Anhinga (Anhinga anhinga), cunoscută și sub numele de pasăre-șarpe, curcan de apă sau dardar, este o pasăre acvatică fascinantă, întâlnită în apele calde și puțin adânci din America. Cu gâtul său lung și subțire, asemănător unui șarpe, și stilul unic de vânătoare, această pasăre atrage atenția oricărui iubitor de natură.

Caracteristici fizice

Anhinga este o pasăre de talie mare, cu o lungime de aproximativ 85-95 cm și o anvergură a aripilor de circa 115 cm. Penajul său negru lucios sau maro închis strălucește în lumina soarelui, în special la masculi, care pot avea o nuanță verzuie în sezonul de reproducere. Femelele și puii au gâtul și pieptul de un căpriu mai deschis. Gâtul lung și ciocul ascuțit le conferă aspectul de șarpe când înoată, de unde și numele de „pasăre-șarpe”.

Spre deosebire de majoritatea păsărilor acvatice, anhinga nu are pene impermeabile, ceea ce îi permite să se scufunde mai adânc și să rămână mai mult timp sub apă. Oasele lor dense contribuie, de asemenea, la abilitățile de scufundare, făcându-le vânători agili sub apă.

Habitat și răspândire

Anhinga trăiește în regiuni tropicale și subtropicale, din sud-estul Statelor Unite până în America Centrală și de Sud, inclusiv în Caraibe. Preferă apele puțin adânci și lente, cum ar fi mlaștinile, bălțile și lagunele de coastă, unde poate vâna pești și alte prade acvatice. Este adesea văzută cocoțată pe crengi sau bușteni lângă apă, cu aripile întinse pentru a se usca după scufundări.

Advertisement

Comportament și dietă

Anhinga este un vânător priceput, hrănindu-se în principal cu pești, crustacee și amfibieni. Se scufundă grațios, folosindu-și ciocul ascuțit pentru a înțepa prada sub apă. După ce prinde un pește, îl aruncă adesea în aer și îl prinde cu capul înainte, într-un spectacol impresionant. Între scufundări, anhinga își usucă aripile întinse, o postură emblematică ce o face ușor de recunoscut.

Reproducere

În sezonul de reproducere, masculii anhinga devin mai teritoriali și își etalează penajul strălucitor pentru a atrage femelele. Cuiburile sunt construite în copaci sau tufișuri deasupra apei, din crengi și frunze. Femela depune de obicei 2-5 ouă, iar ambii părinți participă la clocirea și hrănirea puilor.

Statut de conservare

Anhinga nu este considerată o specie amenințată, având o populație stabilă în majoritatea regiunilor unde trăiește. Cu toate acestea, pierderea habitatului din cauza drenării mlaștinilor sau poluării apelor poate afecta local populațiile.

Advertisement

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au pus sub sechestru aproape 50 de autoturisme de lux, evaluate la 3-4 milioane de euro, în cadrul unui dosar de evaziune fiscală ce vizează compania Automobile Leasing, conform surselor judiciare. Prejudiciul estimat se ridică la aproximativ 20 de milioane de euro. Printre vehiculele confiscate se numără mașini cu prețuri de piață între 25.000 și 30.000 de euro, dar și câteva limuzine de lux, evaluate la circa 80.000 de euro fiecare.

Pe lângă autoturisme, anchetatorii au instituit sechestre pe bunuri mobile și imobile ale suspecților, în valoare de peste 30 de milioane de lei, precum și pe sume de bani găsite în timpul perchezițiilor: 307.000 de euro, 431.000 de lei, 75.000 de dolari și 2.500 de lire sterline. Măsurile vizează recuperarea prejudiciului cauzat bugetului de stat.

Dosarul, considerat unul dintre cele mai importante cazuri de evaziune fiscală din ultima perioadă, este instrumentat de doi procurori DNA: Ionuț Ardeleanu, șeful Secției a II-a, fost procuror DIICOT, și Marian Tudor, specializat în infracțiuni economice. Ardeleanu este cunoscut pentru implicarea în dosarul de crimă organizată al Companiei Naționale pentru Controlul Cazanelor, în care a fost vizată Ioana Timofte, nepoata fostului șef SRI, Radu Timofte.

Schema evaziunii și implicarea ANAF

Advertisement

Anchetatorii au descoperit o schemă complexă de fraudă fiscală, derulată între 2021 și ianuarie 2025, prin intermediul a 11 societăți comerciale interconectate, specializate în comerțul cu autoturisme de lux second-hand, achiziționate din țări UE. Schema implica operațiuni fictive și tranzacții de tip „carusel”, prin care firmele evitau plata TVA-ului datorat statului. Prejudiciul total estimat depășește 96 de milioane de lei.

În centrul investigației se află cinci oameni de afaceri – Haulică Gabriel, Bracaci Gigel, Bracaci Andreas, Necoară Gabriel și Butcovan Dorel – reținuți pe 4 septembrie 2025 pentru evaziune fiscală în formă continuată. Aceștia au fost propuși pentru arestare preventivă pentru 30 de zile la Tribunalul București. De asemenea, Elena-Liliana Beleca, inspector superior la Administrația Județeană a Finanțelor Publice Iași, este plasată sub control judiciar pentru complicitate la evaziune fiscală, alături de alte două persoane fizice.

Mecanismul fraudulos includea firme „bidon” interpuse artificial în tranzacții, care emiteau documente justificative false pentru a permite deducerea TVA-ului. Banii transferați către aceste firme erau parțial retrași în numerar și împărțiți între cei implicați. Inspectorul ANAF Beleca ar fi ignorat neregulile constatate în timpul verificărilor, contribuind la ascunderea fraudei.

Pentru a evita controalele fiscale, suspecții ar fi transportat stocuri de mărfuri fictive, precum rebuturi de piele sau încălțăminte de calitate slabă, în Spania, pentru a simula operațiuni comerciale reale. Aceste bunuri erau depozitate la o firmă controlată de unul dintre inculpați.

Percheziții și colaborare cu ANAF

Advertisement

Pe 4 septembrie 2025, DNA a efectuat percheziții la 47 de adrese din București și județele Ilfov, Suceava, Iași, Arad, Cluj, Galați, Botoșani, Brașov și Vaslui, vizând sedii de firme, locuințe și o instituție publică. Operațiunile au fost sprijinite de Direcția de Investigare a Criminalității Economice, Direcția Generală Antifraudă Fiscală și Inspectoratul General al Jandarmeriei Române. Doi inspectori ANAF sunt cercetați pentru posibila lor implicare în schemă, fără detalii clare despre rolul lor.

Colegiul Medicilor din România (CMR) a emis o poziție fermă în urma conferinței intitulate „COVID-19 și Convergența Bio-Digitală”, organizată sâmbătă, 6 septembrie 2025, la Brașov. Evenimentul, prezentat drept o dezbatere medicală, a fost catalogat de CMR drept o „pseudoconferință” care promovează teorii conspiraționiste lipsite de fundament științific. Printre temele abordate s-au numărat afirmații nefondate, precum „explozia de cancere post-vaccinare”, „copii care mor din cauza vaccinului COVID” și ideea unei „conspirații globale prin vaccinare”. Aceste declarații au fost considerate contrare principiilor medicinei bazate pe dovezi, punând în pericol sănătatea publică.

Poziția oficială a CMR

Președinta CMR, Cătălina Poiană, a declarat că această manifestare nu este acreditată de instituție și nu poate fi considerată o formă validă de educație medicală continuă. CMR a subliniat că vaccinarea a prevenit milioane de decese la nivel global și că astfel de evenimente subminează încrederea în știință și în profesia medicală. Într-un comunicat oficial, CMR a avertizat că dezinformarea medicală reprezintă un risc grav pentru sănătatea publică și a cerut implicarea tuturor instituțiilor statului cu atribuții în combaterea falsurilor științifice.

Măsuri disciplinare împotriva medicilor implicați

Mai mulți medici din spitale publice și clinici private au participat la conferință, inclusiv un medic primar de radiologie-imagistică de la Spitalul Clinic din Brașov, Răzvan Constantinescu, gastroenterolog și cadru didactic la UMF Iași, și Geanina Hagima, medic de obstetrică-ginecologie din București. CMR a anunțat că va iniția acțiuni disciplinare prin comisiile de etică împotriva medicilor membri care au promovat aceste teorii. „Medicii cu drept de liberă practică trebuie să respecte riguros principiile medicale și etice”, a transmis CMR, subliniind că astfel de derapaje pot duce la sancțiuni severe, inclusiv suspendarea dreptului de practică.

Reacția Ministerului Sănătății

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a condamnat ferm conferința, calificând-o drept un „atac direct la sănătatea românilor”. Acesta a cerut societăților profesionale și CMR să analizeze comportamentul medicilor implicați și a solicitat sesizarea altor autorități, inclusiv a Parchetului, pentru a verifica organizarea evenimentului și impactul său. Rogobete a subliniat că „știința nu se negociază” și a îndemnat publicul să se informeze din surse credibile.

Advertisement

Impactul asupra sănătății publice

Specialiștii avertizează că astfel de manifestări pot duce la scăderea încrederii în vaccinuri și tratamente medicale, crescând riscul reapariției unor boli prevenibile, precum rujeola. Evenimentul, transmis live pe platforme online, a amplificat răspândirea dezinformării, ceea ce a determinat CMR să sesizeze și Consiliul Național al Audiovizualului (CNA).

Conferința de la Brașov a stârnit un val de reacții din partea comunității medicale și a autorităților, care subliniază necesitatea unei abordări ferme împotriva dezinformării medicale. CMR și Ministerul Sănătății au reiterat importanța respectării dovezilor științifice și a eticii profesionale, avertizând că medicii implicați riscă sancțiuni disciplinare și pierderea credibilității profesionale.