Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 12°C | Anul XI Nr. 535

Știri

Bursele școlare pentru elevii din Borcea, o prioritate pentru primarul Theodor Aniel Pațurcă

Published

on

Ministerul Educaţiei a modificat din nou ordinul prin care se acordă bursele şcolare în învăţământul preuniversitar. Din semestrul acesta vor primi burse şi elevii din clasele primare. În plus, ordinul prevede ca bursele să fie acordate de la bugetul de stat prin sume defalcate din TVA, aprobate cu această destinaţie, prin bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale. Ministerul Educaţiei a operat noi modificări în ordinul privind acordarea burselor şcolare pentru elevii de gimnaziu, liceu şi şcoli profesionale.

O modificare importantă faţă de ordinul precedent, emis în 22 decembrie şi publicat în MO din 4 ianuarie, este introducerea burselor de ajutor social şi a celor de performanţă pentru elevii din clasele primare. Concret, burse de performanţă pentru elevii din clasele mici se acordă dacă aceştia se încadrează într-una dintre următoarele situaţii: s-au clasat pe primele trei locuri la concursurile naţionale organizate de Ministerul Educaţiei; la concursurile sportive, cultural-artistice şi tehnico-ştiinţifice din lista ministerului sau fac parte din loturile de pregătire pentru competiţiile internaţionale. Documentul prevede că bursele se acordă în anul şcolar următor obţinerii rezultatelor.

Elevii comunei Borcea vor beneficia și în anul 2022 de burse de performanță, de merit, de studiu și de ajutor social. Totul este posibil prin grija primarului Theodor Aniel Nedelcu Pațurcă, care nu a uitat de nevoile elevilor. 


«Bursele de performanță și de merit stimulează competiția și învățarea și sunt destinate celor mai buni elevi. Pentru toți ceilalți elevi există burse de studiu, burse sociale, burse profesionale și bursa „Bani de liceu”!»

Bursa de merit, la medie de peste 9,50 

Advertisement

Preşedintele interimar al Consiliului Naţional al Elevilor, Robert Avram, spune că noul ordin publicat în Monitorul Oficial conţine câteva precizări esenţiale. Una dintre ele şi cea mai importantă este cea care stipulează că bursa de merit se acordă pe baza mediei anului şcolar anterior. „În noul ordin nu sunt schimbări de fond, ci clarificări pe care inclusiv noi, elevii, le-am cerut. E vorba de modul de acordare a burselor, în special de bursele de merit, de interpretarea eronată a acelei sintagme «revizuire semestrială». Acum, ordinul prevede că bursele de merit se acordă cu referire la media generală a anului şcolar trecut. Anterior, directorii de şcoli interpretau această «revizuire semestrială» ca fiind vorba despre o schimbare a numărului de beneficiari, în funcţie de media de pe semestrul I, ceea ce nu era corect”, a explicat Robert Avram.    Potrivit acestuia, „revizuirea semestrială” îi vizează acum doar pe elevii care îşi pierd calitatea de elevi, de exemplu, sau care beneficiază de bursă în funcţie de criteriile pentru clasa a V-a sau clasa a IX-a. Bursa de merit se acordă automat tuturor elevilor cu media de minimum 9,50 şi nu este nevoie de depunerea vreunei cereri, spre deosebire de celelalte tipuri de burse. Pentru a se califica la bursa de merit, elevii nu trebuie să acumuleze mai mult de 10 absenţe nemotivate pe parcursul unui semestru.

