Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 6°C | Anul XI Nr. 537

La zi

Creșteri salariale de până la 40% la Curtea de Conturi: Austeritate pentru unii, bonusuri pentru alții?

Published

on

Pe 14 iulie 2025, Parlamentul României a decis, în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului, ca doamna Mirela Călugăreanu să exercite atribuțiile funcției de președinte interimar al Curții de Conturi a României, până la numirea unui nou președinte, conform prevederilor Constituției României și ale Legii nr. 94/1992. La doar o lună de la preluarea mandatului interimar, Curtea de Conturi, sub conducerea doamnei Călugăreanu, a aprobat majorări salariale semnificative, conform unei hotărâri publicate în Monitorul Oficial pe 12 august 2025. Acestea includ o creștere de 40% a salariilor de bază pentru noii angajați, aplicabilă din noiembrie 2025 până la prima evaluare profesională, și majorări de 40% pentru angajații evaluați cu calificativul „Foarte bine”, respectiv 30% pentru cei cu calificativul „Bine”.

Aceste creșteri au fost justificate de necesitatea atragerii și retenției personalului calificat, în special pentru gestionarea fondurilor europene. Totuși, decizia a stârnit controverse, mai ales în contextul în care Guvernul promovează măsuri de austeritate. Potrivit unor surse, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că nu era la curent cu această măsură și a calificat-o drept neconcordantă cu politica de reducere a cheltuielilor publice. Mai mult, speculațiile din spațiul public și de pe platforma X sugerează că aceste majorări ar putea fi un „tertip jenant” menit să compenseze viitoarele tăieri salariale estimate la 30-40%, astfel încât salariile angajaților să rămână, în esență, la același nivel după reduceri. Criticii susțin că această mărire ar fi una „artificială”, având ca scop doar neutralizarea impactului tăierilor bugetare planificate.

Conform documentelor oficiale, majorările fac parte din modificarea Hotărârii plenului Curții de Conturi nr. 330/2024, care reglementa anterior sporuri de până la 50% pentru personalul implicat în gestionarea fondurilor comunitare. În 2025, sporurile au fost reduse la 40% pentru angajații existenți și la 30% pentru cei nou-încadrați, ceea ce conducerea Curții a descris ca o ajustare, nu o creștere propriu-zisă. Totuși, percepția publică rămâne una de scepticism, mai ales având în vedere că veniturile totale ale unor angajați, incluzând sporuri pentru condiții vătămătoare (până la 1.500 lei lunar) și confidențialitate (până la 3.100 lei lunar), pot ajunge la sume considerabile. De exemplu, fostul președinte al Curții, Mihai Busuioc, a raportat în 2023 un venit anual de 339.330 lei, echivalentul a peste 6.800 euro lunar.

Aceste măsuri au amplificat dezbaterile privind transparența și responsabilitatea Curții de Conturi, o instituție însărcinată cu auditarea cheltuielilor publice. În timp ce rapoartele Curții au evidențiat nereguli financiare în alte sectoare, precum plăți necuvenite sau salarizarea neuniformă, decizia de majorare a salariilor propriilor angajați ridică întrebări despre coerența și credibilitatea instituției în contextul actual al austerității.

Advertisement

UPDATE: Oficiali ai Curții de Conturi spun că hotărârea vizează de fapt o scădere a sporurilor, nu o creștere, iar sporurile scad de la 50% la 40%, respectiv de la 35% la 30% pentru cei nou angajați. Un articol publicat în Monitorul Oficial de marți, 12 august 2025, prevede majorarea salariilor noilor angajați din cadrul Curții de Conturi cu 40% începând cu luna noiembrie a acestui an. Această majorare este de fapt o scădere a salariilor, arată documentele oficiale.

Angajații care vor fi evaluați profesional și vor obține un calificativ „foarte bine” vor beneficia de o majorare a salariului cu 40%, în timp ce aceia care vor obține calificativul „bine” vor avea salariul majorat cu „doar” 30%.

Ce prevede ”HOTĂRÂREA pentru modificarea Hotărârii plenului Curții de Conturi nr. 330/2024 privind aprobarea criteriilor de majorare a salariilor pentru personalul din cadrul Curții de Conturi, cu excepția personalului din cadrul Autorității de Audit, conform prevederilor Legii nr. 490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare”:

-► „Art. 3. — (1) Personalul încadrat în una dintre structurile prevăzute la art. 1 lit. d) și e) beneficiază de majorarea salariului de bază cu 40%, până la prima evaluare a activității/performanțelor profesionale individuale.”

-► ”La articolul 3 alineatul (2), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins: „a) pentru calificativul «Foarte bine», majorarea este de 40%;”.

Advertisement

-► ”La articolul 3 alineatul (2), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins: „b) pentru calificativul «Bine», majorarea este de 30%;”.

-► ”Salariul de bază pentru personalul nou-încadrat în cadrul Curții de Conturi, cu excepția celui prevăzut la art. 3 alin. (1), se majorează cu 30%, până la prima evaluare a performanțelor profesionale individuale.”

-► ”În anul 2025, începând cu drepturile salariale aferente lunii noiembrie 2025, prin excepție de la prevederile art. 4 alin. (1), salariul de bază pentru personalul nou-încadrat în cadrul Curții de Conturi se majorează cu 40%.”

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

La zi

Bolojan prelungește „moartea lentă” a pensiilor de magistrat: de la 10 la 15 ani tranziție, dar CSM acuză presiuni pentru aviz rapid

Published

on

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că proiectul de lege pentru reforma pensiilor magistraților este finalizat și se află pe circuitul de avizare. Principala modificare față de varianta inițială: vârsta de pensionare va crește treptat la 65 de ani în 15 ani (nu în 10), la cererea magistraților. Plafonarea pensiilor la maxim 70% din ultimul salariu net rămâne neschimbată.

Guvernul cere CSM aviz rapid (sub 30 de zile), pentru a putea angaja răspunderea în primele zile din decembrie și a respecta jalonul PNRR până la 28 noiembrie. În caz contrar, România riscă să piardă fonduri europene importante.

CSM reacționează dur: vicepreședintele instituției acuză Guvernul de presiune inadmisibilă și cere respectarea termenului legal de 30 de zile. „Ni se cere aviz în câteva zile. Vi se pare o chestie serioasă?”, a declarat acesta.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Revolta profesorilor: Protest masiv în fața Ministerului Educației împotriva tăierilor de salarii și interzicerii cumulului pensie-salariu!

Published

on

19 noiembrie 2025 – Cele trei mari federații sindicale din învățământ – FSLI, „Spiru Haret” și „Alma Mater” – au organizat astăzi un protest energic în fața Ministerului Educației, acuzând Guvernul că pregătește noi reduceri drastice ale veniturilor cadrelor didactice și ale altor bugetari.

Sindicaliștii denunță decizii luate „în spatele ușilor închise”, fără consultări reale cu reprezentanții sistemului educațional. Principalele nemulțumiri vizează intențiile de tăiere a cheltuielilor de personal, care ar agrava criza acută de cadre didactice din școli, deja confruntate cu un deficit masiv de profesori calificați. În plus, proiectul de interzicere a cumulului pensiei cu salariul lovește direct în profesorii pensionari care aleg să rămână la catedră pentru a acoperi golurile din sistem – aceștia vor fi forțați să aleagă între pensie și continuarea activității, riscând să piardă până la 85% din pensie.

Liderii sindicali cer renegocierea urgentă a măsurilor și un dialog transparent cu autoritățile, avertizând că astfel de politici vor adânci haosul din educație și vor afecta direct dreptul copiilor la o învățătură de calitate. „Nu învățământul este vinovat pentru eșecurile guvernelor anterioare! Nu sacrificați viitorul elevilor pentru acoperirea găurilor bugetare!”, au transmis reprezentanții sindicatelor.

Protestul are loc într-un context tensionat, marcat de aplicarea controversatei Legi 141/2025 și de lipsa resurselor, profesorii sperând că vocea lor va forța Guvernul să renunțe la aceste măsuri distructive.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

ȘOC ÎN SISTEMUL BUGETAR: Guvernul taie 10% din cheltuielile cu salariile medicilor, profesorilor, militarilor și polițiștilor în 2026

Published

on

Data alegerilor prezidențiale 2025, oficializată de Guvern. Când începe campania electorală Citeşte întreaga ştire: Data alegerilor prezidențiale 2025, oficializată de Guvern. Când începe campania electorală

Guvernul României, confruntat cu un deficit bugetar tot mai apăsător, a decis să aplice măsuri dure de austeritate începând din anul 2026. Una dintre cele mai controversate decizii vizează reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal în administrația centrală, măsură care îi va afecta direct pe medici, profesori, militari și polițiști.

Potrivit planurilor coaliției de guvernare, această tăiere de 10% se va aplica inclusiv instituțiilor de forță – Armată, Ministerul de Interne, Servicii Secrete – dar și sistemului de sănătate și educație. În practică, reducerea se va traduce prin înghețarea sau chiar micșorarea unor sporuri esențiale, eliminarea primelor și bonusurilor, neplata orelor suplimentare sau reducerea normei de hrană și echipamente pentru militari și polițiști.

Deși salariile de bază au fost deja înghețate la nivelul lunii decembrie 2025, noile tăieri vor lovi și mai tare în veniturile nete ale acestor categorii profesionale vitale pentru țară. Sindicatele din poliție vorbesc deja despre pierderi de până la 1.500 de lei lunar pentru agenții operativi, în timp ce medicii și profesorii se tem de o scădere similară prin eliminarea indemnizațiilor și a altor drepturi.

Guvernul justifică aceste măsuri prin nevoia de a echilibra bugetul și de a evita un colaps financiar, dar nemulțumirea este uriașă. Mii de români care lucrează zi de zi în spitale, școli, pe străzi sau la granițe se simt abandonați, în condițiile în care eforturile lor sunt esențiale pentru siguranța și sănătatea națiunii. Dacă aceste reduceri vor fi puse în aplicare, 2026 ar putea aduce proteste masive și o criză profundă în sectoarele cheie ale statului.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading