfel de activități ilegale. Poliția de Frontieră va continua să acționeze cu responsabilitate, dedicare și vigilență, pentru a asigura protecția frontierelor și a contribui la menținerea unui climat de legalitate și siguranță”, a declarat șeful Poliției de Frontieră a Republicii Moldova, Ruslan Galușca, comisar-șef.
JTI Romania a fost prima companie de tutun care a semnat un Protocol pentru combaterea contrabandei în anul 2005, mai întâi cu Agenția Națională de Administrare Fiscală, apoi cu Autoritatea Națională a Vămilor. Peste 60 de câini special instruiți pentru depistarea drogurilor, produselor din tutun și a numerarului , donați de companie în ultimii 13 ani Autorității Vamale, acționează în punctele de frontieră. O donație pentru 22 de câini a fost semnată în noiembrie 2023, iar o alta, pentru cinci câini și echipamente necesare întreținerii și dresajului, se află în pregătire. În prezent, opt echipe canine din Odessa, Ucraina, se află în antrenament la Centrul de formare al ANV, cu sprijinul EUAM și JTI.
În 2013, compania a semnat un Protocol de Cooperare cu Poliția de Frontieră, reînnoit în anul 2018 și a donat de-a lungul timpului echipamente de ultimă generație necesare monitorizării frontierelor. Anul trecut, JTI a donat Gărzii de Coastă o dronă și alte echipamente. De asemenea, JTI România derulează campanii publice anti-contrabandă în parteneriat cu autoritățile din anul 2010. Campaniile au fost extinse în ultimii trei ani și în Republica Moldova.
JTI este prezentă în Republica Moldova începând cu anul 2005. JTI Moldova a semnat acorduri cu autoritățile de aplicare a legii în scopul combaterii comerțului ilicit cu produse din tutun. Astfel, în 2008, a fost încheiat un Protocol de colaborare cu Serviciul Vamal, iar în 2011 și 2013 cu Poliția de Frontieră și Inspectoratul General al Poliției. În 2018-2020, JTI a semnat din nou Protocoale de colaborare cu instituțiile de aplicare a legii din Republica Moldova menționate mai sus pentru a consolida lupta împotriva comerțului ilegal cu produse din tutun.
JTI Moldova a contribuit pe parcursul anilor la achiziționarea de echipamente tehnice destinate Serviciului Vamal și Poliției de Frontieră, a susținut instruirea ofițerilor și a donat mijloace de transport dotate cu echipament special de control antifraudă, precum și echipe canine pentru combaterea traficului ilegal cu produse din tutun. În 2024, Serviciul Vamal a primit o donație ce include trei câini de serviciu și o căsuță modulară, iar Poliția de Frontieră a fost susținută prin donarea unui mijloc de transport destinat echipelor canine, precum și echipamentele de calcul și pentru supravegherea aeriană.
JTI este unul dintre cei mai mari producători mondiali de produse din tutun și produse pentru vapat, cu operațiuni în peste 130 de țări. Cu sediul la Geneva, Elveția, JTI are circa 46.000 de angajați, fiind membră a grupului Japan Tobacco. Pentru mai multe informații, vizitați www.jti.com.
Comunicate de presă
Compania Rețele Electrice face investiții majore în infrastructura de distribuție din județul Călărași – Modernizare și digitalizare pentru un viitor sustenabil
Până în prezent, Rețele Electrice România și Ministerul Energiei au semnat contracte de finanțare prin Fondul de Modernizare pentru două proiecte în valoare totală de 242 milioane lei, pentru modernizarea infrastructurii energetice din mai multe localități din Călărași. Din această sumă, 163,79 este suma maximă asigurată din Fondul de modernizare. Ca parte din aceste proiecte, vor fi modernizate rețelele din șase localități.
