Sănătate și Asistență Socială
Câtă apă trebuie să bem, de fapt, pe zi! Experții spun că nu avem nevoie de 2 litri. Care este adevărul
Un grup internațional de cercetători a dezvăluit recent că recomandarea tradițională de a consuma 2 litri de apă pe zi este, de fapt, un mit.
Echipa, formată din experți proveniți de la universități din Canada, Statele Unite, Marea Britanie, Japonia, China, Norvegia și Țările de Jos, a publicat rezultatele unui nou studiu în revista Science, sugerând că necesarul zilnic de apă pentru oameni variază între 1,3 și 1,8 litri.
Studiul, care a analizat consumul de apă în 23 de țări, a evidențiat că factorii precum clima, altitudinea și nivelul de activitate fizică influențează semnificativ cantitatea de apă de care are nevoie o persoană. De exemplu, cei care trăiesc în zone calde și umede sau la altitudini mari, precum și sportivii, femeile însărcinate și cele care alăptează, au necesități crescute de hidratare.
John Speakman, profesor la Universitatea din Aberdeen, Scoția, și unul dintre autorii principali ai lucrării, a subliniat că există o diferență între consumul total de apă și necesarul de apă potabilă.
„Chiar dacă unui bărbat în vârstă de 20 de ani îi sunt necesare 4,2 litri pe zi în medie, nu trebuie să bea 4,2 litri de apă în fiecare zi. Aportul efectiv necesar de apă este de aproximativ 3,6 litri pe zi. Deoarece majoritatea alimentelor conțin și apă, o cantitate substanțială de apă este furnizată doar prin mâncare.
Studiul arată că recomandarea comună că ar trebui să bem cu toții opt pahare de apă sau 2 litri este probabil prea mare pentru majoritatea oamenilor în majoritatea situațiilor. Calculele sugerează că un bărbat obișnuit de vârstă mijlocie ar putea avea nevoie să bea în jur de 1,6 până la 1,8 litri pe zi, iar o femeie tipică de aceeași vârstă, aproximativ 1,3 până la 1,4 litri”, a explicat profesorul.
De asemenea, acesta a menționat că băuturile precum ceaiul, cafeaua, băuturile carbogazoase și sucurile de fructe contribuie la hidratarea zilnică, dar pot conține și alte substanțe care ar putea să nu fie benefice pentru sănătate.
În plus, studiul a relevat că pentru persoanele în vârstă de 80 de ani, cantitatea de apă necesară zilnic ar putea scădea la aproximativ 1,1 litri. Această reducere depinde în mare măsură de tipurile de alimente consumate, care pot furniza o parte semnificativă din aportul zilnic de apă.
„Dacă oamenii mănâncă multă supă, spre exemplu, ei ar trebui să bea mai puțină apă”, a mai spus John Speakman.
Aceste descoperiri, potrivit Daily Mail, oferă o nouă perspectivă asupra necesităților reale de hidratare ale organismului uman, adaptate la condițiile specifice fiecărei persoane. În concluzie, cantitatea optimă de apă pe care trebuie să o consumăm zilnic nu este una universală, ci variază în funcție de numeroși factori.
Însă, potrivit coautorului studiului internațional, Dale Schoeller, care s-a ocupat timp de decenii întregi cu studiul apei și al metabolismului,„știința nu a susținut niciodată vechiul mit cu opt pahare ca un ghid adecvat, fie și doar pentru că a confundat volumul total de apă cu apa din băuturi și o mare parte din apă provine din alimentele pe care le consumi”.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
29 septembrie este Ziua Mondială a Inimii, un prilej de conștientizare asupra impactului bolilor cardiovasculare – principala cauză de mortalitate la nivel global. În România, statisticile sunt îngrijorătoare: unul din patru români suferă de o afecțiune cardiovasculară, iar anul trecut, în fiecare oră, 15 persoane și-au pierdut viața din această cauză.
Tema ediției din acest an îi încurajează pe oameni să cunoască, să înțeleagă și să acționeze pentru sănătatea inimii. Specialiștii atrag atenția că prevenția joacă un rol esențial: alimentație echilibrată, mișcare zilnică, renunțarea la fumat și alcool, gestionarea stresului și controale medicale regulate.
Spitalul Municipal Oltenița transmite un mesaj clar: sănătatea inimii trebuie să fie o prioritate. Medicii unității spitalicești oferă consultații, recomandări și tratamente menite să prevină și să gestioneze bolile cardiovasculare.
„Inima nu doare… până e prea târziu. Ai grijă de ea azi!”, este mesajul transmis de cadrele medicale oltenițene.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Sănătate și Asistență Socială
Legătura invizibilă dintre sănătatea orală și afecțiunile cardiovasculare
Bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces în România, dar puțini știu cât de des inima suferă în tăcere… din cauza gurii. Sănătatea orală nu este doar o problemă de estetică sau confort. E un barometru tăcut al inflamației generale din corp. Și când inflamația persistă – chiar și de la o carie netratată sau o infecție gingivală – ea poate crea dezechilibre sistemice cu impact grav.
