La zi
Județele cu cele mai ridicate rate de analfabetism
Suntem în plină campanie electorală, iar banii publici se risipesc în mediul online, prin pliante trimise în cutiile poștale, pe afișe lipite pe stâlpi și pe bannere afișate cu mare fast. Lupta electorală este acerbă între candidați, între cei care dețin puterea și cei care aspiră să o obțină, însă nimeni nu vorbește despre problemele reale ale comunității noastre. Conform statisticilor Institutului Național de Statistică (INS), județul nostru ocupă locul al treilea la nivel național în privința analfabetismului și analfabetismului funcțional, un semnal clar al situației critice în care ne aflăm.
Nimeni nu pare să observe că, la nivel educațional, județul nostru se situează pe ultimele locuri în ceea ce privește rata de promovare a examenelor naționale, precum Evaluarea Națională și Bacalaureatul. În schimb, ne mândrim cu spectacole și evenimente care, deși fastuoase, nu aduc o valoare reală societății. Este rușinos că, într-un municipiu reședință de județ, există o singură librărie, și aceea la nivel de chioșc.
Lipsesc programele care să stimuleze interesul tinerilor pentru cultură și educație, precum și colaborarea între instituțiile publice și școli. Nu sunt organizate concursuri atractive care să încurajeze tinerii să-și dezvolte și să-și demonstreze abilitățile prin activități educaționale. Aici aș include competiții de poezie, proză, piese de teatru sau muzică, care ar putea motiva noua generație să se implice activ în viața culturală a comunității.
Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) în cadrul recensământului din 2021, cele mai recente informații disponibile oferă o imagine detaliată asupra nivelului de analfabetism tradițional în România, definit ca incapacitatea persoanelor de peste 14 ani de a citi și a scrie. Acest tip de analfabetism trebuie diferențiat de analfabetismul funcțional, care se referă la incapacitatea de a utiliza abilitățile de citire și scriere în mod eficient în contexte practice și care nu este detaliat pe județe în datele disponibile.
Pe baza datelor INS, județele cu cele mai mari procente de analfabetism sunt:
- Giurgiu: 1,21% din populația peste 14 ani nu știe să citească și să scrie. Acest județ ocupă primul loc, reflectând provocări socio-economice și educaționale semnificative.
- Brăila: 1,13%, un procent ușor mai scăzut, dar care plasează județul pe locul al doilea. Factori precum sărăcia și accesul limitat la educație contribuie la această situație.
- Călărași: 1,12%, aproape la egalitate cu Brăila, indicând o problemă similară în regiunea de sud-est a țării.
Alte județe care înregistrează rate de analfabetism peste media națională (0,83%) includ Mureș, Caraș-Severin și Timiș, deși datele precise pentru aceste județe sunt mai puțin detaliate în sursele disponibile. De exemplu, Satu Mare și Covasna au fiecare o rată de analfabetism de 0,91%, ceea ce le plasează peste media națională, dar sub nivelul județelor fruntașe.
La polul opus, județele care se remarcă prin cele mai scăzute rate de analfabetism sunt:
- Gorj: 0,59%, cel mai scăzut procent din țară, ceea ce sugerează un acces mai bun la educație și condiții socio-economice relativ favorabile.
- Argeș: 0,63%, un județ care beneficiază de o infrastructură educațională mai bine dezvoltată.
- Bistrița-Năsăud: 0,64%, reflectând, de asemenea, un nivel scăzut al analfabetismului, probabil datorită investițiilor în educație și a unei populații mai omogene din punct de vedere socio-economic.
Factori și corelații
Analfabetismul tradițional este strâns legat de sărăcie, accesul limitat la educație și apartenența la anumite grupuri etnice. De exemplu, la nivel național, comunitatea romă înregistrează o rată de analfabetism de 3,73%, cu un procent și mai mare în județe precum Satu Mare (4,9%). De asemenea, populația de etnie turcă are o rată de analfabetism de 3,13%, semnificativ peste media națională. Aceste diferențe subliniază inegalitățile socio-economice și educaționale care persistă în anumite regiuni și comunități.
Analfabetismul funcțional
Deși întrebarea se concentrează pe analfabetismul tradițional, este important să menționăm și analfabetismul funcțional, care afectează o proporție mult mai mare a populației. Conform rezultatelor PISA 2018, aproximativ 42-44% dintre elevii români sunt considerați analfabeți funcțional, adică nu pot utiliza cititul și scrisul pentru a rezolva probleme practice sau pentru a înțelege texte complexe. Din păcate, datele privind analfabetismul funcțional nu sunt disponibile pe județe, ci doar la nivel național sau regional, ceea ce limitează o analiză detaliată în acest sens.
Pană de curent de mari proporții în Europa
Voucherele de vacanță 2025 – ce trebuie să știi!
O familie din Nicolae Bălcescu a rămas fără locuință în urma unui incendiu devastator
Mihăiță Beștea, primarul municipiului Oltenița: 6 luni de mandat, primele semne ale schimbării. „Ușa biroului meu este mereu deschisă”
VIDEO. Masa de Paște din 2025: între tradiție și scumpiri