Astfel, ca parte din primul proiect, în valoare de 136,6 milioane lei, fără TVA, din care valoarea maximă asigurată din Fondul pentru Modernizare este de 106,7 milioane de lei, Rețele Electrice România va moderniza rețelele de medie și joasă tensiune din Frumușani, Vasilați, Gălbinași, Plătărești și Fundeni, în beneficiul a circa 7.600 de clienți. Lucrările includ modernizarea a 37 de km de rețea de medie tensiune, a peste 7 km de joasă tensiune, a 59 de posturi de transformare și a circa 150 de branșamente. Totodată, rețeaua de medie tensiune din zonă va fi extinsă cu peste 32 de km și vor fi instalate patru noi posturi de transformare. De asemenea se vor introduce tehnologii de comunicații noi, prin fibra optică, pe lungimea de circa 62 km și sisteme digitale de monitorizare și comandă / control reţea la distanță
De asemenea, Rețele Electrice România va derula în județul Călărași un proiect de modernizare a liniei electrice aeriene (LEA) 20kV din zona comunei Perișoru, cu o valoare de 81,3 milioane de lei, fără TVA, din care suma maximă din Fondul pentru Modernizare este de 57,05 milioane de lei. Lucrările vor consta în modernizarea rețelelor de medie și joasă tensiune pe o distanță de aproximativ 85 de km, prin înlocuirea cablurilor și conductoarelor de medie și joasă tensiune, prin modernizarea a 11 posturi de transformare și instalarea a 9 posturi noi cu introducerea acestora în telecontrol și refacerea a peste 2.500 de branșamente.
Pentru 2025 Rețele Electrice România va continua să implementeze proiecte în localitățile Călărași, Budești, Roseti, Oltenița în valoare de peste 10 milioane lei.
Rețele Electrice România continuă planul de investiții în 2025 pentru aria sa de responsabilitate, cu obiectivul de a construi o rețea de distribuție a energiei electrice modernă, digitalizată și pregătită să răspundă consumatorilor săi cu soluții adaptate la noile realități ale tranziției energetice. Anul acesta Rețele Electrice România are în plan investiții în valoare de peste 730 milioane lei. De asemenea, vor fi demarate proiecte cu finanțare atrasă din programele POIM și Fondul pentru Modernizare în cele trei zone, Banat, Dobrogea si Muntenia, care se vor finaliza în perioada 2026-2029 în valoare de 1.4 miliarde lei, din care aprox. 340 milioane lei vor fi suportate din fonduri proprii.
Până la finalul anului 2025, numărul total de contoare inteligente instalate de societatea Rețele Electrice România va ajunge la aproximativ 2 milioane, cel mai mare volum atins de vreun operator de distribuție de energie electrică din România.
Compania Rețele Electrice România operează rețele cu o lungime totală de circa 134.000 de kilometri în trei zone importante ale țării: Muntenia (inclusiv București), Banat și Dobrogea, acoperind o treime din piața locală de distribuție, și dezvoltă un program de investiții pentru îmbunătățirea calității serviciilor, siguranța și performanța rețelelor și implementarea locală a standardelor de mediu ale grupului PPC. Rețelele electrice operate de către Rețele Electrice România numără 289 de stații de transformare și peste 25.000 de posturi de transformare.
Comunicate de presă
PRECIZĂRI – În actele normative referitoare la calitatea de asigurat nu există erori
Având în vedere informațiile inexacte apărute în spațiul public referitoare la obținerea calității de asigurat în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din asocierea cu o persoană juridică, din cedarea folosinţei bunurilor, din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, din investiţii și din alte surse[1], CNAS precizează:
La finele anului 2024, dintr-un total de 6.504.399 de persoane plătitoare de contribuție la FNUASS[2], un număr de 242.098 de persoane fizice care realizau exclusiv venituri de natura celor prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. c) – h) din Codul fiscal au optat pentru plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, conform evidenței CNAS.
Pentru obținerea calității de asigurat în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate în situația persoanelor fizice care realizează venituri de natura celor menționate, atât dispozițiile Codului fiscal, cât și ale Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății sunt clare.
Astfel, aceste persoane fizice pot opta pentru plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate (art. 180 alin. (1) lit. b) și alin. (3) din Codul fiscal). Contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată se evidenţiază în Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice (D212), care se depune oricând în cursul anului în care se optează pentru plata contribuţiei.