Pragul de 9,50, punctul nevralgic 

Ridicarea pragului la 9,50 pentru acordarea bursei de merit de la 8,50, cum era până la ordinul dat în decembrie, va lăsa în continuare pe dinafară circa 100.000 de elevi. Este poate punctul nevralgic al discuţiilor referitoare la acest subiect. „În anul şcolar trecut, media generală de 8,50 aveau 54% din elevii din România. Pe când 9,50 au circa 25% dinte elevi. Bursa de merit ar trebui să reprezinte şi o recompensă şi nu putem vorbi neapărat de cele mai înalte praguri pentru că în fiecare comunitate există un context specific, diferit. Spre exemplu, performanţă în mediul rural poate să însemne şi media 8,50. Pe când în mediul urban au fost cazuri în care un liceu întreg aproape avea bursă de merit pentru că toată lumea avea media 8,50, lucru care nu este normal, evident. Însă e important să ne uităm la contextul specific şi la faptul că această modificare a venit ca urmare a unei anomalii în situaţia şcolară a elevilor. În sensul în care, până la pandemie, nu erau 54% dintre elevii cu medie peste 8,50 şi cu bursă de merit. Şi nu putem adapta bursa la un context care, practic, nu se va mai repeta în perioada următoare”, argumentează Robert Avram.    Acesta adaugă că, până la învăţământul online, proporţia elevilor care aveau medii generale peste 8,50 era tot de 25%. „Problema nu a apărut la elevi, ci la modul în care evaluarea a fost făcută în perioada online. Evaluare deficitară şi care de multe ori nici nu a existat”, conchide reprezentantul elevilor.  Totodată, a crescut pragul şi pentru acordarea bursei de studiu la minimum 7,50 şi maximum 9,49. Pentru obţinerea bursei de studiu, elevii majori sau părinţii elevilor minori trebuie să depună la şcoli o cerere însoţită de acte care să dovedească dreptul de acordare a bursei de studiu, în primele 20 de zile ale fiecărui semestru.

Dosarele pot fi depuse până la 14 februarie 

Noul ordin prelungeşte perioada în care pot fi depuse dosarele de bursă cu încă două săptămâni, până la 14 februarie. „Toţi elevii care au beneficiat de burse sociale în semestrul I vor primi în continuare acest tip de burse, într-un cuantum dublat (de la 100 de lei/lună la 200 de lei/lună)”, se arată într-un comunicat al Ministerului Educaţiei. Acestora li se adaugă acei elevi care au depus solicitări prin care au demonstrat că se încadrează în criterii prin raportare la venitul minim net pe economie actualizat pentru anul 2022 (1.524 de lei) faţă de valoarea valabilă pentru anul 2021 (1.386 de lei).   Lista documentelor doveditoare a fost simplificată şi s-a clarificat că în situaţia în care acestea au fost depuse în primul semestru pentru obţinerea bursei sociale, îşi păstrează valabilitatea pentru întreaga durată a anului şcolar.

Advertisement

Bursa socială, la îndeplinirea unuia dintre criterii 

Pentru bursă socială pot aplica elevii orfani, abandonaţi (asupra cărora s-a instituit o măsură de protecţie) şi cei aflaţi în întreţinerea unui singur părinte. Pentru toţi aceştia, acordarea bursei nu este condiţionată de limite de venit.   Elevii din mediul rural, şcolarizaţi într-o altă localitate decât cea de domiciliu, beneficiază, de asemenea, de bursă socială. În acelaşi timp, pentru aceşti elevi, acordarea bursei nu este condiţionată de venitul lunar al familiei. „Pentru elevii din mediul rural care nu au posibilitatea să studieze în localitatea de domiciliu, de multe ori, conducerile şcolilor condiţionau acordarea burselor sociale de venitul net pe membru de familie. Lucru care nu era corect pentru că bursa de ajutor social se dă după mai multe criterii, într-adevăr, dar ele nu trebuie îndeplinite cumulativ. Dacă te încadrezi într-unul dintre ele, este suficient pentru a primi bursă. Noi am solicitat ca acest aspect – faptul că nu trebuie îndeplinite cumulativ – să fie explicit consemnat în ordin. Şi au fost consemnate”, a mai spus preşedintele interimar al CNE.    Noul ordin prevede că bursele sociale se acordă şi elevilor din învăţământul de stat cu frecvenţă, celor care fac şcoala la domiciliu sau în spital şi care provin din familii care nu realizează un venit mediu lunar pe membru de familie – în ultimele 12 luni anterioare depunerii cererii – mai mare de 50% din salariul minim net pe economie. La stabilirea venitului mediu lunar pe membru de familie se iau în calcul toate veniturile permanente ale membrilor, inclusiv alocaţia familială complementară şi alocaţia pentru copii. Se ia în calcul salariul minim net pe economie în vigoare la data depunerii cererii.    Cuantumul burselor pentru anul şcolar 2021-2022 este de: 500 de lei bursa de performanţă, 200 de lei bursa de merit; 150 de lei bursa de studiu şi 200 de lei bursa socială. Bursa de ajutor social se poate cumula cu bursa de performanţă, cu bursa de merit sau cu bursa de studiu. Totodată, elevii cu cerinţe educaţionale speciale pot obţine bursă de studiu/merit/performanţă/ajutor social, indiferent dacă beneficiază şi de o măsură de protecţie socială.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Știri

Bătaie în plină zi la Independența! O elevă a fost agresată după ce a coborât din microbuzul școlar

Published

on

Scene șocante au avut loc în satul Potcoava, comuna Independența, județul Călărași. O minoră ar fi fost agresată fizic de o femeie, chiar în fața mai multor oameni, imediat după ce a coborât din microbuzul școlar.

Fata, identificată de martori ca fiind V.B., a fost lovită de Mihaela A., femeie din localitate, după un schimb de replici aprinse. Martorii spun că între cele două ar fi izbucnit un conflict verbal, iar în doar câteva secunde s-a ajuns la bătaie. Scena s-a petrecut pe strada Modelu și a fost văzută de mai mulți localnici. O parte dintre ei ar fi surprins momentul pe camerele de telefon, iar imaginile circulă deja pe rețelele de socializare.

Deși până acum nu a fost depusă nicio plângere oficială, oamenii din comună cer intervenția imediată a poliției și a Protecției Copilului. Familia fetei spune că nu va lăsa incidentul nepedepsit.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Peste 80 de locuri de muncă disponibile la AJOFM Călărași în perioada 3 – 9 noiembrie 2025

Published

on

Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Călărași anunță peste 80 de posturi vacante disponibile în această săptămână. Oferta include locuri de muncă pentru persoane cu diverse niveluri de studii, în municipiul Călărași și în localitățile învecinate.

Cele mai multe posturi se regăsesc în domeniul confecțiilor textile, construcțiilor și serviciilor.

Printre angajatorii care recrutează se află:

  • MARTCONF SRL – 3 posturi de calcătoreasă, valabile până la 19 decembrie 2025
  • GENERALI ROMÂNIA – 4 posturi pentru agenți și consultanți în asigurări
  • ROLAV CONSULTING SRL – 7 posturi pentru operatori prelucrare mase plastice și 2 pentru maiștri electromecanici
  • SIGMA HOUSE CONSTRUCT SRL – 6 posturi pentru muncitori necalificați, 4 pentru zidari, 4 pentru zugravi și 2 pentru fierari betoniști, cu salarii între 4600 și 5000 lei
  • CENTRAL FITNESS SRL – 2 posturi de antrenor de fitness și 1 pentru agent servicii clienți
  • ROMPLY MEROPS SA – 2 posturi pentru lăcătuși mecanici și 1 pentru șef de formație schimb
  • YOBI MANUFACTURING – 4 posturi pentru cartonagiști, în Budești
  • AIDA TRADE SRL – 2 posturi pentru șoferi profesioniști
  • SERCAD COM SRL – 2 posturi pentru coafor și 1 pentru antrenor de fitness

Locurile de muncă oferite sunt disponibile în orașele Călărași, Modelu, Dragalina, Budești și Slobozia, cu contracte pe perioadă nedeterminată sau determinată, în funcție de firmă.

Persoanele interesate pot obține detalii suplimentare despre ofertă, mediere și consiliere profesională la sediul AJOFM Călărași, situat pe Strada 13 Decembrie nr. 12, sau la telefonul 0242 318 376.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Recomandare de carte -„Crematoriul înghețat: Mărturie de la Auschwitz” – de Jozsef Debreczeni

Published

on

În peisajul literaturii Holocaustului, dominat de voci monumentale precum Primo Levi sau Elie Wiesel, apare târziu, dar cu o forță devastatoare, mărturia lui József Debreczeni – un jurnalist și poet maghiar care a supraviețuit iadului nazist nu prin minuni, ci prin observație acută și o rezistență interioară de fier. Publicată inițial în 1950 în Iugoslavia comunistă sub titlul Hideg Krematórium, cartea sa a fost redescoperită și tradusă recent în română de Péter Demény (Editura Trei, 2024), după ce a cucerit deja 15 limbi și un loc meritat printre capodoperele genului. „Crematoriul înghețat” nu este doar o relatare a ororilor din lagărele de concentrare; este un rechizitoriu nemilos la adresa nazismului, scris cu precizia unui reporter care refuză să se lase înghițit de haos, ci îl disecă  gradual cu o claritate cinematografică.

Debreczeni, deportat în mai 1944 din Serbia ocupată de Ungaria – unde supraviețuise deja trei ani în batalioane de muncă forțată – ajunge în „Țara Auschwitz”, acel imperiu al morții care cuprindea nu doar lagărul principal, ci o rețea vastă de sublagăre. Norocos să nu fie trimis direct în camerele de gazare, el este aruncat în vagoane de vite, alături de mii de evrei maghiari, într-o călătorie sufocantă unde aerul devine un lux letal. Destinația finală: Dörnhau, un sublagăr al lui Gross-Rosen, supranumit „crematoriul înghețat” – o fabrică abandonată transformată în „spital” unde prizonierii prea slăbiți pentru muncă sclavă erau lăsați să moară de foame, frig și boli, fără a deranja „eficiența” industrială germană. Aici, în acest loc unde „legile gravitației morale” se inversează – răul devine bine, noaptea zi –, Debreczeni lucrează la săpături epuizante pentru companii naziste, luptând zilnic cu foametea, păduchii (vehiculul deliberat al tifosului) și ierarhia brutală a kapo-ilor, acea „aristocrație a lagărului” care trăda propriii semenii pentru o firimitură de putere.

Ce face cartea unică nu este doar groaza descrisă – de la apelurile nominale interminabile, unde cadavrele sunt „raportate” cu un umor macabru involuntar („Raportați dacă sunteți morți!”), la execuții sumare justificate cu un cinism kitsch („Chiar și cel mai bun evreu trebuie să cropească”) –, ci modul în care Debreczeni le fixează în cuvinte. Stilul său, lipsit de sentimentalism lacrimogen, este cel al unui etnograf al infernului: detaliile triumfă asupra abstracțiunii, umanizând ce nazismul voia să dezumanizeze. Văzută prin ochii unui intelectual, suferința devine panoramic: personală (visul de răzbunare, obsesia pentru o țigară furată), comunitară (lupta pentru un polonic de supă diluată) și obiectivă (analiza cum Germania „cultă” a coborât în barbarie). Ca un diamant literar, după cum o numește The Times, cartea meditează subtil asupra limbajului în fața ororii: „Horrorul este întotdeauna kitsch, chiar când e real”, notează autorul după o execuție arbitrară, amintind că descrierea nu e suficientă; doar înțelegerea morală poate salva memoria.

Criticii internaționali au salutat-o unanim ca pe o contribuție esențială: The New York Times o laudă pentru „descrierea panoramică a iadului”, The Telegraph pentru „claritatea cinematografică face detaliile să învingă dezumanizarea în masă”, iar The Guardian pentru echilibrul între crimă epică și minuțiozitatea zilnică a degradării. Pe Goodreads, cititorii o notează cu 4.3/5, subliniind impactul ei șocant, dar și duritatea lecturii – nu din plictiseală, ci din tragicitate pură. Unele recenzii americane (cum ar fi cea din Kirkus Reviews) subliniază tonul intelectual, cu replici ironice la sadismul SS-ist, în timp ce altele (Washington Post) o văd ca pe un document vital care șochează și luminează, amintind că trecutul poate deveni prolog.

Advertisement

„Crematoriul înghețat” nu oferă speranță ieftină sau lecții morale facile; ea te obligă să privești în abis, să recunoști că supraviețuirea lui Debreczeni – eliberat în mai 1945 de Armata Roșie – a fost un act de rezistență prin scriitură. După război, autorul s-a refugiat la Belgrad, unde a continuat să scrie poezie și romane, dar această mărturie rămâne moștenirea sa supremă. Recomandată oricui dorește să înțeleagă nu doar ce s-a întâmplat la Auschwitz, ci cum s-a simțit – o carte de 5 stele, esențială, dar sfâșietoare.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading