Știri
Ion Samoilă: „PSD nu pleacă din Guvern, dar nici nu acceptă să fie ignorat! Susținem tăierea privilegiilor, nu blocarea dezvoltării”
Deputatul PSD de Călărași, Ion Samoilă, se alătură mesajului ferm transmis de Sorin Grindeanu, privind nevoia unui pachet urgent de măsuri care să elimine privilegiile și sinecurile din sistemul public, dar avertizează că acest demers nu trebuie să sacrifice dezvoltarea comunităților locale.
„Nu putem vorbi de reformă reală dacă închidem ochii la problemele oamenilor și blocăm investiții vitale în apă, canalizare, drumuri sau rețele de gaze. PSD susține tăierea privilegiilor, dar nu va gira o abordare contabilă și rece, care lovește în români și în comunități!”, spune Ion Samoilă.
Potrivit parlamentarului, în acest moment, peste 2700 de proiecte din toată țara – multe aflate în stadii avansate – riscă să fie oprite, în numele unor „economii” care, în realitate, înseamnă risipă de bani și pierderea investițiilor deja făcute.
„Dacă un proiect a ajuns la 60% și s-au cheltuit deja 30 de milioane din 50, cum poți spune că oprești cheltuielile? De fapt, pierzi toată investiția! Asta nu e economie, e greșeală administrativă, și PSD nu va accepta așa ceva”, a transmis deputatul de Călărași.
Ion Samoilă subliniază că social-democrații susțin o analiză riguroasă a fiecărui proiect în parte:
„Da, putem amâna lucrări care nu au început. Da, putem trăi fără săli de sport sau bazine un an. Dar nu fără apă, canalizare sau drumuri moderne!”
El a mai afirmat că PSD nu pleacă de la guvernare, dar nici nu va permite ca România să fie condusă unilateral, fără consultare:
„Curajul real înseamnă să te iei de cei care fug de taxe, nu de comunitățile mici care așteaptă apă la robinet. Guvernarea nu se face din birou, ci în teren, alături de români!”
Deputatul susține inițiativa lui Sorin Grindeanu privind un pachet urgent pentru tăierea privilegiilor, chiar și prin angajarea răspunderii Guvernului, dar atrage atenția că deciziile trebuie luate împreună, nu impuse.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În ultimii ani, România a intensificat eforturile pentru a aduce în țară persoanele condamnate care au fugit pentru a scăpa de executarea pedepselor. Conform datelor furnizate de Ministerul Justiției, în 2024, până la începutul lunii noiembrie, 689 de fugari au fost aduși în țară din state precum Marea Britanie, Germania, Italia, Franța sau Spania. Dintre aceștia, mulți au fost condamnați pentru infracțiuni grave, precum trafic de persoane, tentativă de omor, furt calificat sau evaziune fiscală.
Un moment semnificativ a fost decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din 4 septembrie 2025, care a clarificat că statele membre UE nu pot refuza executarea unui mandat european de arestare fără acordul României. Această hotărâre vizează direct fugari celebri, precum Sorin Oprescu, Alina Bica, Mario Iorgulescu sau Paul de România, care s-au ascuns în țări precum Italia, Grecia sau Franța. Decizia CJUE închide portițele legale folosite de aceștia pentru a evita extrădarea, consolidând principiul recunoașterii reciproce între sistemele judiciare ale statelor membre.
În plus, Legea fugarilor, promulgată în iunie 2024, obligă condamnații să suporte costurile repatrierii, care, în 2023, au depășit 10 milioane de lei pentru statul român. De exemplu, aducerea a doi fugari din Brazilia a costat 82.000 de lei, iar a altuia din Costa Rica, peste 54.000 de lei. Această măsură, alături de utilizarea dispozitivelor electronice de supraveghere, urmărește descurajarea fenomenului fugarilor.
Cu toate acestea, provocările persistă. În cazuri precum cel al lui Ionel Arsene, fost președinte al CJ Neamț, extrădarea din Italia a fost blocată pe motive de sănătate, iar Paul de România continuă să fie protejat de instanțele franceze. Totuși, autoritățile române, în colaborare cu partenerii internaționali, continuă să facă progrese, aducând săptămânal zeci de condamnați pentru a-și ispăși pedepsele în penitenciarele din țară.
Această luptă împotriva fugarilor reflectă determinarea României de a asigura înfăptuirea justiției, indiferent de notorietatea sau influența celor vizați. Hotărârea CJUE și noile reglementări legislative sunt pași importanți spre a pune capăt practicii de a scăpa de pedeapsă prin părăsirea țării.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1456 – Tratatul încheiat de Vlad Țepeș cu negustorii din Brașov și Țara Bârsei. Prin acest tratat, s-a stabilit ca, în cazul în care domnul Țării Românești ar fi nevoit să-și părăsească țara din cauza năvălirii turcilor, sau a altor dușmani, să fie primit de brașoveni.
1522 – „Victoria”, singura nava rămasă din expediția lui Magellan, se întoarce in Spania, devenind prima care a efectuat o expediție in jurul lumii.
1757 – S-a născut Marie-Joseph-Paul-Yves-Roch-Gilbert du Motier, marchiz de La Fayette, om politic si militar de cariera, participant la războiul pentru Independență Coloniilor Engleze din America de Nord.
1766 – S-a născut fizicianul si chimistul englez John Dalton, cunoscut ca unul dintre părinții fizicii moderne; a studiat o anomalie a vederii în perceperea culorii, pe care el însuși o avea (daltonismul) și a formulat prima teorie atomică (1808) (D. 27 iulie 1844)
1776 – Un uragan lovește Guadeloupe făcând mai mult de 6000 de victime omenești.
1817 – S-a născut Mihail Kogălniceanu, istoric, scriitor, publicist și om politic român (d.1891)
1819 – S-a născut scriitorul Nicolae Filimon. Opera sa „Ciocoii Vechi şi noi”.
1848 (18 septembrie s.n.) – La București a avut loc pe Dealul Mitropoliei o mare demonstrație populară, în timpul căreia mulțimea , demonstrându-și atașamentul față de ideile Revoluției.
1863 – A intrat în funcțiune, la Londra prima linie de metrou din lume, cu o lungime de 6,3 km, de-a lungul sectorului Victoria Street; tracțiunea era realizată cu o mașina cu aburi.
1885 – Sub presiunea naționaliștilor bulgari majoritari in regiune, Rumelia orientală și-a proclamat unirea cu Principatul Bulgariei.
1901 – Anarhistul Leon Czolgosz îl împușcă mortal pe președintele american William McKinley, la Pan-American Exposition, în Buffalo, New York. Președintele va muri la 14 septembrie.
1915 – Armata britanică a testat cu succes primul prototip de tanc (poreclit „Micul Willie”). Cântărea 14 tone, avea o lungime de 3,6 metri și admitea trei membri în echipaj. Avea o viteză de înaintare de 5 km/h pe teren neted și de 3 km/h pe teren accidentat. Inițial, tancul nu putea traversa tranșeele, dar această problemă a fost remediată mai târziu.
1930 – Președintele ales democratic al Argentinei, Hipólito Yrigoyen, a fost îndepărtat de la putere printr-o lovitură militară de stat.
1940 – După instaurarea guvernului militar-legionar condus de Ion Antonescu, regele Carol al II-lea abdică în favoarea fiului său, Mihai. Începe cea de-a doua domnie a lui Mihai I (1940-1947).
1944 – Al doilea război mondial – Orașul belgian Ypres este eliberat de forțele aliate de sub ocupația germana. Pe frontul răsăritean sovieticii capturează orașul Tartu din Estonia.
1946 – Marele compozitor George Enescu și soția sa, Maria Cantacuzino, părăsesc definitiv România ocupata de sovietici ajutați de Yehudi Menuhin.
1951 – Scriitorul american William S. Burroughs își împușcă și ucide soția accidental, atunci când, la o petrecere, vrea să adapteze scena din William Tell,000 fiind în stare de ebrietate.
1952 – Emite in orașul Montreal, primul post de televiziune canadian- CBFT – Tv.
1955 – Grupuri de turci din Istanbul au atacat comunitatea greaca din oraș, ucigând 13 oameni, rănind peste 30 și distrugând peste 5.000 de case și prăvălii grecești.
1966 – A murit primul ministru sud-african Hendrik Werwoerd, considerat arhitect al apartheidului, politica de separare a albilor minoritari de populația majoritară de culoare din țara sa.
1968 – Colonia africană Swaziland devine independenta de Marea Britanie.
1983 – URSS recunoaște că a doborât un avion de pasageri sud coreean KAL-007, declarând că piloții sovietici nu au știut că era un avion civil, atunci când a încălcat spațiul aerian sovietic.
1991 – Orașul Leningrad își ia din nou numele său istoric de Sankt Petersburg.
1997 – La Londra, au avut loc funeraliile prințesei Diana, moartă într-un accident de mașină la Paris.
1997 – A fost pusă piatra de temelie a noului palat prezidențial din Groznîi; fostul palat a fost distrus de armata rusă în februarie 1996.
2007 – A încetat din viață celebrul tenor italian Luciano Pavarotti ; Tenorul s-a născut la Modena, in nordul Italiei, la 12 octombrie 1935.
2019 – A murit Robert Mugabe, politician zimbabwean, președinte al Republicii Zimbabwe.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Țăranii, obligați să raporteze la ANAF tot ce vând. Opoziția acuză Guvernul că „îngroapă gospodăria de familie”
Micii fermieri din România ar putea fi obligați să raporteze la ANAF toate produsele pe care le vând – de la lapte și brânză, până la legume și conserve. Este vorba despre o propunere legislativă avizată favorabil de Guvern, care prevede ca primăriile să transmită Fiscului datele din certificatele de producător și carnetele de comercializare.
Executivul condus de Ilie Bolojan susține că măsura va ajuta la „formalizarea activităților economice”, la o mai bună monitorizare fiscală și la fundamentarea programelor de sprijin pentru agricultori. „Datele colectate pot fi folosite pentru subvenții, programe și decizii privind dezvoltarea rurală”, arată Guvernul în documentul oficial.
Opoziția reacționează dur
Partidele din opoziție critică inițiativa, acuzând că în loc să sprijine țăranul român, Guvernul îl sufocă în hârtii și taxe. Deputatul AUR Călin Mătieș susține că legea ar putea „pune lacătul pe un milion și jumătate de gospodării țărănești”.
„PSD vrea ca fiecare litru de lapte, fiecare borcan de zacuscă sau legătură de pătrunjel să fie raportate la Fisc. În loc să sprijine țăranul român, îl îngroapă în biruri și controale. Este un atac direct la gospodăria de familie”, a declarat parlamentarul.
AUR anunță că va vota împotrivă și promite că va lupta pentru ca micii fermieri să nu fie supuși unei „avalanșe de taxe și birocrație”.
Proiectul urmează să fie dezbătut în Parlament. Între timp, fermierii și producătorii tradiționali avertizează că o astfel de lege ar putea duce la dispariția multor gospodării și la scăderea ofertei de produse locale pe piață.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Fugarii României, tot mai aproape de a răspunde în fața justiției
Scandal la Spitalul din Lupeni: Polițist rănit încercând să oprească o agresiune
Tragedia zborului 163 Saudia: Incendiul fatal din 1980
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