Calitatea de asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate se acordă de la data depunerii declarației D212 (art. 222 alin. (3) din Legea nr. 95/2006) și expiră la termenul legal de depunere a declaraţiei D212, dacă persoanele respective nu depun o nouă declaraţie pentru perioada următoare, prin care este stabilită contribuţia de asigurări sociale de sănătate potrivit legii (art. 267 alin. (2^2) din Legea nr. 95/2006).
Cu alte cuvinte, persoanele fizice care realizează numai venituri de natura celor de la art. 155 alin. (1) lit. c) – h) din Codul fiscal, pentru care nu este reglementată reținerea la sursă a contribuției, au posibilitatea să opteze pentru plata contribuției prin depunerea declarației D212, astfel încât să poată obține calitatea de asigurat în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.
În acest sens, Ordinul președintelui CNAS nr. 763/2025 a fost emis în temeiul și în limita normelor de nivel primar și nu cuprinde nicio confuzie.
Deși CNAS nu a primit sesizări pe această temă din partea persoanelor aflate în categoriile menționate mai sus, a luat toate măsurile preventive în ceea ce privește procedurile de comunicare interinstituțională și a operat toate modificările necesare în PIAS[3], pentru ca acest grup important de asigurați să poată beneficia de servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale.
Biroul de presă
[1] Potrivit art. 155 alin. (1) lit. c) – h) aceste venituri sunt următoarele:
„c) venituri din drepturi de proprietate intelectuale, definite conform art. 70;
d) venituri din asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlului II sau titlului III, pentru care sunt aplicabile prevederile art. 125;
e) venituri din cedarea folosinţei bunurilor, definite conform art. 83;
f) venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, definite conform art. 103;
g) venituri din investiţii, definite conform art. 91;
h) venituri din alte surse, definite conform art. 114;”
[2] Fondul Național de Asigurări Sociale de Sănătate, gestionat de CNAS;
[3] Platforma Informatică din Asigurările de Sănătate.
Comunicate de presă
CJ Călărași are prima reacție despre accesul către Plaja Tineretului din Călărași
COMUNICAT DE PRESĂ
Cu privire la situația accesului către Plaja Tineretului din Călărași
În urma informațiilor apărute în spațiul public referitoare la blocarea accesului către Plaja Tineretului și presupusa implicare a Consiliului Județean Călărași, dorim să facem următoarele precizări:
Consiliul Județean Călărași NU are în proprietate/ administrare Plaja Tineretului, precum nici drumul forestier/ calea de acces către aceasta.
Terenul (drumul de acces) la care se face referire se află în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Direcția Silvică Călărași.
Dezinformările apărute în mediul online nu reflectă realitatea juridică a proprietății sau responsabilităților administrative. În mod regretabil, astfel de afirmații riscă să inducă în eroare opinia publică.
Consiliul Județean Călărași derulează, în prezent, un proiect amplu în imediata vecinătate a zonei, intitulat „Dezvoltare turistică a brațului Borcea – Călărași – Port turistic de agrement”, cu obiectivul clar de a valorifica și moderniza potențialul turistic al zonei, în beneficiul comunității locale.
Asigurăm cetățenii județului că investițiile noastre se desfășoară transparent, etapizat și conform tuturor normelor legale, iar spațiile publice reabilitate vor fi accesibile și primitoare pentru călărășeni și vizitatori deopotrivă.
Facem apel la responsabilitate din partea tuturor celor care comunică public informații legate de proiectele de interes județean și îi îndemnăm pe cetățeni să se informeze din surse oficiale.
Consiliul Județean Călărași rămâne deschis dialogului și va continua să sprijine dezvoltarea durabilă a județului, inclusiv în ceea ce privește infrastructura de agrement și turism.
Compartiment Comunicare
Consiliul Județean Călărași
Anunț public / Primăria Ciocănești
Cu apa nu-i de joacă! ISU Călărași avertizează: nu transforma distracția de weekend în tragedie!
Pod peste Dunăre între Călărași și Silistra: Autoritățile locale au bătut palma pentru proiectul care poate schimba viitorul regiunii!
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
