România și Irlanda sunt singurele state UE care nu fac eforturi suficiente pentru a combate traficul de persoane. România este una dintre principalele surse de oameni traficați pentru sex sau muncă în Europa, arată un raport al Departamentului de Stat al SUA.
Pentru al doilea an la rând, România rămâne un punct nevralgic al Europei – principală sursă de export de persoane traficate în scopuri sexuale sau pentru a fi exploatate la muncă, arată raportul privind traficul de persoane în 2020, al Departamentului de Stat al SUA.
Peste jumătate din victimele înregistrate ale traficului cu oameni sunt cetățeni UE, iar cele mai multe persoane sunt exploatate sexual, conform Comisei Europene. O treime din totalul victimelor sunt copii, conform raportului CE. Cap de listă este România, înregistrând cele mai multe victime, urmată de Germania și Olanda, arată o anchetă EUObserver, preluată de Rador.
Cifrele înregistrate în 2019-2020, arată ca cetățenii români sunt cel mai grav afectați, cu 2.315 cazuri. Pe locurile secundare fiind francezii (1.202), italienii (904), bulgarii (553) și polonezii (518). Cifra include și traficul pentru exploatarea muncii și în alte scopuri, dar traficul în scopuri sexuale rămâne preponderent.
România iese pe primul loc și la raportul numărului de victime la mărimea populației, însă, e urmată de data aceasta de Bulgaria și Ungaria.
În curand, Comisia Europeana va include în definiția traficului și căsătoriile forțate și adopțiile ilegale.
Raportându-ne la victimele traficului pentru muncă, cifra este în creștere în cazul bărbaților, conform raportului CE. (28%). Câteva, alte, cazuri de trafic sunt în scop de exploatare sexuală (51%), cerșitul forțat și mai puțin de 1% din cazuri implică recoltarea de organe, conform CE.
CUVÂNTUL CHEIE DE ASTĂZI ESTE: MÂNTUITOR.
Sursa text: g4media.ro.
Vrei să fii mereu la curent cu toate știrile? Urmăreste CalarasiPress pe canalul de WhatsApp.
Abonează-te la canal
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
