Știri
Consiliul Județean reabilitează DJ 302 din localitatea Belciugatele -Măriuța
Consiliul Județean Călărași a început, de aproape 2 săptămâni, reabilitarea Drumului Județean 302 dintre localitatea Belciugatele și satul Măriuță. Un drum foarte greu de practicat, chiar dacă este folosit în special de utilaje agricole și mașinile te teren.
Drumul are o lungime de 6 kilometri, iar în trecut, drumul acesta era încadrat în drum agricol. Fostul primar Dinei a reușit să transforme drumul agricol în drum județean. Timp de mai mulți ani, fostul edil Dinei Petre a întreținut drum agricol prin depunerea periodică a mai multor straturi de piatră, care an de an era tasată și adusă la nivel. Acum, după an de zile, Consiliul Județean Călărași a preluat munca depusă de fostul primar și s-au început lucrările de asfaltare, care se întind pe mai multe luni.
COMPANIA DIMAR A CÂȘTIGAT LICITAȚIA PENTRU DRUMUL JUDEȚEAN 302
Contractul pentru realizarea lucrărilor a fost semnat în data de 3 august 2017, iar durata pentru implementarea acestuia se întinde pe doi ani. Proiectul poartă denumirea “Modernizarea și reabilitarea drumurilor județene DJ 402 – tronson DN4 – Curcani – Măriuța- limita județului Ialomița – km 0+000 – 53+700 și DJ 302 DN3 – Belciugatele – Măriuța, limita județului Ialomița, km 0+000 – km 15+365”.
Vasile Iliuţă: „Prin contractul pe care îl semnăm astăzi arătăm încă o dată ca administrația județeană pe care o conduc nu oferă călărășenilor promisiuni și vorbe goale, ci fapte concrete pentru bunăstare! Nu vorbim de bani europeni, aducem bani europeni! Nu scriem proiecte, pe care se pune apoi praful prin sertare, ci realizăm proiecte pentru o viață mai bună! Investițiile în infrastructură reprezintă, pe lângă un indicator al vieții civilizate, o resursă vitală pentru atragerea de investiții în județ!” a spus Iliuţă care a continuat “Știu că vă doriți un județ cu o infrastructură rutieră la standarde europene, așa că multe din investițiile noastre țintesc acest deziderat. Ne dorim cu toții să circulăm pe drumuri mai bune și vom reuși! Împreună! Contractul pe care îl vedeți aici presupune modernizarea a două drumuri județene: DJ 402 și DJ 302. DJ 402 face legătura între Curcani și granița cu județul Ialomița, iar DJ 302, între Belciugatele și granița cu județul Ialomița. Vorbim despre peste 63 de kilometri de drum județean pe care se va turna asfalt, pe care vor fi marcaje rutiere, poduri și podețe și, foarte important, pe care vom construi 32 de stații de autobuz (4 statii pe – DJ 302 si 28 de staţii pe – DJ 402). Valoarea totală a contractului este de 90 de milioane de lei, pe care i-am atras prin POR, iar lucrările propriu – zise vor începe în aproximativ o lună, imediat după ce vom emite ordinul de execuție.”
Eduard Grama, directorul Direcției de Dezvoltare :“Împreună cu dumneavoastră am pornit în 2017 pentru a dezvolta judeţul. Aşa cum aţi declarat de nenumărate ori, priorităţile sunt infrastructura, sănătatea şi educaţia. Astăzi avem rezultatul unei munci demarate în urmă cu un an şi jumătate prin semnarea acestui contract de execuţie. Dezvoltarea infrastructurii reflect de fapt posibilitatea prin care judeţul se poate dezvolta. Fără atragerea de agenţi economici, de investitori nu putem creşte calitatea vieţii în judeţul Călăraşi, Împreună cu echipa mea pe care o felicit şi pe această cale încercăm să reducem numărul de kilometric de pământ pe care i-am moştenit în 2016, respective 173 iar până la finele anului 2020 sperăm să să finalizăm reabilitarea a 220 de km de drumuri judeţene”.
Director DIMAR, Iulian Drăgunoiu: „Vreau să mulţumesc că am fost selectaţi în urma unei competiţii transparente, numai pe criterii de capabilitate şi competenţă. Avem o experienţă de 25 de ani în activitatea de construcţii, infrastructură ce înseamnă amenajări de drumuri, poduri, viaducte şi lucrări hidrotehnice. Acest proiect ne obligă dar ne şi provoacă în acelaşi timp să dăm măsura priceperii noastre în şantier. Drumul DJ 402, reprezintă, după părerea mea, o coloană vertebrală care uneşte nordul cu sudul judeţului. Cred că e de o importanţă economică în primul rând şi socială covârşitoare. Orice drum modernizat aduce trafic iar traficul obligatoriu aduce bunăstare economică. Perspectiva de dezvoltare este una deosebită. Vreau să felicit echipa care s-a ocupat de promovarea acestei investiţii şi desigur pe domnul preşedinte care a urmărit şi nu de puţine ori ne-am trezit cu dumnealui în şantier, la faţa locului, ca să vadă cum am evoluat. Am avut un sprijin important din partea primarilor din zonă care ne-au dat tot concursul ca să putem realiza lucrări de bună calitate într-un timp mai scurt”.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În primăvara anului 1967, Uniunea Sovietică voia cu orice preț să sărbătorească 50 de ani de la Revoluția din Octombrie printr-un spectacol cosmic grandios. Nava Soiuz-1 urma să fie lansată cu un singur om la bord, iar a doua zi să se cupleze în orbită cu Soiuz-2, echipată cu trei cosmonauți. Cei patru urmau apoi să facă schimb de locuri și să se întoarcă pe Pământ în formații diferite – o premieră tehnică menită să eclipseze definitiv Statele Unite.
Doar că Soiuz-1 era bolnavă. Grav bolnavă. În lunile de teste, inginerii descoperiseră 203 de defecte structurale majore. Partea electronică era un coșmar, termoizolația aproape inexistentă, parașută principală fusese împachetată de mântuială. Toată lumea știa, de la tehnicieni până la proiectanții-șefi. Nimeni nu îndrăznea însă să oprească programul: Brejnev voia paradă, iar anularea ar fi însemnat umilință națională.
Pilotul principal ales era Vladimir Komarov, 40 de ani, inginer strălucit, deja erou al zborului Voskhod-1. Rezervă îi era Iuri Gagarin, primul om în cosmos și prietenul său cel mai apropiat. Când testele finale au arătat că nava nu poate fi salvată, Gagarin a făcut un gest disperat: s-a prezentat la centrul de pregătire și a cerut să ia el locul lui Komarov, sperând că autoritățile nu vor risca viața simbolului suprem al cuceririi spațiale sovietice.
Komarov a aflat. Și a refuzat categoric. „Dacă mor eu, tu rămâi în viață și vei putea lupta să nu se mai întâmple așa ceva niciodată”, i-a spus prietenului său. A acceptat misiunea știind că nu se va mai întoarce.
Pe 23 aprilie 1967, la ora 3:35 dimineața, racheta s-a ridicat de la Baikonur. Primele ore au fost un calvar. Unul dintre panourile solare nu s-a deschis, bateria s-a descărcat rapid, sistemele de orientare au început să cedeze. Komarov a încercat zeci de manevre manuale, dar nava devenea din ce în ce mai instabilă. Controlul misiunii a anulat lansarea lui Soiuz-2 – era clar că acuplarea era imposibilă.
A venit ordinul de întoarcere. La intrarea în atmosferă, capsula a început să se rotească nebunește. Când a ajuns la altitudinea de 7 kilometri, sistemul principal de parașute a eșuat complet. Parașuta de rezervă s-a deschis doar pe jumătate și s-a înfășurat imediat. Soiuz-1 s-a izbit de pământ cu peste 600 km/h lângă Orenburg. Impactul a fost atât de violent încât capsula s-a transformat într-o minge de metal topit. Corpul lui Komarov a fost practic pulverizat; ceea ce a rămas a încăput într-o cutie de pantofi.
Se spune că, în ultimele minute, când a înțeles că nu mai există nicio șansă, Komarov a deschis canalul de comunicație și a început să strige. Nu plângea. Blestema. Blestema pe cei care l-au obligat să zboare cu o navă moartă, pe inginerii care au semnat rapoarte mincinoase, pe politicienii care au preferat gloria goală în locul vieții unui om.
A murit la 40 de ani, lăsând în urmă o soție și doi copii. A murit știind totul și alegând să moară pentru ca altcineva – prietenul său – să poată trăi și să spună cândva adevărul.
Adevărul acela a rămas mult timp îngropat sub cenușa capsulei. Dar numele lui Vladimir Komarov a rămas: omul care a privit moartea în ochi și a acceptat-o cu demnitate, ca să nu moară altul în locul lui.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Primarul Mihăiță Beștea: „Din 2026, voi acorda mai mult timp mediului de afaceri. Investitorii trebuie ascultați direct”
Primarul municipiului Oltenița, Mihăiță Beștea, a anunțat că, începând cu anul 2026, administrația locală va pune un accent mai mare pe colaborarea directă cu antreprenorii locali și investitorii externi. Măsura vine după evaluarea primului an de mandat, în care edilul a constatat nevoia de dialog constant cu mediul privat.
„Cred că începând cu 2026 va trebui să acord mai mult timp mediului de afaceri. Nu e suficient să le spun că ușa mea e deschisă. Trebuie să merg eu către ei, să discut personal cu fiecare”, a declarat primarul Mihăiță Beștea în cadrul conferinței de presă.
Edilul a explicat că interacțiunile individuale cu investitorii sunt mai productive decât întâlnirile generale.
„Am observat că oamenii de afaceri sunt mult mai deschiși când discut în particular cu fiecare. Au orgolii, sunt competitori, dar când se simt ascultați, vin cu soluții concrete”, a precizat Beștea.
Primarul a dat exemplul reabilitării șoselei Chirnogi, unde decizia de modernizare a fost influențată și de prezența unor companii locale importante în zonă.
„Am ținut cont și de faptul că acolo activează doi agenți economici importanți. Infrastructura bună înseamnă și sprijin pentru dezvoltarea lor”, a spus edilul.
Administrația locală pregătește, pentru 2026, un pachet de facilități fiscale pentru investitorii care derulează proiecte de minimum 500.000 de euro, măsură ce urmează să fie dezbătută în Consiliul Local.
Scopul este de a stimula investițiile în producție, logistică și servicii, dar și de a crea locuri de muncă stabile pentru locuitorii orașului.
„Oltenița are o poziție strategică, aproape de Dunăre și de Capitală. Putem deveni un pol economic, dar trebuie să fim mai activi în relația cu mediul de afaceri”, a concluzionat primarul Beștea.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
AJFP Călărași anunță încasări record: 1,741 miliarde lei la bugetul general consolidat în primele 11 luni ale anului 2025
Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a raportat pentru perioada ianuarie–noiembrie 2025 venituri bugetare nete de 1.741,20 milioane lei, cu 221,30 milioane lei mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea confirmă un ritm accelerat al colectării taxelor și impozitelor la nivelul județului.
Încasări mai mari la bugetul de stat
La bugetul de stat au fost colectate 722,05 milioane lei, cu 110,71 milioane lei peste nivelul înregistrat în perioada similară din 2024. Cele mai importante categorii de venituri au fost:
-
Impozit pe profit – 123,43 milioane lei
-
Impozit pe venit – 271,16 milioane lei
-
TVA – 161,19 milioane lei
-
Accize – 1,53 milioane lei
-
Alte venituri – 164,74 milioane lei
Salt semnificativ la bugetul asigurărilor sociale
Încasările la bugetul asigurărilor sociale de stat au ajuns la 1.019,15 milioane lei, marcând o creștere de 110,59 milioane lei față de 2024. Structura veniturilor este următoarea:
-
Bugetul asigurărilor sociale de stat – 661,48 milioane lei
-
Bugetul asigurărilor de șomaj – 12,52 milioane lei
-
Bugetul asigurărilor de sănătate – 345,15 milioane lei
Restituiri de TVA către contribuabili
În același interval, AJFP Călărași a rambursat TVA în valoare totală de 65,14 milioane lei.
Potrivit documentului semnat de șefa administrației, Ionica Păduraru, instituția își menține ritmul de colectare peste nivelurile estimate, contribuind astfel la consolidarea bugetului de stat și la stabilitatea finanțelor publice în județ.
Dacă vrei, pot genera și variante de titluri
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Coji de nucă – comoara ascunsă din bucătărie
Recomandare de carte -„Fotografia de la Auschwitz” de Julie Tulba
Horoscop săptămânal 12 – 18 decembrie
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
