Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 17°C | Anul XI Nr. 538

La zi

Județele cu cele mai ridicate rate de analfabetism

Published

on

Suntem în plină campanie electorală, iar banii publici se risipesc în mediul online, prin pliante trimise în cutiile poștale, pe afișe lipite pe stâlpi și pe bannere afișate cu mare fast. Lupta electorală este acerbă între candidați, între cei care dețin puterea și cei care aspiră să o obțină, însă nimeni nu vorbește despre problemele reale ale comunității noastre. Conform statisticilor Institutului Național de Statistică (INS), județul nostru ocupă locul al treilea la nivel național în privința analfabetismului și analfabetismului funcțional, un semnal clar al situației critice în care ne aflăm.

Nimeni nu pare să observe că, la nivel educațional, județul nostru se situează pe ultimele locuri în ceea ce privește rata de promovare a examenelor naționale, precum Evaluarea Națională și Bacalaureatul. În schimb, ne mândrim cu spectacole și evenimente care, deși fastuoase, nu aduc o valoare reală societății. Este rușinos că, într-un municipiu reședință de județ, există o singură librărie, și aceea la nivel de chioșc.

Lipsesc programele care să stimuleze interesul tinerilor pentru cultură și educație, precum și colaborarea între instituțiile publice și școli. Nu sunt organizate concursuri atractive care să încurajeze tinerii să-și dezvolte și să-și demonstreze abilitățile prin activități educaționale. Aici aș include competiții de poezie, proză, piese de teatru sau muzică, care ar putea motiva noua generație să se implice activ în viața culturală a comunității.

Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) în cadrul recensământului din 2021, cele mai recente informații disponibile oferă o imagine detaliată asupra nivelului de analfabetism tradițional în România, definit ca incapacitatea persoanelor de peste 14 ani de a citi și a scrie. Acest tip de analfabetism trebuie diferențiat de analfabetismul funcțional, care se referă la incapacitatea de a utiliza abilitățile de citire și scriere în mod eficient în contexte practice și care nu este detaliat pe județe în datele disponibile.

Advertisement

Pe baza datelor INS, județele cu cele mai mari procente de analfabetism sunt:

  1. Giurgiu: 1,21% din populația peste 14 ani nu știe să citească și să scrie. Acest județ ocupă primul loc, reflectând provocări socio-economice și educaționale semnificative.
  2. Brăila: 1,13%, un procent ușor mai scăzut, dar care plasează județul pe locul al doilea. Factori precum sărăcia și accesul limitat la educație contribuie la această situație.
  3. Călărași: 1,12%, aproape la egalitate cu Brăila, indicând o problemă similară în regiunea de sud-est a țării.

Alte județe care înregistrează rate de analfabetism peste media națională (0,83%) includ Mureș, Caraș-Severin și Timiș, deși datele precise pentru aceste județe sunt mai puțin detaliate în sursele disponibile. De exemplu, Satu Mare și Covasna au fiecare o rată de analfabetism de 0,91%, ceea ce le plasează peste media națională, dar sub nivelul județelor fruntașe.

La polul opus, județele care se remarcă prin cele mai scăzute rate de analfabetism sunt:

  • Gorj: 0,59%, cel mai scăzut procent din țară, ceea ce sugerează un acces mai bun la educație și condiții socio-economice relativ favorabile.
  • Argeș: 0,63%, un județ care beneficiază de o infrastructură educațională mai bine dezvoltată.
  • Bistrița-Năsăud: 0,64%, reflectând, de asemenea, un nivel scăzut al analfabetismului, probabil datorită investițiilor în educație și a unei populații mai omogene din punct de vedere socio-economic.

Factori și corelații

Analfabetismul tradițional este strâns legat de sărăcie, accesul limitat la educație și apartenența la anumite grupuri etnice. De exemplu, la nivel național, comunitatea romă înregistrează o rată de analfabetism de 3,73%, cu un procent și mai mare în județe precum Satu Mare (4,9%). De asemenea, populația de etnie turcă are o rată de analfabetism de 3,13%, semnificativ peste media națională. Aceste diferențe subliniază inegalitățile socio-economice și educaționale care persistă în anumite regiuni și comunități.

Analfabetismul funcțional

Deși întrebarea se concentrează pe analfabetismul tradițional, este important să menționăm și analfabetismul funcțional, care afectează o proporție mult mai mare a populației. Conform rezultatelor PISA 2018, aproximativ 42-44% dintre elevii români sunt considerați analfabeți funcțional, adică nu pot utiliza cititul și scrisul pentru a rezolva probleme practice sau pentru a înțelege texte complexe. Din păcate, datele privind analfabetismul funcțional nu sunt disponibile pe județe, ci doar la nivel național sau regional, ceea ce limitează o analiză detaliată în acest sens.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Meteo și Mediu

Vortexul polar lovește România în valuri succesive: pregătiți-vă pentru cea mai rece iarnă din ultimii ani!

Published

on

România se pregătește pentru o iarnă cum nu a mai fost de mult timp. Vortexul polar, acea uriașă masă de aer rece care învăluie Polul Nord, dă semne clare de slăbiciune și instabilitate. Un fenomen rar, o încălzire bruscă a stratosferei, a început deja să perturbe acest sistem atmosferic gigant, permițând aerului arctic să coboare în valuri succesive spre latitudinile noastre.

