Știri
Călărași: Elogiu pentru prudență – 15 MAI 2020
De câteva zile, simțim curentul dulce al ameliorării, al reintrării în normalitate: 15 mai este o dată crucială, un punct de cotitură. Pistoanele activităților umane vor reporni, ne vom dezmorți gradual din letargia violacee a izolării, în care ne-am consolat cu Netflix și meme-uri, poate cu o reînnoită apreciere pentru natură și vechile prietenii, pentru libertatea de mișcare, pentru familie, grosso modo, pentru viață.
Timp de două luni, străzile din toate orașele lumii au fost pustiite, într-o încremenire enigmatică, ca în tablourile lui Giorgio de Chirico – fiecare dintre noi parcă am colaborat, cu absențele noastre din cotidian și normalitate, la o enormă, planetară frescă a nefirescului și a solitudinii.
Chiar și orașul meu, orașul tău, orașul nostru, Călărașiul decrepit și fărâmicios, oglindindu-se melancolic în apele Borcei, în care știm că nimic nu se întâmplă niciodată și mereu credem că suntem feriți de calamitățile lumii (“nu se întâmplă, mă, nimic la noi, stai liniștit”), adânciți în Bărăganul nesfârșit, învăluiți în fatalismul nostru balcanic, chiar și Călărașiul, spun, a fost o pată de culoare, o hașură, un contur în portretul lumii în vremea pandemiei.
Călărășenii deja respiră aerul libertății, chiar dacă filtrat, încă, prin polipropilenul măștilor.
Vreau să fac aici o mică paranteză. De-a lungul carantinei, s-au reiterat aceleași și aceleași titluri recomandate de lectură: Decameronul, Jurnal din anul ciumei, Dragostea în vremea holerei, Eseu despre orbire, Ciuma. Și recomandările acestea insistente mi s-au părut tulburate de o nerăbdare pripită; desigur, putem extrage din ele valoroase judecăți sociologice despre comportamentul uman în vremuri de restriște, zăcăminte de înțelepciune pâlpâind cu prudență sub coaja translucidă și edulcorantă a textului literar, dar numai compatibilitatea tematică cu realitatea nefastă nu justifică recomandările: pentru că citim ficțiune ca să iluminăm cu fasciculele imaginației spații, timpuri, situații împotrivite vieții de zi cu zi, căutăm diferențialitate, consolare, unii dintre noi poate chiar mântuire.
Și vreau să efectuez o simplă modificare cronologică: aceste opere ar trebui citite după sfârșitul crizei, nu în timpul acesteia.
Pe toată durata carantinei, am redus consumul de știri la minimul esențial și necesar: statistici și deciziile guvernului. Am simțit un gust amar în gură când, navigând pe Facebook, am dat de un articol ce conținea părerea unui virusolog, cu decenii de carieră în epidemiologie și boli infecțioase în spate, care pur și simplu a emis o opinie de bun simț, și în comentarii lumea fremăta într-un linșaj dușmănos, ironii acide, injurii caustice, un damf insuportabil de reavoință și încăpățânare.
Ăsta e produsul abject pe care îl obții când izolezi lumea într-un halucinant continuum paranoia-îndoială-speranță, motorizat de fricile și anomaliile noastre interne, alimentat până la exasperare de tonalitățlile apocaliptice din mass-media.
Trăim în epoca post-adevăr, a știrilor false. Jurnaliștii, mai mult ca oricând, au o responsabilitate aproape dublată în ziua de azi. Trebuie să își îngrijească etica și deontologia, să pulverizeze orice urmă de ambiguitate, Obiectivitatea trebuie să fie zeița lor hiperlucidă și crudă, iar ei discipolii, ucenicii, apostolii, misionarii transparenți, limpezi și raționali. Din păcate, aceștia sunt rarisimi. Așa că rog cititorii să fie prudenți, să nu fie orbiți de titluri bombastice și să își aleagă cu precauție sursele.
Pentru că există o imensă proliferare de conspirații, o rețea complicată și difuză de teorii, oamenii identifică conspirații chiar și acolo unde nu e nimic de identificat. De ce? Pentru că avem nevoie de siguranța unei intenții, fie ea și malițioasă (antene 5G, Bill Gates, virusul creat de fapt în laborator etc.). O consolare paradoxală: hazardul, haosul, nonsensul e mult mai înspăimântător decât răul efectuat cu bună știință.
sursa foto: aerofoto.ro
Notă: acest text nu se vrea a fi nici o prognoză științifică, nici o critică socială, nici un articol pigmentat cu informații esențiale, de ultimă oră. Departe de mine gândurile acestea. E pur și simplu un text impregnat de un optimism prudent.
Marius Domnica
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Deși comuna Jegălia se confruntă cu dificultăți financiare majore, există și o parte pozitivă pentru elevi și cadrele didactice. Potrivit primarului Vasile Aurel, unitățile de învățământ din localitate au beneficiat, în ultimii ani, de dotări moderne prin proiecte cu finanțare europeană.
„Am avut două proiecte europene, prin PNRAS și PNDR, care au permis dotarea școlilor cu mobilier și echipamente noi. Din acest punct de vedere, școlile sunt foarte bine pregătite”, a declarat edilul.
Investițiile vizează săli de clasă moderne, echipamente didactice și condiții mai bune pentru procesul de învățământ. Aceste proiecte vin ca o gură de oxigen într-un context general marcat de lipsa fondurilor pentru funcționarea de zi cu zi a primăriei.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Primăria Jegălia funcționează cu doar 8 angajați: restul sunt pe proiecte și posturi temporare
Criza financiară din comuna Jegălia nu se resimte doar în buget, ci și la nivelul resursei umane. Primarul Vasile Aurel a atras atenția că, în toată primăria, există doar 8 funcționari permanenți, restul posturilor fiind ocupate de personal angajat pe proiecte europene sau în funcții temporare.
„Avem doar 8 funcționari care duc greul administrației. Restul sunt 24 de persoane care au grijă de servicii conexe, plus 4 gardieni și 5 angajați pe proiecte europene. Suntem obligați să îi angajăm pentru proiecte, dar nu avem resurse să consolidăm schema de bază a primăriei”, a explicat edilul.
Situația este cu atât mai complicată cu cât, din lipsă de bani, administrația locală nu reușește să își plătească angajații la timp. În unele cazuri, personalul este nevoit să preia sarcini suplimentare, precum curățenie sau lucrări de întreținere, pentru ca instituțiile din comună să rămână funcționale.
„Cel care face curățenie este pus și ca fochist. Trebuie să facem reduceri, dar nu mai știm de unde, pentru că oricum schema este foarte redusă”, a mai declarat primarul Vasile Aurel.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Pe 9 septembrie 2025, procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au descins la sediul central al Electrocentrale București (ELCEN), principalul furnizor de energie termică al Capitalei, într-o operațiune de amploare ce vizează suspiciuni de corupție. Perchezițiile, desfășurate în baza unui mandat emis de autoritățile, au inclus opt locații din București și județul Ilfov, dintre care una este sediul ELCEN, iar restul sunt domiciliile unor persoane fizice sau sediile unor societăți comerciale.
Potrivit comunicatului oficial al ELCEN, procurorii au solicitat documente și informații relevante pentru investigație, compania asigurând cooperarea deplină pentru a facilita verificările. Surse judiciare au dezvăluit că acuzațiile se referă la luare și dare de mită, fiind vizate șapte persoane, inclusiv figuri-cheie din conducerea companiei, precum directorul general Claudiu Crețu și directorul comercial. Ancheta se concentrează pe fapte de corupție presupus comise în cursul anului 2025 de funcționari publici din cadrul companiei de stat.
ELCEN, deținută în proporție de 97,51% de Ministerul Energiei și 2,49% de SNGN Romgaz, este cel mai mare producător de energie termică din România, asigurând 90% din necesarul Bucureștiului și 40% la nivel național. Compania a subliniat că perchezițiile nu afectează continuitatea activității sale și aprovizionarea cu energie electrică și termică pentru consumatorii din București și Sistemul Energetic Național.
Surse apropiate anchetei au indicat că procurorii au ridicat documente din birourile administrative și comerciale ale ELCEN, cercetările vizând în special tranzacții și contracte suspecte. Deși detaliile oficiale sunt limitate, operațiunea ridică semne de întrebare cu privire la integritatea managementului companiei și posibilele implicații asupra sectorului energetic românesc.
Conducerea ELCEN a reiterat angajamentul față de transparență și respectarea legii, precizând că va comunica informații suplimentare în limitele permise de anchetă. Până la finalizarea investigației, rămâne de văzut ce impact vor avea aceste acuzații asupra companiei și a încrederii publicului în funcționarea sistemului energetic al Capitalei.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Școlile din Jegălia, în criză: fără bani pentru fochiști și cu o clădire degradată în așteptarea reabilitării
Cipru – România: Cine transmite meciul din preliminariile CM 2026
Israelul zguduie Doha: Atac aerian asupra liderilor Hamas declanșează condamnări vehemente din partea Qatarului
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
