Știri
Consiliul Județean reabilitează DJ 302 din localitatea Belciugatele -Măriuța
Consiliul Județean Călărași a început, de aproape 2 săptămâni, reabilitarea Drumului Județean 302 dintre localitatea Belciugatele și satul Măriuță. Un drum foarte greu de practicat, chiar dacă este folosit în special de utilaje agricole și mașinile te teren.
Drumul are o lungime de 6 kilometri, iar în trecut, drumul acesta era încadrat în drum agricol. Fostul primar Dinei a reușit să transforme drumul agricol în drum județean. Timp de mai mulți ani, fostul edil Dinei Petre a întreținut drum agricol prin depunerea periodică a mai multor straturi de piatră, care an de an era tasată și adusă la nivel. Acum, după an de zile, Consiliul Județean Călărași a preluat munca depusă de fostul primar și s-au început lucrările de asfaltare, care se întind pe mai multe luni.
COMPANIA DIMAR A CÂȘTIGAT LICITAȚIA PENTRU DRUMUL JUDEȚEAN 302
Contractul pentru realizarea lucrărilor a fost semnat în data de 3 august 2017, iar durata pentru implementarea acestuia se întinde pe doi ani. Proiectul poartă denumirea “Modernizarea și reabilitarea drumurilor județene DJ 402 – tronson DN4 – Curcani – Măriuța- limita județului Ialomița – km 0+000 – 53+700 și DJ 302 DN3 – Belciugatele – Măriuța, limita județului Ialomița, km 0+000 – km 15+365”.
Vasile Iliuţă: „Prin contractul pe care îl semnăm astăzi arătăm încă o dată ca administrația județeană pe care o conduc nu oferă călărășenilor promisiuni și vorbe goale, ci fapte concrete pentru bunăstare! Nu vorbim de bani europeni, aducem bani europeni! Nu scriem proiecte, pe care se pune apoi praful prin sertare, ci realizăm proiecte pentru o viață mai bună! Investițiile în infrastructură reprezintă, pe lângă un indicator al vieții civilizate, o resursă vitală pentru atragerea de investiții în județ!” a spus Iliuţă care a continuat “Știu că vă doriți un județ cu o infrastructură rutieră la standarde europene, așa că multe din investițiile noastre țintesc acest deziderat. Ne dorim cu toții să circulăm pe drumuri mai bune și vom reuși! Împreună! Contractul pe care îl vedeți aici presupune modernizarea a două drumuri județene: DJ 402 și DJ 302. DJ 402 face legătura între Curcani și granița cu județul Ialomița, iar DJ 302, între Belciugatele și granița cu județul Ialomița. Vorbim despre peste 63 de kilometri de drum județean pe care se va turna asfalt, pe care vor fi marcaje rutiere, poduri și podețe și, foarte important, pe care vom construi 32 de stații de autobuz (4 statii pe – DJ 302 si 28 de staţii pe – DJ 402). Valoarea totală a contractului este de 90 de milioane de lei, pe care i-am atras prin POR, iar lucrările propriu – zise vor începe în aproximativ o lună, imediat după ce vom emite ordinul de execuție.”
Eduard Grama, directorul Direcției de Dezvoltare :“Împreună cu dumneavoastră am pornit în 2017 pentru a dezvolta judeţul. Aşa cum aţi declarat de nenumărate ori, priorităţile sunt infrastructura, sănătatea şi educaţia. Astăzi avem rezultatul unei munci demarate în urmă cu un an şi jumătate prin semnarea acestui contract de execuţie. Dezvoltarea infrastructurii reflect de fapt posibilitatea prin care judeţul se poate dezvolta. Fără atragerea de agenţi economici, de investitori nu putem creşte calitatea vieţii în judeţul Călăraşi, Împreună cu echipa mea pe care o felicit şi pe această cale încercăm să reducem numărul de kilometric de pământ pe care i-am moştenit în 2016, respective 173 iar până la finele anului 2020 sperăm să să finalizăm reabilitarea a 220 de km de drumuri judeţene”.
Director DIMAR, Iulian Drăgunoiu: „Vreau să mulţumesc că am fost selectaţi în urma unei competiţii transparente, numai pe criterii de capabilitate şi competenţă. Avem o experienţă de 25 de ani în activitatea de construcţii, infrastructură ce înseamnă amenajări de drumuri, poduri, viaducte şi lucrări hidrotehnice. Acest proiect ne obligă dar ne şi provoacă în acelaşi timp să dăm măsura priceperii noastre în şantier. Drumul DJ 402, reprezintă, după părerea mea, o coloană vertebrală care uneşte nordul cu sudul judeţului. Cred că e de o importanţă economică în primul rând şi socială covârşitoare. Orice drum modernizat aduce trafic iar traficul obligatoriu aduce bunăstare economică. Perspectiva de dezvoltare este una deosebită. Vreau să felicit echipa care s-a ocupat de promovarea acestei investiţii şi desigur pe domnul preşedinte care a urmărit şi nu de puţine ori ne-am trezit cu dumnealui în şantier, la faţa locului, ca să vadă cum am evoluat. Am avut un sprijin important din partea primarilor din zonă care ne-au dat tot concursul ca să putem realiza lucrări de bună calitate într-un timp mai scurt”.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
O pagină din ’89 scrisă de Aurel David arată cum Călărașiul se ridica puțin câte puțin, cu fiecare bloc și fiecare familie
În septembrie 1989, când România trăia ultimele luni ale regimului comunist, jurnalistul Aurel David publica în ziarul „Vremuri Noi” un material dedicat orașului Călărași. Sub titlul „Ce-i mai mândru pe la noi…”, articolul descria, în limbajul tipic al epocii socialiste, transformările urbane ale municipiului de pe malul Borcei. Dincolo de tonul oficial și formulele propagandistice impuse, se simte atașamentul sincer al autorului față de orașul care se ridica atunci, modern și ambițios, din mijlocul câmpiei.
Aurel David, cel care avea să fondeze mai târziu postul Radio Voces Campi Călărași, surprindea în acel text nu doar imaginea unui oraș aflat în plină dezvoltare, ci și mândria unei generații care credea în progresul propriului loc.
Sub zodia civilizației socialiste
Ce-i mai mândru pe la noi…
„Călărași, pământ de aur”.
Sub acest generic se organizează anual un concurs interjudețean de interpretare a muzicii populare românești, manifestare ajunsă, iată, la a patra ediție. Dar aici, la Călărași, nu numai pământul a fost înnobilat. În anii construcției socialiste, cu nestematele hărniciei oamenilor acestor locuri, în întreaga viață socială, economică, politică.
Din 1976, când fosta capitală a călărașilor slătinari a fost investită cu statutul de viitoare vatră de metal a patriei, din 1979, când pe stema municipiului a putut fi trecut deja emblematica însemn al localităților producătoare de oțel, orașul a crescut, s-a înălțat pe verticală. S-a conturat un alt puls de viață, un alt ritm al cetății de foc, dar nu numai pentru oamenii furnalelor de oțel, ci și pentru colectivele Combinatului de celuloză și hârtie, întreprinderii metalurgice, întreprinderii de confecții, pentru toți cei care au venit să-și pună mintea și mâinile la edificarea unei așezări moderne, civilizate, prospere.
Din 1975 încoace s-au construit aproximativ 15.000 de apartamente în blocuri. Case dureroase întinderile nesfârșite ale câmpiei, cu ele, case frumoase, cele 2, 3, 4 și 5 camere, unele dintre ele fiind dispuse în sistem duplex. Pe fundalul culorilor în care până și cărămida aparentă a fost postată, pentru a-i menține și chiar a-i punce de nea localității o încărcătură de lumină neostentativă, pentru a sugera lumina și înțelepciunea efortului cotidian, a rezultat o nouă și modernă arteră de circulație, începând din actuala stradă București va deveni, mâine, clădiri proprii. S-au construit zeci de mii de metri pătrați de spații comerciale și de prestări, care au fost gândite și proiectate unicat, cu siluete modeste strecurându-se între blocurile de pe strada principală de la un capăt la altul. Unele din ele mai există. Drept mărturie a ceea ce a fost Călărașul de ieri. Dar echipele de constructori își fac loc treptat, dându-le la o parte, ridicând case, magazine, alte obiective social culturale, precum spitalul cu peste o mie de paturi, sau clădirile liceelor siderurgice, de construcții, de matematică fizică, sau cele ale cinematografului „Orion”, policlinicii nr. 2, bazelor de agrement pentru tineret, stației C.F.R., autogării, hotelurilor „Călărași” și „Perla”. Ori a impunătorului Centru de creație și cultură socialistă ce se înalță deja în inima localității.
Acestea toate și multe altele aliniază municipiul de pe malul Borcei în rândul tuturor localităților patriei ce au cunoscut, în arcul de timp cuprins între Congresele IX și XIV ale partidului, structurile transformării inovatoare, propulsându-l spre traiectoria civilizației socialiste și comuniste.
Aurel David
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Administrație Locală
Județul alocă 500.000 de euro pentru deszăpezire, flota și stocurile sunt pregătite
Flota de deszăpezire a județului intră din nou în atenția publicului. Autoritățile anunță cifre mari, utilaje multe și un buget care ridică întrebări. Iarna 2025 începe cu 41 de utilaje pregătite să intre în acțiune din prima zi. Perioada de intervenție este 15 noiembrie, 1 martie. Echipele au program de permanență și pot acționa rapid în orice situație.
Stocurile sunt semnificative. Sunt pregătite 1600 de tone de materiale antiderapante. Cantitățile sunt împărțite în 800 de tone de nisip și 800 de tone de sare. Există un bazin de combustibil de cinci tone, complet alimentat. Aprovizionarea este asigurată prin contracte. Dacă situația o cere, societatea poate închiria utilaje suplimentare pentru a evita blocajele.
Intervențiile sunt organizate în trei puncte strategice. Punctele sunt în Călărași, Mănăstirea și Lehliu. Această structură reduce timpul de deplasare al utilajelor. Operatorii monitorizează traficul și starea drumurilor în timp real. Utilajele sunt urmărite prin GPS pentru a eficientiza intervențiile.
Costurile sunt ridicate. Județul alocă 2,36 milioane de lei pentru programul de deszăpezire. Media lunară depășește 670.000 de lei. Noiembrie și martie sunt mai ieftine, dar decembrie, ianuarie și februarie rămân perioadele cu cele mai multe intervenții.
În județul Călărași, societatea Drumuri și Poduri are în gestiune aproximativ 650 km de drumuri asfaltate.
Autoritățile spun că județul este pregătit. Utilajele sunt în teren, stocurile sunt asigurate, iar echipele au un plan de intervenție pentru toate scenariile din iarnă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Școala Gimnazială Carol I din Călărași a celebrat Ziua Școlii printr-un eveniment care a reunit elevi, profesori, părinți și invitați în sala Barbu Știrbei. Participanții au marcat peste 140 de ani de activitate ai unei instituții care rămâne un punct important în educația locală. Atmosfera a fost una caldă. Programul a inclus momente artistice, prezentări despre istoria școlii și mesaje din partea celor care au trecut prin aceste clase.
Directorul Otilia Mărgărit a susținut un discurs în fața comunității școlare. Mesajul ei a evidențiat legătura personală cu instituția și rolul pe care școala îl are în formarea elevilor.
Dragi colegi, profesori, părinți, elevi și invitați,
Astăzi, vă vorbesc nu doar în calitate de director al Școlii Gimnaziale Carol I din Călărași, ci și ca fost elev al acestei școli. Este o emoție aparte să mă aflu în fața dumneavoastră.
Școala noastră are o istorie impresionantă, peste 140 de ani de muncă și oameni dedicați care au modelat generații întregi. Clădirea și clasele s-au schimbat, însă spiritul școlii a rămas același, dorința de a forma oameni educați și responsabili.
Când pășeam ca elev pe holurile școlii, nu mi-aș fi imaginat că într-o zi voi avea onoarea să o conduc. Privind în urmă, realizez că o parte din ceea ce sunt astăzi se datorează valorilor pe care această școală le-a cultivat.
Pentru mine, a fi director aici este o misiune de suflet. Vreau să continui povestea instituției și să o adaptez la nevoile prezentului. Am contribuit la modernizarea școlii și la dezvoltarea proiectelor care susțin educația.
Astăzi, putem spune cu mândrie că școala noastră este un reper al comunității din Călărași. Viitorul ne obligă să păstrăm standardele și să continuăm dezvoltarea.
Cea mai mare resursă a acestei școli rămâne omul, profesorul care inspiră, elevul care visează și părintele care sprijină.
Le mulțumesc tuturor celor care fac parte din această comunitate. La mulți ani, Școala Gimnazială Carol I, școala unde clădim abilități de viață.
Discursul a fost urmat de momente artistice pregătite de elevi. Au fost prezentate fotografii și materiale video care au ilustrat transformarea școlii. Foști absolvenți au transmis mesaje de susținere. Profesorii au primit aprecieri pentru activitatea lor.
Evenimentul a evidențiat importanța școlii în formarea elevilor. Conducerea a transmis că investițiile și proiectele vor continua. Obiectivul este îmbunătățirea condițiilor de învățare și sprijinirea fiecărui elev.
Comunitatea Școlii Gimnaziale Carol I rămâne unită prin valori și implicare. Instituția își continuă parcursul și rămâne un punct solid în educația din județ.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
O pagină din ’89 scrisă de Aurel David arată cum Călărașiul se ridica puțin câte puțin, cu fiecare bloc și fiecare familie
Sala de cinema se redeschide la Oltenița, ce poți vedea în următoarele trei zile
Cum te poți relaxa cu 20 de lei în Călărași
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
