Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 17°C | Anul XI Nr. 525

Cultură

Cannes 2025: Triumful lui Jafar Panahi și sărbătoarea cinematografiei globale

Published

on

Festivalul de Film de la Cannes 2025, desfășurat între 13 și 24 mai pe Coasta de Azur, a fost o celebrare vibrantă a cinematografiei globale, reunind cineaști, actori și pasionați de film într-un cadru prestigios. În centrul evenimentului s-a aflat Palme d’Or, premiul suprem acordat celui mai bun film din competiția oficială, un simbol al excelenței artistice care a marcat istoria cinematografiei încă din 1955. Ediția din acest an a adus în prim-plan o selecție eclectică de filme, de la drame intime la satire politice și experimente vizuale, reflectând diversitatea și curajul creatorilor din întreaga lume.

Câștigătorii Palme d’Or și alte premii

Premiul Palme d’Or din 2025 a fost acordat filmului „It Was Just an Accident”, regizat de Jafar Panahi. Această dramă iraniană, impregnată de umor negru și comentarii sociale incisive, explorează dileme morale prin povestea a cinci personaje care se confruntă cu incertitudinea identității unui presupus torționar. Victoria filmului a marcat un moment istoric, fiind a șasea consecutivă pentru distribuitorul Neon, consolidând reputația acestuia în promovarea cinematografiei de autor.

Alte premii notabile au inclus:

  • Grand Prix: „Sentimental Value” de Joachim Trier, o poveste emoționantă despre reconectarea familială prin intermediul unui proiect cinematografic personal.
  • Premiul Juriului: împărțit între „Sirât” de Oliver Laxe, o meditație vizuală asupra spiritualității, și „Sound of Falling” de Mascha Schilinski, o explorare poetică a fragilității umane.
  • Premiul pentru cel mai bun regizor: Kleber Mendonça Filho pentru „O Agente Secreto”, un thriller captivant cu accente politice.
  • Premiul pentru cel mai bun actor: Wagner Moura, pentru interpretarea sa intensă din „O Agente Secreto”.
  • Premiul pentru cea mai bună actriță: Nadia Melliti, pentru rolul profund emoționant din „La Petite Dernière”.
  • Premiul pentru cel mai bun scenariu: Jean-Pierre și Luc Dardenne, pentru scriitura sensibilă și realistă din „Jeunes Mères”.
  • Camera d’Or: „The President’s Cake” de Hasan Hadi, un debut promițător, cu o mențiune specială pentru „My Father’s Shadow” de Akinola Davies Jr.
  • Palme d’Or pentru scurtmetraj: „I’m Glad You’re Dead Now” de Tawfeek Barhom, cu o mențiune pentru „Ali” de Adnan Al Rajeev.
  • Premiul special: „Kuang Ye Shi Dai (Resurrection)” de Bi Gan, recunoscut pentru ambiția sa artistică.

Atmosfera festivalului

Ediția din 2025 a fost marcată de o energie contagioasă, cu săli de proiecție pline și discuții aprinse despre filmele prezentate. Covorul roșu a găzduit momente memorabile, iar ceremonia de închidere, condusă de Juliette Binoche și un juriu format din figuri precum Halle Berry, Payal Kapadia și Hong Sangsoo, a fost un omagiu adus diversității cinematografice. Festivalul a onorat și două legende ale cinematografiei, Robert De Niro și Denzel Washington, cu premii Palme d’Or onorifice, recunoscându-le contribuțiile remarcabile.

Palme d’Or și premiile asociate nu doar că celebrează excelența, ci și influențează traiectoria cinematografiei globale. „It Was Just an Accident” al lui Jafar Panahi, alături de alte filme premiate, abordează teme precum justiția, memoria și identitatea, resonând cu publicul într-un context global marcat de provocări sociale și politice. Festivalul de la Cannes rămâne o platformă esențială pentru promovarea vocilor noi și a poveștilor care provoacă gândirea, consolidând statutul său de far al artei cinematografice.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Cultură

Călărașiul găzduiește ediția a XLIII-a a Concursului Național de Proză „Alexandru Odobescu”

Published

on

Biblioteca Județeană „Alexandru Odobescu” din Călărași a anunțat lansarea înscrierilor pentru Concursul Național de Proză „Alexandru Odobescu”, ajuns anul acesta la cea de-a 43-a ediție.

Competiția literară se adresează tuturor creatorilor de proză, în special adulților, membri ai Uniunii Scriitorilor, dar și celor care doresc să își afirme talentul și să își facă un nume în viața culturală. Scopul principal este stimularea creației originale și promovarea unor voci noi în literatura română.

Juriul concursului este format din personalități cunoscute în viața culturală călărășeană, iar regulamentul de participare este disponibil în atașamentul pus la dispoziție de organizatori.

Lucrările premiate vor fi publicate într-un volum colectiv, editat sub titlul „Scriitori în devenire”, care va fi oferit câștigătorilor.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Cultură

Recomandare de carte – „Gomora” de Roberto Saviano

Published

on

„Gomora” de Roberto Saviano este o lucrare de non-ficțiune care dezvăluie cu o forță cutremurătoare mecanismele interne ale mafiei napolitane, Camorra, și impactul său devastator asupra societății italiene. Publicată în 2006, cartea combină jurnalismul de investigație cu o narațiune intensă, aproape literară, oferind cititorului o privire fără menajamente asupra corupției, violenței și economiei subterane din Napoli și regiunea Campania.

Saviano, un jurnalist italian care a trăit sub amenințarea constantă a mafiei după publicarea cărții, își asumă rolul de martor și cronicar al unei realități brutale. Prin interviuri, observații directe și documentare riguroasă, el descrie modul în care Camorra controlează totul, de la traficul de droguri și contrabanda cu mărfuri până la industria modei și gestionarea deșeurilor toxice. Cartea nu este doar o expunere a activităților criminale, ci și o analiză profundă a modului în care mafia se integrează în țesătura socială și economică, exploatând sărăcia și lipsa de oportunități.

Stilul lui Saviano este visceral și captivant, alternând între detalii tehnice despre operațiunile mafiei și reflecții personale, uneori poetice, asupra consecințelor umane ale acestui sistem. Capitolele dedicate vieții cotidiene din cartierele controlate de Camorra, poveștile victimelor și ale membrilor mafiei creează un tablou complex, care evită stereotipurile și oferă o perspectivă nuanțată. Totuși, densitatea informațiilor și ritmul alert pot fi copleșitoare pentru unii cititori, cerând o atenție sporită.

Un punct forte al cărții este curajul autorului de a expune nume, fapte și conexiuni, ceea ce a făcut din „Gomora” nu doar o carte, ci și un act de rezistență. Cu toate acestea, tonul uneori apăsător și lipsa unui arc narativ tradițional pot face lectura dificilă pentru cei care se așteaptă la o poveste liniară. În ciuda acestui aspect, impactul emoțional și intelectual al cărții este incontestabil.

Advertisement

„Gomora” este mai mult decât o simplă cronică a crimei organizate; este un apel la conștientizare și o mărturie a puterii jurnalismului angajat. Pentru cititorii interesați de probleme sociale, corupție și lupta pentru dreptate, această carte este o lectură obligatorie, deși nu una ușoară. Saviano ne obligă să privim în față o realitate incomodă, transformând „Gomora” într-un document esențial al timpurilor noastre.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Cultură

Festivalul George Enescu 2025 a început: România vibrează în ritmuri clasice

Published

on

Festivalul Internațional George Enescu a început astăzi, transformând România într-un epicentru al muzicii clasice mondiale. Cea de-a 27-a ediție aduce împreună peste 4.000 de artiști din 28 de țări, într-un maraton cultural ce se desfășoară între 24 august și 21 septembrie, în București și alte 12 orașe din țară.

Ediția din 2025 are o semnificație aparte, marcând 70 de ani de la trecerea în eternitate a marelui compozitor George Enescu. Tema festivalului, „Aniversări / Celebrations”, celebrează moștenirea sa muzicală printr-un program ce îmbină capodoperele enesciene cu creații contemporane și interpretări inovatoare.

Concertul de deschidere, susținut la Sala Palatului, a fost un spectacol multimedia impresionant, cu Orchestra și Corul Filarmonicii „George Enescu” conduse de dirijorul Cristian Măcelaru, alături de violonistul Nemanja Radulović. Proiecțiile vizuale semnate de Nona Ciobanu și Peter Košir au completat experiența artistică.

Printre invitații de renume se numără Anne-Sophie Mutter, Martha Argerich, Paavo Järvi, precum și orchestre de prestigiu precum Royal Concertgebouw Orchestra, Philharmonia Orchestra și Tonhalle-Orchester Zurich. Publicul va avea ocazia să asiste la peste 100 de concerte, inclusiv recitaluri camerale, simfonice și spectacole interdisciplinare.

Advertisement

Festivalul ajunge și în orașe precum Iași, Cluj-Napoca, Sibiu, Timișoara, Brașov și Constanța, aducând muzica clasică mai aproape de comunități și promovând accesul la cultură pentru toate generațiile.

Biletele sunt disponibile online și în librării, cu prețuri accesibile și reduceri pentru studenți și pensionari. Festivalul George Enescu nu este doar un eveniment muzical, ci o celebrare a spiritului românesc și a dialogului cultural internațional.

 București, epicentrul festivalului, concertele au loc la:

  • Sala Palatului
  • Ateneul Român
  • Sala Radio
  • MNAR – Sala Auditorium
  • MINA – Museum of Immersive New Art
  • Biblioteca Națională a României
  • Club Control (pentru seria „Enescu in Control”)

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading