Știri
Călărași: Elogiu pentru prudență – 15 MAI 2020
De câteva zile, simțim curentul dulce al ameliorării, al reintrării în normalitate: 15 mai este o dată crucială, un punct de cotitură. Pistoanele activităților umane vor reporni, ne vom dezmorți gradual din letargia violacee a izolării, în care ne-am consolat cu Netflix și meme-uri, poate cu o reînnoită apreciere pentru natură și vechile prietenii, pentru libertatea de mișcare, pentru familie, grosso modo, pentru viață.
Timp de două luni, străzile din toate orașele lumii au fost pustiite, într-o încremenire enigmatică, ca în tablourile lui Giorgio de Chirico – fiecare dintre noi parcă am colaborat, cu absențele noastre din cotidian și normalitate, la o enormă, planetară frescă a nefirescului și a solitudinii.
Chiar și orașul meu, orașul tău, orașul nostru, Călărașiul decrepit și fărâmicios, oglindindu-se melancolic în apele Borcei, în care știm că nimic nu se întâmplă niciodată și mereu credem că suntem feriți de calamitățile lumii (“nu se întâmplă, mă, nimic la noi, stai liniștit”), adânciți în Bărăganul nesfârșit, învăluiți în fatalismul nostru balcanic, chiar și Călărașiul, spun, a fost o pată de culoare, o hașură, un contur în portretul lumii în vremea pandemiei.
Călărășenii deja respiră aerul libertății, chiar dacă filtrat, încă, prin polipropilenul măștilor.
Vreau să fac aici o mică paranteză. De-a lungul carantinei, s-au reiterat aceleași și aceleași titluri recomandate de lectură: Decameronul, Jurnal din anul ciumei, Dragostea în vremea holerei, Eseu despre orbire, Ciuma. Și recomandările acestea insistente mi s-au părut tulburate de o nerăbdare pripită; desigur, putem extrage din ele valoroase judecăți sociologice despre comportamentul uman în vremuri de restriște, zăcăminte de înțelepciune pâlpâind cu prudență sub coaja translucidă și edulcorantă a textului literar, dar numai compatibilitatea tematică cu realitatea nefastă nu justifică recomandările: pentru că citim ficțiune ca să iluminăm cu fasciculele imaginației spații, timpuri, situații împotrivite vieții de zi cu zi, căutăm diferențialitate, consolare, unii dintre noi poate chiar mântuire.
Și vreau să efectuez o simplă modificare cronologică: aceste opere ar trebui citite după sfârșitul crizei, nu în timpul acesteia.
Pe toată durata carantinei, am redus consumul de știri la minimul esențial și necesar: statistici și deciziile guvernului. Am simțit un gust amar în gură când, navigând pe Facebook, am dat de un articol ce conținea părerea unui virusolog, cu decenii de carieră în epidemiologie și boli infecțioase în spate, care pur și simplu a emis o opinie de bun simț, și în comentarii lumea fremăta într-un linșaj dușmănos, ironii acide, injurii caustice, un damf insuportabil de reavoință și încăpățânare.
Ăsta e produsul abject pe care îl obții când izolezi lumea într-un halucinant continuum paranoia-îndoială-speranță, motorizat de fricile și anomaliile noastre interne, alimentat până la exasperare de tonalitățlile apocaliptice din mass-media.
Trăim în epoca post-adevăr, a știrilor false. Jurnaliștii, mai mult ca oricând, au o responsabilitate aproape dublată în ziua de azi. Trebuie să își îngrijească etica și deontologia, să pulverizeze orice urmă de ambiguitate, Obiectivitatea trebuie să fie zeița lor hiperlucidă și crudă, iar ei discipolii, ucenicii, apostolii, misionarii transparenți, limpezi și raționali. Din păcate, aceștia sunt rarisimi. Așa că rog cititorii să fie prudenți, să nu fie orbiți de titluri bombastice și să își aleagă cu precauție sursele.
Pentru că există o imensă proliferare de conspirații, o rețea complicată și difuză de teorii, oamenii identifică conspirații chiar și acolo unde nu e nimic de identificat. De ce? Pentru că avem nevoie de siguranța unei intenții, fie ea și malițioasă (antene 5G, Bill Gates, virusul creat de fapt în laborator etc.). O consolare paradoxală: hazardul, haosul, nonsensul e mult mai înspăimântător decât răul efectuat cu bună știință.
sursa foto: aerofoto.ro
Notă: acest text nu se vrea a fi nici o prognoză științifică, nici o critică socială, nici un articol pigmentat cu informații esențiale, de ultimă oră. Departe de mine gândurile acestea. E pur și simplu un text impregnat de un optimism prudent.
Marius Domnica
Știri
România se pregătește de scumpiri: TVA, accize și impozite mai mari de la 1 iulie. TVA de 21% și impozitarea veniturilor românilor cu 16%!
Guvernul, împreună cu Administrația Prezidențială și partidele politice PSD, PNL, UDMR și USR, lucrează la un pachet extins de măsuri fiscale prin care se propune majorarea mai multor taxe, cu scopul de a reduce deficitul bugetar. Începând cu 1 iulie, românii ar putea ajunge să plătească mai mult pentru produse, servicii și venituri din diverse surse.
De unde vine presiunea pentru noi taxe
După consultările purtate între Palatul Cotroceni, PSD, PNL, UDMR și USR, specialiștii de la ANAF și Ministerul Finanțelor au stabilit că deficitul bugetar poate fi redus doar prin majorarea a patru tipuri de taxe:
- TVA
- Accize (tutun și alcool)
- Impozitul pe venitul persoanelor fizice
- Impozitul pe dividende
Măsurile sunt așteptate să intre în vigoare de la 1 iulie 2025, iar alte propuneri — precum impozitarea pensiilor și a veniturilor peste 10.000 lei — ar putea fi aplicate abia din 2026.
Creșteri de taxe estimate pentru a acoperi deficitul bugetar
Guvernul trebuie să aducă 28 de miliarde de lei în plus la buget în a doua jumătate a anului. Conform documentelor analizate de experți fiscali și lideri politici, sursele acestor venituri sunt:
- TVA: +14 miliarde lei
- Impozitul pe venit: +10 miliarde lei
- Accize: +2 miliarde lei
- Dividende și profit: +2 miliarde lei
Noua structură a TVA-ului
Majorările de TVA propuse sunt:
- Cota generală: de la 19% la 22%
- Servicii HoReCa: de la 9% la 19%
- Alimente și medicamente: de la 9% la 11% (în discuție)
- Cultura și educația: de la 5% la 7–9%
Impactul: consumatorul final va resimți cel mai mult această măsură, alături de IMM-uri.
Accizele cresc doar pentru tutun și alcool
Accizele la combustibil vor rămâne neschimbate, însă:
- Tutun: accizele cresc cu 10%
- Alcool: se modifică formula de calcul
Total estimat suplimentar: 2 miliarde lei
Impozitul pe venit și dividende – dublare a taxării
-
Impozitul pe venit: de la 10% la 16% pentru toate formele de venit (salarii, PFA, drepturi de autor etc.)
-
Dividende: de la 8% la 16%
Se analizează și unificarea impozitului pe venit cu contribuțiile sociale și de sănătate pentru simplificare și eficiență.
Impozitul pe profit – rămâne neschimbat
Deși nivelul impozitului pe profit (16%) nu va fi modificat, Guvernul speră la încasări mai mari printr-o colectare mai eficientă și creșterea economică.
Reducerea cheltuielilor – doar din 2026
Tăierile de cheltuieli vor fi operate începând cu 2026. Până atunci, Guvernul a decis să:
-
Înghețe anumite investiții și programe de stat
-
Revizuiască normele de personal în administrația locală și companiile de stat
Economiile estimate: 10–15 miliarde de lei
Presiunea Comisiei Europene: venituri, nu promisiuni
Bruxelles-ul a transmis ferm că România trebuie să crească veniturile cu cel puțin 5 miliarde de euro, respingând ideea reducerii deficitului doar prin tăieri de cheltuieli. Președintele Nicușor Dan a admis public acest lucru în conferința de presă din 4 iunie, după discuțiile cu oficialul european Céline Gauer.
Românii vor plăti mai mult începând cu 1 iulie, în condițiile în care statul are nevoie urgentă de lichidități. Pachetul fiscal propus reprezintă o mutare radicală, dar considerată necesară de guvern și președinție pentru a evita colapsul financiar.
Știri
Gazoductul Tuzla–Podișor s-a scumpit cu 100 de milioane de euro: costul total depășește 2 miliarde de lei, iar gazele din Marea Neagră vor ajunge în România mai târziu și la un preț mai mare
Costurile pentru construirea gazoductului Tuzla–Podișor, prin care vor fi transportate gazele naturale din perimetrul Neptun Deep al Mării Negre, au crescut cu aproximativ 500 de milioane de lei (fără TVA) față de suma inițială prevăzută în contractul semnat în februarie 2021. Astfel, de la 1,6 miliarde de lei, valoarea totală a contractului a ajuns la aproape 2,1 miliarde de lei în urma a nu mai puțin de 18 acte adiționale.
Potrivit unui anunț publicat de compania de stat Transgaz SA, beneficiarul proiectului, ultima modificare de costuri a fost oficializată pe 6 iunie 2025, când a fost semnat cel mai recent act adițional. Acesta prevede o majorare a valorii contractului de la 2.018.936.852,44 lei la 2.075.837.686,38 lei, fără TVA.
Lucrările vor dura de trei ori mai mult decât se estimase inițial
Conform documentației depuse în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), durata execuției lucrărilor a fost extinsă semnificativ. Dacă inițial se prevedea o perioadă de 24 de luni pentru finalizarea proiectului, acum termenul a fost extins la 72 de luni de la data semnării contractului de execuție, adică din iunie 2023.
Astfel, în loc să fie gata în doi ani, una dintre cele mai importante investiții în infrastructura energetică a României va fi finalizată, cel mai probabil, în 2029.
Cine construiește gazoductul Marea Neagră–Podișor
Lucrările sunt executate de o asociere de firme condusă de compania turcă Kalyon Insaat Sanayi ve Ticaret Anonim Sirketi, alături de care activează opt alte companii din România, Turcia și Algeria. Printre acestea se numără:
- Electrogrup SRL Cluj – subcontractant (16%)
- Toscelik Spiral Boru Uretim Sanayii AS – subcontractant (41,4%)
- Regia Autonomă Asirom – compania SRI (0,2%)
- Elcas Prodimpex SRL Ploiești – (0,27%)
- SPA Tosyali Iron Steel Industry Algeria – (4,6%)
- Degal Construct SRL București – (0,25%)
- Gurgenler Insaat Turcia – (3%)
- Corpcontrol ING SRL Ploiești – (0,1%)
Un proiect strategic pentru România și Uniunea Europeană
Conducta Tuzla–Podișor are o lungime de 308,3 kilometri și este considerată un proiect de interes comun al Uniunii Europene. Este inclusă în Planul de dezvoltare pe 10 ani al Transgaz și a obținut o finanțare de 85 de milioane de euro din Fondul de Modernizare, urmând ca restul costurilor să fie acoperite din surse financiare mixte.
Traseul gazoductului traversează trei județe – Constanța, Călărași și Giurgiu – și 42 de localități. La finalizare, conducta va putea asigura alimentarea cu gaze pentru circa 200.000 de români, peste 520 de instituții publice și va contribui la crearea de noi locuri de muncă în regiune.
Știri
Deputatul Ion Samoilă transmite un mesaj de pace și credință cu ocazia Sărbătorii Rusaliilor
Cu prilejul Sfintei Sărbători de Rusalii, deputatul social-democrat de Călărași, Ion Samoilă, a transmis un mesaj de suflet către toți cetățenii județului, subliniind importanța credinței, a unității și a solidarității în viața comunității.
„Cu prilejul Sfintei Sărbători de Rusalii, vă transmit cele mai calde gânduri de sănătate, pace și binecuvântare!”, a scris deputatul pe pagina sa publică, amintind că Rusaliile sunt o zi cu o profundă semnificație spirituală, marcând pogorârea Duhului Sfânt asupra Apostolilor și întemeierea Bisericii creștine.
Deputatul a mai transmis că această sărbătoare este un bun prilej de reflecție asupra valorilor fundamentale care stau la baza unei comunități unite: înțelepciunea, echilibrul și speranța. „Lumina Rusaliilor să vă călăuzească pașii spre înțelepciune, echilibru și speranță!”, a adăugat acesta.
În încheiere, Ion Samoilă le-a urat tuturor călărășenilor zile liniștite, cu suflete împăcate și inimi deschise către bine.
Edilul liberal din comuna Borcea anunță demararea unui nou proiect major: „Continuăm împreună modernizarea comunei Borcea”
Fundeni: Toate școlile din comună au acum încălzire centralizată. Primăria renunță definitiv la sobele cu lemne
Întreruperi programate de curent în județul Călărași. Localitățile afectate între 10 și 13 iunie 2025
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
Strada Independenței din Călărași, complet reabilitată: Lucrările s-au încheiat oficial, investiție de peste 7 milioane lei