Primele semne vor apărea încă din decembrie, când răciri bruște vor lovi nordul și estul țării, aducând ninsori timpurii și temperaturi care pot scădea sub zero grade chiar în zonele joase. Apoi, în ianuarie și februarie, vortexul polar își va arăta adevărata forță: valuri de frig intens se vor succeda unul după altul, ca o cascadă de aer polar. Temperaturile vor coborî frecvent sub -15 grade, iar în unele nopți chiar spre -25 de grade în Moldova, Transilvania și zonele montane. Viscolul va mătura câmpiile, formând troiene înalte și blocând drumuri, iar stratul de zăpadă va depăși un metru în multe regiuni.

Specialiștii observă că această destabilizare a vortexului polar este amplificată de alți factori globali, ceea ce face ca iarna 2025-2026 să aibă toate șansele să devină cea mai geroasă și mai înzăpezită din ultimii ani. După câțiva ani cu ierni blânde și lipsite de zăpadă consistentă, acum revenim la iernile autentice, acelea care pun la încercare rezistența noastră: ger pătrunzător dimineața, ninsori care acoperă totul în alb și perioade în care termometrele refuză să urce peste minus.

Autoritățile trebuie să fie pregătite pentru intervenții rapide, iar noi, cetățenii, ar trebui să ne asigurăm rezerve de combustibil, să verificăm instalațiile de încălzire și să ne echipăm mașinile cu anvelope de iarnă. Fermierii vor avea de suferit de la înghețul prelungit, iar transporturile vor fi frecvent întrerupte de viscole puternice.

Advertisement

Nu este exclus ca aceste valuri de frig să alterneze cu scurte perioade mai blânde, dar tendința generală este clară: vortexul polar lovește în cascadă, aducând o iarnă grea, cu ger persistent și zăpadă din belșug. Este momentul să ne amintim de iernile de odinioară și să ne pregătim temeinic – cea mai rece iarnă din ultimii ani este la doar câteva săptămâni distanță!

SURSE: ANM

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Victorie pentru Guvern: CCR devansează urgent judecata impozitelor – majorările pot intra în vigoare de la 1 ianuarie!

Published

on

Curtea Constituțională a României a decis astăzi să accepte cererea de preschimbare a termenului formulată de Guvernul condus de Ilie Bolojan. Judecata sesizării depuse de partidul AUR împotriva pachetului de majorări fiscale (impozite pe proprietate, taxe auto, impozit pe dividende și altele) va avea loc acum pe 10 decembrie 2025, în loc de data inițială din februarie 2026.

Această decizie rapidă schimbă complet situația: dacă până ieri părea imposibil ca noile impozite și taxe să se aplice de la 1 ianuarie 2026, acum șansele sunt foarte mari ca ele să intre în vigoare exact la termenul planificat. Suspendarea automată a legii încetează odată cu pronunțarea Curții, iar o decizie favorabilă Guvernului (considerată probabilă de majoritatea analiștilor) va permite autorităților locale și centrale să colecteze sumele suplimentare încă din primele zile ale anului viitor.

Pentru cetățeni înseamnă că nivelul impozitelor și taxelor locale va crește nu doar cu indexarea automată în funcție de inflație (aproximativ 5-6%), ci și cu majorările suplimentare stabilite prin legea adoptată recent în Parlament. Primăriile așteptau cu nerăbdare această clarificare, deoarece bugetele pe 2026 erau construite pe baza veniturilor estimate din noile cote.

Decizia de astăzi demonstrează că, atunci când miza bugetară este mare, instituțiile pot acționa cu rapiditate maximă. Rămâne de văzut verdictul final din 10 decembrie, dar drumul spre aplicarea măsurilor fiscale este acum larg deschis.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

ANAF cere sechestru pe toată averea lui Klaus Iohannis

Published

on

Agenția Națională de Administrare Fiscală a făcut un pas decisiv în dosarul imobilului pierdut de familia Iohannis în Sibiu. Statul român, prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov, a înregistrat la Tribunalul Sibiu o acțiune prin care solicită obligarea fostului președinte Klaus Iohannis și a soției sale la plata unor despăgubiri consistente, estimate la aproximativ un milion de euro.

Suma reprezintă contravaloarea lipsei de folosință a cotei de jumătate dintr-un imobil situat în centrul municipiului Sibiu, pe strada Nicolae Bălcescu, pe care familia Iohannis l-a deținut și exploatat timp de peste un deceniu și jumătate, încasând chirii substanțiale. Imobilul respectiv a fost recuperat de stat în urma unor decizii judecătorești definitive, care au anulat contractul de vânzare-cumpărare considerat nelegal.

Deși au fost notificați în repetate rânduri și li s-a propus chiar eșalonarea plății, soții Iohannis au refuzat să achite voluntar prejudiciul. În aceste condiții, instituția fiscală a cerut instanței instituirea imediată a măsurilor asigurătorii asupra bunurilor familiei, inclusiv sechestru pe casele și apartamentele deținute în Sibiu, pentru a garanta recuperarea integrală a sumelor datorate bugetului de stat.

Acțiunea reprezintă o continuare firească a eforturilor depuse pentru apărarea patrimoniului public și vine după ce, recent, familia fostului președinte a fost executată silit pentru predarea imobilului în cauză. Reprezentanții instituției au subliniat că toate demersurile legale vor fi urmărite cu maximă celeritate, tratând cazul cu aceeași rigoare aplicată oricărui contribuabil.

Advertisement

Dosarul promite să fie unul dintre cele mai răsunătoare procese ale ultimilor ani, punând sub reflector averea acumulată de Klaus Iohannis și ridicând întrebări privind modul în care au fost gestionate anumite proprietăți în perioada mandatelor sale. Următoarele termene de judecată vor decide dacă sechestrul va fi aplicat efectiv, blocând orice posibilitate de înstrăinare a bunurilor până la soluționarea definitivă a cauzei.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading