Pe 8 septembrie 2025, anul școlar 2025-2026 a debutat într-un mod neobișnuit în România, marcat de un amplu protest al sindicatelor din educație. Peste 30.000 de profesori din toată țara, reprezentând Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater”, au ieșit în stradă, boicotând festivitățile tradiționale de deschidere a anului școlar. În loc să fie la catedră, aceștia s-au adunat în Piața Victoriei din București, de unde au pornit într-un marș către Palatul Cotroceni, pentru a trage un semnal de alarmă asupra crizei din sistemul educațional românesc.

Protestul, descris ca fiind cel mai mare din ultimii 35 de ani, este o reacție vehementă față de măsurile impuse prin Legea nr. 141/2025, cunoscută și sub numele de „Legea Bolojan”. Sindicaliștii contestă prevederile care includ creșterea normei didactice fără majorări salariale, comasarea unităților școlare, reducerea drastică a burselor de merit și de excelență, precum și creșterea numărului de elevi la clasă. Aceste măsuri sunt considerate de profesori drept un atac direct la calitatea educației și la condițiile de muncă ale cadrelor didactice. „Nu suntem în stradă pentru salarii mai mari, ci pentru condiții mai bune în desfășurarea actului educațional, pentru dreptate,” au transmis reprezentanții sindicatelor.

Ziua a început cu pichetarea sediului Guvernului, urmată de un marș pe traseul Piața Victoriei – Bulevardul Nicolae Titulescu – Pasajul Basarab – Șoseaua Grozăvești – Palatul Cotroceni, între orele 12:00 și 16:00. În multe școli din țară, festivitățile de deschidere au fost anulate, iar în unele unități, profesorii au rămas în clase pentru a supraveghea elevii, dar fără a preda materie nouă, în semn de solidaritate cu protestul. Sindicatele au cerut părinților și elevilor să nu participe la festivități, subliniind că lupta lor este pentru viitorul educației și al generațiilor viitoare.

Ministrul Educației, Daniel David, a fost ținta criticilor dure, sindicatele cerându-i demisia de onoare pentru „haosul generat în învățământ”. Liderul FSLI, Simion Hăncescu, a declarat: „Este foarte important să fim cât mai mulți la protest pentru a le arăta partidelor politice că suntem o forță care nu mai trebuie ignorată!” De asemenea, Marius Nistor, președintele Federației „Spiru Haret”, a estimat că 80% dintre cadrele didactice afiliate sindicatelor vor boicota activitățile din prima zi de școală. În replică, ministrul David a făcut un apel către profesori, insistând că „protestele nu trebuie folosite pentru a bloca sistemul de educație” și că prioritatea este accesul copiilor la școală.

Advertisement

Protestul a primit susținerea organizațiilor studențești, precum Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), care au condamnat măsurile de austeritate și au îndemnat studenții să se alăture manifestației. Părinții, prin vocea Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți, s-au solidarizat de asemenea cu profesorii, subliniind că educația este o investiție, nu o cheltuială.

Președintele Nicușor Dan a evitat participarea oficială la festivitățile de deschidere, dar și-a însoțit fiica la școală și a anunțat că va primi o delegație a profesorilor la Palatul Cotroceni la ora 13:30, pentru a discuta despre revendicările lor. Totuși, sindicatele au subliniat că nu doresc ca protestul să fie instrumentalizat politic, cerând partidelor să nu se alăture manifestației.

Acțiunea din 8 septembrie reprezintă punctul culminant al unei serii de proteste începute în august, inclusiv pichetări zilnice ale Ministerului Educației și ale prefecturilor din țară. Sindicatele avertizează că, în absența abrogării măsurilor contestate, vor urma noi acțiuni de protest, inclusiv posibilitatea unei greve generale. „Educația nu este un cost, ci o investiție,” a fost mesajul central al profesorilor, care cer respect pentru profesie și condiții decente pentru elevi.

Această primă zi de școală, marcată de tensiuni și solidaritate, reflectă o criză profundă în sistemul educațional românesc. În timp ce elevii și părinții se confruntă cu incertitudini legate de programul școlar, profesorii promit să continue lupta pentru un sistem educațional care să prioritizeze calitatea și echitatea.

Advertisement

Manakinul striolat (Machaeropterus striolatus), cunoscut și sub numele de manakin vestic cu dungi, este o pasăre mică și fascinantă din familia Pipridae, întâlnită în pădurile tropicale din vestul și nord-vestul Amazoniei. Această specie impresionează prin penajul colorat al masculilor și comportamentul său unic, fiind un adevărat spectacol al naturii.

Caracteristici fizice

Manakinul striolat este o pasăre de dimensiuni mici, având o lungime de 9–9,5 cm și o greutate de aproximativ 9,4 g. Masculul rasei nominale are un penaj oliv deasupra, cu o coroană și o ceafă de un roșu aprins, care contrastează puternic cu dungile albe și roșiatice de pe abdomen. Gâtul este albicios, conferindu-i un aspect distinctiv. Femela, în schimb, este mai puțin spectaculoasă, lipsindu-i coroana roșie, și are un penaj de un căpriu-verzui cu dungi subtile pe flancuri. Această dimorfism sexual este tipic pentru manakini, masculii fiind mult mai viu colorați decât femelele.

Habitat și răspândire

Manakinul striolat trăiește în pădurile tropicale de câmpie și de deal din estul Columbiei, estul Ecuadorului, nord-estul Peru și vestul Braziliei amazoniene, cu unele subspecii prezente în nord-vestul Venezuelei și vestul Guyanei. Preferă pădurile umede, unde se găsește în nivelurile inferioare și medii ale vegetației. Este o pasăre discretă, care devine vizibilă mai ales în timpul dansurilor elaborate de curtare.

Comportament și dietă

Această specie se hrănește în principal cu fructe mici, în special fructe de pădure, dar consumă și insecte, pe care le capturează în zbor, similar modului în care alte păsări „vânează” insecte. Manakinul striolat este cunoscut pentru ritualurile sale de curtare spectaculoase, care au loc în lecuri – zone unde masculii se adună pentru a-și etala dansurile și vocalizările pentru a atrage femelele. Masculii produc sunete mecanice, precum bâzâituri și trosnituri, folosind penele modificate ale aripilor, o trăsătură specifică genului Machaeropterus. Dansurile lor implică mișcări rapide, sărituri și vibrații ale aripilor, creând un spectacol vizual și auditiv impresionant.

Advertisement

Reproducere

Femelele manakinului striolat construiesc singure cuibul, un căuș deschis situat în vegetația joasă, unde depun de obicei două ouă, de culoare albicioasă sau crem, marcate cu pete maronii. Incubația durează între 18 și 21 de zile, iar puii sunt îngrijiți exclusiv de femelă timp de 13–15 zile după eclozare. Masculii nu contribuie la construirea cuibului sau la creșterea puilor, concentrându-se în schimb pe apărarea teritoriului și pe curtare.

Statut de conservare

Manakinul striolat nu este considerat o specie amenințată, având o distribuție relativ largă în habitatele sale naturale. Cu toate acestea, defrișările și degradarea pădurilor tropicale pot afecta populațiile locale, mai ales în zonele intens exploatate. Conservarea pădurilor amazoniene este esențială pentru supraviețuirea acestei specii și a altor păsări din regiune.

Curiozități

• Numele „manakin” provine din olandezul mijlociu „mannekijn”, care înseamnă „omuleț”, datorită dimensiunilor mici și comportamentului activ al acestor păsări.

• Sunetul specific „ch-peew” al manakinului striolat, un fluierat subțire și ascuțit, este folosit pentru a atrage atenția femelelor în timpul curtării.

• Spre deosebire de alte păsări, manakinii au o cutie vocală (syrinx) extrem de variabilă, care le permite să producă sunete unice, folosite pentru identificarea speciilor.

Această băutură naturală este extrem de eficientă pentru detoxifierea ficatului, eliminând toxinele și grăsimile acumulate. Lămâia, recunoscută pentru beneficiile sale asupra sănătății hepatice, este un aliat de încredere pentru cei cu probleme ale ficatului.

Ingrediente necesare pentru această băutură valoroasă:

• 1 sfeclă roșie mare
• Sucul proaspăt stors de la 2 lămâi
• 500 ml apă plată

Mod de preparare:

1. Spălați bine sfecla, curățați-o și tăiați-o în bucăți potrivite pentru blender.
2. Adăugați sucul de lămâie și apa plată în blender.
3. Mixați ingredientele timp de 3-4 minute, până obțineți o compoziție omogenă.
4. Transferați amestecul într-un vas metalic și fierbeți-l la foc mediu timp de 10 minute.
5. Lăsați băutura să se răcească timp de 20 de minute.
6. Consumați dimineața, pe stomacul gol, pentru rezultate optime.

Notă: Pentru un gust mai plăcut, puteți strecura amestecul înainte de consum, dacă preferați o textură mai fină.

Advertisement