Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 6°C | Anul XI Nr. 540

Știri

Jocuri de cărți: din trecut până în present

Published

on

Urmăriți știrile Călărașipress.ro pe Whatsapp

Jocurile de cărți se numără printre activitățile distractive preferate ale omului modern. Primele mențiuni despre cărțile de joc datează din anul 1000 și provin de pe teritoriul Chinei. Ulterior, în 1360, cărțile de joc ajung în Europa prin intermediul sultanatului mameluc. Cel mai popular joc de cărți la nivel mondial este poker-ul, fiind jucat de peste 100 de milioane de oameni.

De altfel, poker-ul, alături de blackjack (preferat de 30 de milioane de persoane) se găsesc în oferta operatorilor de jocuri de noroc din lista cazinouri online legale. Alături de aceste jocuri de cărți populare mai sunt și altele. De exemplu, Solitaire este jucat de peste 35 de milioane de oameni la nivel global, iar Gin Rummy de 25 de persoane. Jocul de Bridge este preferat de 65 de milioane de persoane, în timp Teen Patti este jucat de 50 de milioane de oameni.

Scurtă istorie a jocurilor de cărți

Încă din anul 1000, chinezii au inscripționat cărțile de joc cu diverse simboluri și desene, inițial acestea asimilându-se banilor. Utilizate din anul 1300 în Europa, cărțile de joc încep să se diferențieze de cele chinezești, un rol important în crearea modelelor avându-l Etienne Vignole. Din 1400, cărțile de joc apar cu cele patru suite (treflă, romb, inimă roșie și inimă neagră).

Advertisement

Războiul celor Două Roze (1462) are o legătură strânsă cu cărțile de joc, combatanții apelând la suita acestora. De popularizarea cărților de joc se ocupă germanii, care încep să producă pachete cu cărți de joc într-un tiraj foarte mare. La început, pachetul numără numai 32 de cărți, ca mai apoi să se ajungă la 52 (câte săptămâni are un an). Suita cărților de joc era asociată cu cele patru clase din epoca medievală.

De ce au devenit atât de populare jocurile cu cărți?

Jocurile de cărți se evidențiază printr-o serie de caracteristici, care le fac atractive, precum:

  • Nivel mare de adaptabilitate – cu un pachet de joc poți juca mai multe tipuri de jocuri.
  • Portabilitate maximă – dimensiunea pachetului cu cărți de joc permite transportul acestuia fără probleme.
  • Configurare simplă – amestecarea cărților este cea mai ușoară operațiune.
  • Jocurile de cărți presupun atât noroc, cât și abilități – în timp ce unele jocuri, precum poker, se bazează într-o proporție de 70% pe abilități, altele, precum baccarat și blackjack sunt legate mai mult de noroc (într-o proporție de 70%).
  • Element social foarte puternic – creează o punte de legătură între oameni.
  • Mod de joc imprevizibil – nimeni nu poate prezice suita sau valoarea următoarei cărți de joc.

Datorită acestor caracteristici, jocurile de cărți au devenit una dintre cele mai populare modalități de distracție la nivel internațional.

Care sunt cele mai puțin cunoscute jocuri cu cărți?

Adoptate de majoritatea cazinourilor online, despre care poți afla aici https://legalcasino.ro/author/ionpopescu/, unele dintre jocurile de cărți au devenit foarte populare la nivel global. Printre acestea se numără blackjack, poker și baccarat. Acestora li s-au adăugat și altele, precum Casino War (război), Solitaire, Three Card Baccarat și Pau Gow Poker.

Însă, există o serie de jocuri care implică cărți, care sunt foarte puțin cunoscute sau aproape deloc populare, așa cum sunt:

  • Let It Ride
  • Texas Hold’em Shootout
  • Tequila Poker
  • Cribbage
  • 500 Rum
  • Palace Poker
  • Peanuts (Nerts)
  • Skat
  • Mus
  • Euchre
  • Andar Bahar
  • Red Dog
  • Pinochle
  • Doppelkopf
  • Daifugo

Însă, chiar dacă nu sunt cunoscute la nivel mondial, pe plan local acestea sunt foarte apreciate. Este cazul, de exemplu, al jocurilor Daifugo (Japonia) și Mus (Spania), care sunt jucate de 10% din populația respectivelor țări. Prin urmare, atunci când o persoană dorește să-și extindă orizontul cunoașterii în materie de jocuri de cărți, aceste jocuri reprezintă cea mai bună modalitate de a începe.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Alertă de lepră la Cluj: primul caz confirmat după decenii – ce spun autoritățile despre riscuri

Published

on

În plină iarnă a anului 2025, România se confruntă cu o știre șocantă: un caz de lepră – cunoscută și ca boala lui Hansen – a fost confirmat oficial, iar alte trei suspiciuni sunt în plină evaluare medicală. Anunțul a venit chiar pe 11 decembrie, de la Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, care a subliniat că situația este sub control strict, dar nu una de neglijat.

Totul a început pe 26 noiembrie, când două tinere de 21 și 25 de ani, originare din Indonezia, s-au prezentat la Spitalul Clinic Județean de Urgență din Cluj-Napoca prezentând leziuni cutanate suspecte. Acestea, alături de alte două femei tot din Asia, lucrau ca maseuze într-un salon SPA din oraș. Testele microbiologice au confirmat că boala este prezentă la una dintre ele, iar celelalte trei cazuri sunt acum investigate detaliat, pe baza simptomelor vizibile pe piele și a istoricului epidemiologic.

Este vorba despre cel mai recent episod dintr-o boală veche de mii de ani, care a dispărut practic din țară după anul 1981, ultimul caz înregistrat atunci. La nivel european, lepră rămâne extrem de rară, manifestându-se sporadic mai ales la persoane venite din zone endemice precum Asia, Africa sau America Latină. Transmiterea ei nu se face ușor – necesită contact prelungit și intim cu un pacient netratat, ceea ce face ca riscul pentru populație este minim, conform specialiștilor.

Autoritățile au reacționat prompt: salonul SPA a fost închis temporar, Inspecția Sanitară de Stat supraveghează îndeaproape situația, iar direcțiile de sănătate publică județene și centrul național coordonează toate măsurile necesare.

Advertisement

Pacientele primesc tratament antibiotic adaptat, care vindecă boala în majoritatea cazurilor dacă este depistată la timp, fără a lăsa sechele grave.

Această reapariție subliniază provocările globalizării: migrația și contactele internaționale pot aduce boli uitate înapoi în țări considerate sigure. Totuși, vestea vine cu un mesaj liniștitor – lepră nu este o epidemie iminentă, ci un incident izolat, gestionat cu profesionalism. România, care a închis ultimul leprozeriu de la Tichilești în 2011, arată că lecțiile istoriei sunt încă vii, dar progresele medicinei moderne fac ca o astfel de boală să nu mai fie un blestem inevitabil.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Omul care a murit strigând blesteme către cei care l-au trimis în cer

Published

on

În primăvara anului 1967, Uniunea Sovietică voia cu orice preț să sărbătorească 50 de ani de la Revoluția din Octombrie printr-un spectacol cosmic grandios. Nava Soiuz-1 urma să fie lansată cu un singur om la bord, iar a doua zi să se cupleze în orbită cu Soiuz-2, echipată cu trei cosmonauți. Cei patru urmau apoi să facă schimb de locuri și să se întoarcă pe Pământ în formații diferite – o premieră tehnică menită să eclipseze definitiv Statele Unite.

Doar că Soiuz-1 era bolnavă. Grav bolnavă. În lunile de teste, inginerii descoperiseră 203 de defecte structurale majore. Partea electronică era un coșmar, termoizolația aproape inexistentă, parașută principală fusese împachetată de mântuială. Toată lumea știa, de la tehnicieni până la proiectanții-șefi. Nimeni nu îndrăznea însă să oprească programul: Brejnev voia paradă, iar anularea ar fi însemnat umilință națională.

Pilotul principal ales era Vladimir Komarov, 40 de ani, inginer strălucit, deja erou al zborului Voskhod-1. Rezervă îi era Iuri Gagarin, primul om în cosmos și prietenul său cel mai apropiat. Când testele finale au arătat că nava nu poate fi salvată, Gagarin a făcut un gest disperat: s-a prezentat la centrul de pregătire și a cerut să ia el locul lui Komarov, sperând că autoritățile nu vor risca viața simbolului suprem al cuceririi spațiale sovietice.

Komarov a aflat. Și a refuzat categoric. „Dacă mor eu, tu rămâi în viață și vei putea lupta să nu se mai întâmple așa ceva niciodată”, i-a spus prietenului său. A acceptat misiunea știind că nu se va mai întoarce.

Advertisement

Pe 23 aprilie 1967, la ora 3:35 dimineața, racheta s-a ridicat de la Baikonur. Primele ore au fost un calvar. Unul dintre panourile solare nu s-a deschis, bateria s-a descărcat rapid, sistemele de orientare au început să cedeze. Komarov a încercat zeci de manevre manuale, dar nava devenea din ce în ce mai instabilă. Controlul misiunii a anulat lansarea lui Soiuz-2 – era clar că acuplarea era imposibilă.

A venit ordinul de întoarcere. La intrarea în atmosferă, capsula a început să se rotească nebunește. Când a ajuns la altitudinea de 7 kilometri, sistemul principal de parașute a eșuat complet. Parașuta de rezervă s-a deschis doar pe jumătate și s-a înfășurat imediat. Soiuz-1 s-a izbit de pământ cu peste 600 km/h lângă Orenburg. Impactul a fost atât de violent încât capsula s-a transformat într-o minge de metal topit. Corpul lui Komarov a fost practic pulverizat; ceea ce a rămas a încăput într-o cutie de pantofi.

Se spune că, în ultimele minute, când a înțeles că nu mai există nicio șansă, Komarov a deschis canalul de comunicație și a început să strige. Nu plângea. Blestema. Blestema pe cei care l-au obligat să zboare cu o navă moartă, pe inginerii care au semnat rapoarte mincinoase, pe politicienii care au preferat gloria goală în locul vieții unui om.

A murit la 40 de ani, lăsând în urmă o soție și doi copii. A murit știind totul și alegând să moară pentru ca altcineva – prietenul său – să poată trăi și să spună cândva adevărul.

Adevărul acela a rămas mult timp îngropat sub cenușa capsulei. Dar numele lui Vladimir Komarov a rămas: omul care a privit moartea în ochi și a acceptat-o cu demnitate, ca să nu moară altul în locul lui.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Primarul Mihăiță Beștea: „Din 2026, voi acorda mai mult timp mediului de afaceri. Investitorii trebuie ascultați direct”

Published

on

Primarul municipiului Oltenița, Mihăiță Beștea, a anunțat că, începând cu anul 2026, administrația locală va pune un accent mai mare pe colaborarea directă cu antreprenorii locali și investitorii externi. Măsura vine după evaluarea primului an de mandat, în care edilul a constatat nevoia de dialog constant cu mediul privat.

„Cred că începând cu 2026 va trebui să acord mai mult timp mediului de afaceri. Nu e suficient să le spun că ușa mea e deschisă. Trebuie să merg eu către ei, să discut personal cu fiecare”, a declarat primarul Mihăiță Beștea în cadrul conferinței de presă.

Edilul a explicat că interacțiunile individuale cu investitorii sunt mai productive decât întâlnirile generale.
„Am observat că oamenii de afaceri sunt mult mai deschiși când discut în particular cu fiecare. Au orgolii, sunt competitori, dar când se simt ascultați, vin cu soluții concrete”, a precizat Beștea.

Primarul a dat exemplul reabilitării șoselei Chirnogi, unde decizia de modernizare a fost influențată și de prezența unor companii locale importante în zonă.
„Am ținut cont și de faptul că acolo activează doi agenți economici importanți. Infrastructura bună înseamnă și sprijin pentru dezvoltarea lor”, a spus edilul.

Advertisement

Administrația locală pregătește, pentru 2026, un pachet de facilități fiscale pentru investitorii care derulează proiecte de minimum 500.000 de euro, măsură ce urmează să fie dezbătută în Consiliul Local.
Scopul este de a stimula investițiile în producție, logistică și servicii, dar și de a crea locuri de muncă stabile pentru locuitorii orașului.

„Oltenița are o poziție strategică, aproape de Dunăre și de Capitală. Putem deveni un pol economic, dar trebuie să fim mai activi în relația cu mediul de afaceri”, a concluzionat primarul Beștea.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading