Conclavul pentru alegerea succesorului Papei începe astăzi, 7 mai 2025, în Capela Sixtină din Vatican, marcând unul dintre cele mai importante momente ale Bisericii Catolice. Acest proces solemn reunește 135 de cardinali electori, toți cu vârste sub 80 de ani, care au responsabilitatea de a alege noul lider spiritual al peste 1,4 miliarde de catolici din întreaga lume. Alegerea se face prin vot secret, iar pentru ca un candidat să devină Papă, acesta trebuie să obțină o majoritate de două treimi din voturi, adică minimum 90 de voturi.
Conform tradiției, cardinalii sunt complet izolați de lumea exterioară pe durata conclavului, fără acces la telefoane, internet sau orice alt mijloc de comunicare, pentru a garanta confidențialitatea și independența procesului. Capela Sixtină, decorată cu frescele lui Michelangelo, devine centrul acestui ritual, unde cardinalii votează de până la patru ori pe zi – două scrutine dimineața și două după-amiaza. După fiecare rundă de vot, buletinele sunt arse într-o sobă specială, iar fumul rezultat este vizibil din Piața Sfântul Petru. Fumul negru indică faptul că nu s-a ajuns la un acord, în timp ce fumul alb semnalează alegerea noului Papă, moment urmat de anunțul tradițional „Habemus Papam” de la balconul Bazilicii Sfântul Petru.
Printre favoriți se numără cardinalul italian Pietro Parolin, actualul secretar de stat al Vaticanului, apreciat pentru experiența sa diplomatică și echilibrul în gestionarea relațiilor internaționale ale Sfântului Scaun. Totuși, alte nume circulate în speculațiile presei includ cardinalul Matteo Zuppi, arhiepiscop de Bologna, cunoscut pentru implicarea în probleme sociale, și cardinalul Luis Antonio Tagle, din Filipine, care ar putea deveni primul Papă asiatic din istorie. Alegerea finală depinde de dinamici complexe, influențate de viziunea cardinalilor asupra viitorului Bisericii într-o lume marcată de secularizare, crize geopolitice și provocări interne.
Conclavul este nu doar un proces religios, ci și un simbol al continuității unei instituții cu peste două milenii de istorie. Regulile sale, stabilite în mare parte de Constituția Apostolică „Universi Dominici Gregis” din 1996, emisă de Papa Ioan Paul al II-lea și modificată ulterior, asigură o procedură riguroasă. Cardinalii depun un jurământ de confidențialitate, iar orice încălcare poate duce la excomunicare. În plus, personalul auxiliar, cum ar fi medicii sau bucătarii, este atent verificat pentru a preveni orice influență externă.
Pe măsură ce conclavul avansează, ochii lumii sunt ațintiți asupra Vaticanului, așteptând semnalul fumului alb și vestea celui care va conduce Biserica Catolică în anii ce urmează. Durata conclavului poate varia – de la câteva zile la peste o săptămână – în funcție de cât de rapid se ajunge la un consens. Indiferent de rezultat, acest moment va marca un nou capitol în istoria catolicismului.