Connect with us

Cultură

Cannes 2025: Triumful lui Jafar Panahi și sărbătoarea cinematografiei globale

Festivalul de Film de la Cannes 2025, desfășurat între 13 și 24 mai pe Coasta de Azur, a fost o celebrare vibrantă a cinematografiei globale, reunind cineaști, actori și pasionați de film într-un cadru prestigios. În centrul evenimentului s-a aflat Palme d’Or, premiul suprem acordat celui mai bun film din competiția oficială, un simbol al excelenței artistice care a marcat istoria cinematografiei încă din 1955. Ediția din acest an a adus în prim-plan o selecție eclectică de filme, de la drame intime la satire politice și experimente vizuale, reflectând diversitatea și curajul creatorilor din întreaga lume.

Câștigătorii Palme d’Or și alte premii

Premiul Palme d’Or din 2025 a fost acordat filmului „It Was Just an Accident”, regizat de Jafar Panahi. Această dramă iraniană, impregnată de umor negru și comentarii sociale incisive, explorează dileme morale prin povestea a cinci personaje care se confruntă cu incertitudinea identității unui presupus torționar. Victoria filmului a marcat un moment istoric, fiind a șasea consecutivă pentru distribuitorul Neon, consolidând reputația acestuia în promovarea cinematografiei de autor.

Alte premii notabile au inclus:

  • Grand Prix: „Sentimental Value” de Joachim Trier, o poveste emoționantă despre reconectarea familială prin intermediul unui proiect cinematografic personal.
  • Premiul Juriului: împărțit între „Sirât” de Oliver Laxe, o meditație vizuală asupra spiritualității, și „Sound of Falling” de Mascha Schilinski, o explorare poetică a fragilității umane.
  • Premiul pentru cel mai bun regizor: Kleber Mendonça Filho pentru „O Agente Secreto”, un thriller captivant cu accente politice.
  • Premiul pentru cel mai bun actor: Wagner Moura, pentru interpretarea sa intensă din „O Agente Secreto”.
  • Premiul pentru cea mai bună actriță: Nadia Melliti, pentru rolul profund emoționant din „La Petite Dernière”.
  • Premiul pentru cel mai bun scenariu: Jean-Pierre și Luc Dardenne, pentru scriitura sensibilă și realistă din „Jeunes Mères”.
  • Camera d’Or: „The President’s Cake” de Hasan Hadi, un debut promițător, cu o mențiune specială pentru „My Father’s Shadow” de Akinola Davies Jr.
  • Palme d’Or pentru scurtmetraj: „I’m Glad You’re Dead Now” de Tawfeek Barhom, cu o mențiune pentru „Ali” de Adnan Al Rajeev.
  • Premiul special: „Kuang Ye Shi Dai (Resurrection)” de Bi Gan, recunoscut pentru ambiția sa artistică.

Atmosfera festivalului

Ediția din 2025 a fost marcată de o energie contagioasă, cu săli de proiecție pline și discuții aprinse despre filmele prezentate. Covorul roșu a găzduit momente memorabile, iar ceremonia de închidere, condusă de Juliette Binoche și un juriu format din figuri precum Halle Berry, Payal Kapadia și Hong Sangsoo, a fost un omagiu adus diversității cinematografice. Festivalul a onorat și două legende ale cinematografiei, Robert De Niro și Denzel Washington, cu premii Palme d’Or onorifice, recunoscându-le contribuțiile remarcabile.

Palme d’Or și premiile asociate nu doar că celebrează excelența, ci și influențează traiectoria cinematografiei globale. „It Was Just an Accident” al lui Jafar Panahi, alături de alte filme premiate, abordează teme precum justiția, memoria și identitatea, resonând cu publicul într-un context global marcat de provocări sociale și politice. Festivalul de la Cannes rămâne o platformă esențială pentru promovarea vocilor noi și a poveștilor care provoacă gândirea, consolidând statutul său de far al artei cinematografice.

Advertisement

Cultură

Recomandare de carte – „Nu există ţară pentru bătrâni” de Cormac McCarthy

„Nu există țară pentru bătrâni” („No Country for Old Men”), publicat în 2005 de Cormac McCarthy, este un roman intens, sumbru și captivant, care explorează violența, moralitatea și declinul valorilor într-o lume tot mai haotică. Amplasat în Texasul anilor 1980, pe fondul traficului de droguri de la granița cu Mexicul, romanul împletește un thriller tensionat cu o meditație filozofică asupra naturii răului și a trecerii timpului.

Povestea se concentrează pe trei personaje principale: Llewelyn Moss, un vânător care descoperă o valiză cu milioane de dolari la locul unei tranzacții de droguri eșuate; Anton Chigurh, un asasin psihopat de o cruzime implacabilă; și Ed Tom Bell, șeriful îmbătrânit care încearcă să facă față haosului și să înțeleagă o lume care pare să-și piardă reperele morale. McCarthy construiește o narațiune alertă, dar păstrează spațiu pentru reflecții profunde, în special prin monologurile introspective ale lui Bell, care deplâng eroziunea valorilor tradiționale.

Stilul lui McCarthy este auster și percutant: lipsit de semne de punctuație convenționale în dialoguri, textul capătă un ritm brut, aproape visceral, care amplifică tensiunea. Descrierile sunt minimaliste, dar evocatoare, iar personajul lui Chigurh, cu calmul său înfricoșător și filozofia nihilistă, devine o întruchipare memorabilă a răului absolut. În contrast, Bell reprezintă o voce a conștiinței, dar una care se simte tot mai neputincioasă în fața schimbărilor.

Romanul nu oferă rezoluții facile sau răspunsuri clare. În schimb, provoacă cititorul să reflecteze asupra naturii destinului, a alegerilor și a luptei dintre bine și rău. Deși lipsa unui deznodământ tradițional poate frustra unii cititori, aceasta contribuie la forța tematică a cărții, subliniind ideea că nu toate conflictele au o soluție.

Advertisement

„Nu există țară pentru bătrâni” este o operă de o intensitate rară, care combină suspansul unui thriller cu profunzimea unei tragedii. Este o lectură obligatorie pentru cei care apreciază literatura care pune întrebări dificile și refuză să ofere răspunsuri comode.

Continue Reading

Cultură

Recomandare de carte – „Orașele din câmpie” de Cormac McCarthy

„Oraşele din câmpie” („Cities of the Plain”), ultimul volum al „Trilogiei frontierei” de Cormac McCarthy, încheie magistral o poveste despre granițe – nu doar cele geografice, dintre Statele Unite și Mexic, ci și cele dintre oameni, visuri și realitate. Publicată în 1998, cartea reunește personajele John Grady Cole din „Toți caii sălbatici” și Billy Parham din „Trecerea”, plasându-le în decorul arid al anilor 1950, pe fondul unei Americi în schimbare.

Romanul explorează prietenia dintre cei doi tineri cowboy, legați de un cod al onoarei și de lupta pentru supraviețuire într-o lume care își pierde treptat valorile tradiționale. John Grady, idealist și pasional, se îndrăgostește de o tânără prostituată mexicană, Magdalena, declanșând o serie de evenimente tragice ce subliniază conflictul dintre dorințele personale și forțele implacabile ale destinului. Billy, mai pragmatic, dar profund loial, devine martorul și, în cele din urmă, păstrătorul acestei povești sfâșietoare.

McCarthy impresionează prin stilul său distinctiv: proza este densă, poetică, dar neverbuloasă, cu dialoguri austere care par să ascundă mai mult decât dezvăluie. Descrierile peisajelor din New Mexico și ale vieții de cowboy sunt de o frumusețe brutală, reflectând atât splendoarea, cât și cruzimea lumii. Teme precum dragostea, pierderea și efemeritatea vieții sunt țesute cu o profunzime filozofică, culminând într-un epilog memorabil, care invită la reflecție asupra sensului existenței.

„Oraşele din câmpie” nu este o lectură ușoară; ritmul lent și tonul sumbru pot fi descurajante pentru unii. Totuși, pentru cei care apreciază literatura ce provoacă și emoționează, romanul este o experiență profundă. McCarthy nu oferă răspunsuri simple, ci ne lasă să contemplăm fragilitatea visurilor în fața unei realități necruțătoare.

Advertisement

Continue Reading

Cultură

Ansamblul Folcloric „Bărăganul” din Călărași a reprezentat România în Turcia, la Festivalul Internațional de Cultură din Akșehir

Ansamblul Folcloric „Bărăganul” din Călărași a participat cu onoare la un moment special organizat de Primăria orașului Akșehir, în cadrul prestigiosului Festival Internațional de Cultură. Evenimentul a reunit delegații din mai multe țări, oferind un cadru prietenos pentru schimburi culturale, tradiții și suveniruri.

Reprezentanții județului Călărași au avut ocazia să promoveze valorile folclorului românesc și să participe activ la dialogul intercultural, într-un eveniment desfășurat sub semnul deschiderii și colaborării internaționale.

Un moment deosebit al vizitei l-a constituit întâlnirea delegației române cu primarul orașului Akșehir. Discuțiile purtate au întărit legăturile culturale dintre cele două comunități și au pus bazele unor noi colaborări pentru promovarea patrimoniului folcloric pe scena internațională.

Participarea ansamblului a fost posibilă prin sprijinul Centrului de Cultură și Creație – Județul Călărași și al Consiliului Județean Călărași, care continuă astfel misiunea de a valorifica și susține cultura tradițională românească în afara granițelor țării.

Advertisement

Continue Reading