Tot mai mulți pacienți amână decizii importante, crezând că o extracție fără înlocuire e mai „convenabilă”. Dar când te uiți în detaliu, o punte dentară, în special una realizată corect, cu materiale biocompatibile și rezistente – nu mai pare o extravaganță, ci o alegere cu impact major asupra întregului organism. Și da, vorbim de un preț care nu e doar financiar. E și prețul sănătății, al digestiei, al somnului și, uneori, al inimii tale.
Sfaturi utile pentru alegerile tale
În ultimii ani, tot mai multe persoane aleg tratamente restaurative, chiar dacă necesită efort financiar. De ce? Pentru că beneficiile pe termen lung cântăresc mai greu decât orice, chiar și pentru punte dentară 3 dinți preț.
Aleg opțiuni stabile, personalizate:
- Coroane ceramice pe implanturi
- Punte metalo-ceramică fixată pe dinții adiacenți
- Tratamente fără metal pentru biocompatibilitate ridicată
Cum poate o infecție dentară să afecteze inima?
Legătura e biologică, nu simbolică. Atunci când bacteriile din cavitatea orală pătrund în sânge (prin leziuni gingivale, extracții sau carii profunde netratate), ele pot declanșa inflamații la distanță. Endocardita infecțioasă e doar un exemplu – o infecție periculoasă a valvelor inimii, asociată frecvent cu igiena orală precară.
Dar și fără complicații extreme, inflamația cronică de la nivelul gurii contribuie la:
- Îngroșarea peretelui arterial (ateroscleroză)
- Risc crescut de infarct miocardic
- Creșterea tensiunii arteriale
Un studiu publicat în „The Journal of Periodontology” a arătat că pacienții cu boală parodontală severă au un risc de două ori mai mare de a suferi un eveniment cardiac major.
Ce se întâmplă când pierzi dinți… și nu îi înlocuiești?
În afară de partea estetică, pierderea unui dinte destabilizează întregul sistem dentar:
- Dinții vecini migrează, ducând la mușcături incorecte
- Maxilarul începe să se atrofieze (pierdere osoasă)
- Masticația devine ineficientă, iar digestia are de suferit
Aici, intervenții precum cea mai buna proteza dentara totala devin mai mult decât restaurări estetice – ele sunt piese-cheie în menținerea echilibrului funcțional.
Sănătatea digestivă pornește de la dinți
Când nu poți mesteca bine, stomacul preia tot efortul. Alimentația bogată în fibre, legume crude și carne slabă devine dificilă. Încep să apară refluxul, balonările, oboseala digestivă.
La polul opus, pacienții care au trecut printr-o reconstrucție completă – inclusiv cu proteze fixe – au relatat:
- Dispariția senzației de „greutate” după masă
- Somn mai odihnitor
- Energie crescută în timpul zilei
Psihologia dinților: ce nu-ți spun pacienții
Mulți oameni își pierd încrederea în propriul zâmbet. Se simt rușinați să râdă, evită pozele sau chiar mesele în public. Totul pornește de la o pierdere aparent „mică” – poate un singur dinte. Dar rușinea se adună în straturi, ca placa pe smalț.
Recuperarea nu e doar orală, ci și emoțională. Să poți mânca o cireașă fără frică, să zâmbești la o poză de familie, să vorbești clar fără bâlbe – sunt lucruri care schimbă viața.
Cât „costă” să îți refaci zâmbetul?
Dincolo de tot felul de calcule și presupuneri, costul real înseamnă:
- Mai puține probleme digestive
- Mai puține infecții silențioase
- Mai puțină rușine de sine
Pentru cei interesați de cifre, o punte dentară de 3 dinți are prețuri care pot varia în funcție de:
- Materiale folosite (metalo-ceramică vs. zirconiu)
- Dacă implică sau nu implanturi
- Experiența clinicii și tehnologia utilizată
Gama uzuală se încadrează între 2500 și 6000 lei, dar beneficiile sunt pe termen de 10–15 ani, dacă nu mai mult.
Și totuși, de ce amânăm?
Pentru că, psihologic, durerea invizibilă e mai ușor de ignorat. Dacă nu te doare, nu te preocupă. Dar dintele lipsă, deși nu strigă, afectează în lanț. Te face să mesteci doar pe o parte. Îți tensionează articulația temporo-mandibulară. Îți schimbă postura feței. Îți alterează expresia. Și, în timp, te face să te simți mai bătrân decât ești. E o eroziune lentă, tăcută, care poate fi oprită cu o simplă decizie. O punte dentară bine realizată, cu sau fără implanturi, e una dintre cele mai eficiente metode de a restabili nu doar funcția, ci și demnitatea în propria imagine. Iar acel preț care părea mare la început, devine, în retrospectivă, una dintre cele mai înțelepte investiții făcute vreodată.
Concluzie
Sănătatea orală nu este o opțiune estetică. Este o investiție de bază în sănătatea ta generală. Dinții nu sunt piese de mobilier – sunt instrumente esențiale pentru digestie, vorbire, relații sociale și, da, pentru sănătatea inimii.
Nu lăsa ca o problemă mică să devină o criză majoră. Un control la timp, o punte dentară corect realizată, o igienă bună – toate pot reduce riscurile invizibile, dar reale, din spatele unui simplu zâmbet.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Sănătate și Asistență Socială
Depistarea timpurie a tuberculozei, prioritate în Județul Călărași. Consiliul Județean anunță o campanie de screening gratuit în 20 de localități
Consiliul Județean Călărași anunță lansarea unei inițiative importante de sănătate publică: o campanie de screening pentru depistarea precoce a tuberculozei, desfășurată în cadrul proiectului național „SCREENING TB”.
Acest demers aduce serviciile medicale gratuite mai aproape de cetățenii din județ, în special de cei din comunitățile vulnerabile.
Un proiect de sănătate publică cu impact local major
Proiectul, intitulat „SCREENING TB – Organizarea programului de depistare precoce a tuberculozei la populația vulnerabilă”, se va desfășura în perioada mai – iunie 2025, în 20 de localități din județul Călărași: Sărulești, Fundulea, Dragoș Vodă, Lehliu Gară, Budești, Ciocănești, Frasinet, Frumușani, Galbinași, Plătărești, Roseti, Spantov, Ștefan Vodă, Ulmu, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare, Mănăstirea, Curcani, Nicolae Bălcescu și Chiselet.
Selecția acestor localități s-a făcut pe baza datelor privind incidența tuberculozei, cu sprijinul reprezentantului județean al Programului Național de Prevenire și Control al Tuberculozei, vizând eficiența maximă a intervenției.
Esența campaniei este caravana medicală mobilă, echipată cu aparatură de ultimă generație și susținută de o echipă de specialiști în pneumologie și sănătate publică. Aceasta va oferi servicii gratuite de radiografie pulmonară și consultații medicale, facilitând astfel depistarea precoce a tuberculozei — o boală care, netratată la timp, poate deveni severă și contagioasă.
Care este programul caravanei?
- Frumușani – 5, 6, 7 mai
- Budești (oraș) – 8, 9, 12 mai
- Curcani – 13, 14, 15 mai
- Spanțov – 16, 19 mai
- Chiselet – 20, 21 mai
- Mânăstirea – 22, 23 mai
- Ulmu – 26 mai
- Ciocănești – 27, 28 mai
- Roseți – 29, 30 mai, 2 iunie
- Ștefan cel Mare – 3, 4 iunie
- Ștefan Vodă – 5 iunie
- Dragoș Vodă – 6 iunie
- Vlad Țepeș – 10 iunie
- Lehliu Gară (oraș) – 11, 12, 13 iunie
- Frăsinet – 16 iunie
- Nicolae Bălcescu – 17 iunie
- Sărulești – 18 iunie
- Fundulea (oraș) – 19, 20, 23 iunie
- Plătărești – 24, 25 iunie
- Gălbinași – 26, 27 iunie
Sursă: Facebook Consiliul Județean Călărași
Pe lângă examinările medicale, campania include și o componentă esențială de informare și educare a populației, privind prevenirea tuberculozei și importanța diagnosticării precoce. Specialiștii vor discuta direct cu cetățenii, în limbaj accesibil, despre riscuri, simptome și metode de protecție.
„Sănătatea este prioritatea zero – nu doar declarativ, ci prin fapte”, a declarat vicepreședintele Consiliului Județean Călărași, Bogdan Mihai, cu ocazia lansării proiectului. „Tuberculoza nu doare la început. Dar când doare, de multe ori e prea târziu. De aceea, e mult mai ușor să previi decât să tratezi. Și pentru asta, trebuie să știi. Să înțelegi. Să vrei.”
Parteneriate solide pentru un viitor sănătos
Campania este realizată în parteneriat cu Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București și cu sprijinul jurnalistei și activistei în domeniul sănătății, Paula Rusu, recunoscută pentru implicarea sa constantă în lupta împotriva tuberculozei.
Această inițiativă reafirmă angajamentul autorităților locale pentru protejarea sănătății cetățenilor, demonstrând că prevenția nu este doar o opțiune, ci o responsabilitate colectivă.
Proiectul „SCREENING TB” este o șansă reală pentru comunitățile din județul Călărași de a avea acces la diagnostic precoce, educație sanitară și sprijin medical. Este un pas important către o societate mai sănătoasă și mai bine informată. Autoritățile locale și partenerii de proiect demonstrează, prin fapte concrete, că sănătatea publică este o prioritate care merită toată atenția și efortul nostru.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Ciclonul Barbara devastator: Bucureștiul sub ape, copaci doborâți
Siropul de casă care topește grăsimea abdominală și îți îmbunătățește sănătatea
Javan Banded-Pitta: Comoara colorată a pădurilor din Java
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
