Știri
Bursele școlare pentru elevii din Borcea, o prioritate pentru primarul Theodor Aniel Pațurcă
Ministerul Educaţiei a modificat din nou ordinul prin care se acordă bursele şcolare în învăţământul preuniversitar. Din semestrul acesta vor primi burse şi elevii din clasele primare. În plus, ordinul prevede ca bursele să fie acordate de la bugetul de stat prin sume defalcate din TVA, aprobate cu această destinaţie, prin bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale. Ministerul Educaţiei a operat noi modificări în ordinul privind acordarea burselor şcolare pentru elevii de gimnaziu, liceu şi şcoli profesionale.
O modificare importantă faţă de ordinul precedent, emis în 22 decembrie şi publicat în MO din 4 ianuarie, este introducerea burselor de ajutor social şi a celor de performanţă pentru elevii din clasele primare. Concret, burse de performanţă pentru elevii din clasele mici se acordă dacă aceştia se încadrează într-una dintre următoarele situaţii: s-au clasat pe primele trei locuri la concursurile naţionale organizate de Ministerul Educaţiei; la concursurile sportive, cultural-artistice şi tehnico-ştiinţifice din lista ministerului sau fac parte din loturile de pregătire pentru competiţiile internaţionale. Documentul prevede că bursele se acordă în anul şcolar următor obţinerii rezultatelor.
Elevii comunei Borcea vor beneficia și în anul 2022 de burse de performanță, de merit, de studiu și de ajutor social. Totul este posibil prin grija primarului Theodor Aniel Nedelcu Pațurcă, care nu a uitat de nevoile elevilor.
«Bursele de performanță și de merit stimulează competiția și învățarea și sunt destinate celor mai buni elevi. Pentru toți ceilalți elevi există burse de studiu, burse sociale, burse profesionale și bursa „Bani de liceu”!»
Bursa de merit, la medie de peste 9,50
Preşedintele interimar al Consiliului Naţional al Elevilor, Robert Avram, spune că noul ordin publicat în Monitorul Oficial conţine câteva precizări esenţiale. Una dintre ele şi cea mai importantă este cea care stipulează că bursa de merit se acordă pe baza mediei anului şcolar anterior. „În noul ordin nu sunt schimbări de fond, ci clarificări pe care inclusiv noi, elevii, le-am cerut. E vorba de modul de acordare a burselor, în special de bursele de merit, de interpretarea eronată a acelei sintagme «revizuire semestrială». Acum, ordinul prevede că bursele de merit se acordă cu referire la media generală a anului şcolar trecut. Anterior, directorii de şcoli interpretau această «revizuire semestrială» ca fiind vorba despre o schimbare a numărului de beneficiari, în funcţie de media de pe semestrul I, ceea ce nu era corect”, a explicat Robert Avram. Potrivit acestuia, „revizuirea semestrială” îi vizează acum doar pe elevii care îşi pierd calitatea de elevi, de exemplu, sau care beneficiază de bursă în funcţie de criteriile pentru clasa a V-a sau clasa a IX-a. Bursa de merit se acordă automat tuturor elevilor cu media de minimum 9,50 şi nu este nevoie de depunerea vreunei cereri, spre deosebire de celelalte tipuri de burse. Pentru a se califica la bursa de merit, elevii nu trebuie să acumuleze mai mult de 10 absenţe nemotivate pe parcursul unui semestru.
Pragul de 9,50, punctul nevralgic
Ridicarea pragului la 9,50 pentru acordarea bursei de merit de la 8,50, cum era până la ordinul dat în decembrie, va lăsa în continuare pe dinafară circa 100.000 de elevi. Este poate punctul nevralgic al discuţiilor referitoare la acest subiect. „În anul şcolar trecut, media generală de 8,50 aveau 54% din elevii din România. Pe când 9,50 au circa 25% dinte elevi. Bursa de merit ar trebui să reprezinte şi o recompensă şi nu putem vorbi neapărat de cele mai înalte praguri pentru că în fiecare comunitate există un context specific, diferit. Spre exemplu, performanţă în mediul rural poate să însemne şi media 8,50. Pe când în mediul urban au fost cazuri în care un liceu întreg aproape avea bursă de merit pentru că toată lumea avea media 8,50, lucru care nu este normal, evident. Însă e important să ne uităm la contextul specific şi la faptul că această modificare a venit ca urmare a unei anomalii în situaţia şcolară a elevilor. În sensul în care, până la pandemie, nu erau 54% dintre elevii cu medie peste 8,50 şi cu bursă de merit. Şi nu putem adapta bursa la un context care, practic, nu se va mai repeta în perioada următoare”, argumentează Robert Avram. Acesta adaugă că, până la învăţământul online, proporţia elevilor care aveau medii generale peste 8,50 era tot de 25%. „Problema nu a apărut la elevi, ci la modul în care evaluarea a fost făcută în perioada online. Evaluare deficitară şi care de multe ori nici nu a existat”, conchide reprezentantul elevilor. Totodată, a crescut pragul şi pentru acordarea bursei de studiu la minimum 7,50 şi maximum 9,49. Pentru obţinerea bursei de studiu, elevii majori sau părinţii elevilor minori trebuie să depună la şcoli o cerere însoţită de acte care să dovedească dreptul de acordare a bursei de studiu, în primele 20 de zile ale fiecărui semestru.
Dosarele pot fi depuse până la 14 februarie
Noul ordin prelungeşte perioada în care pot fi depuse dosarele de bursă cu încă două săptămâni, până la 14 februarie. „Toţi elevii care au beneficiat de burse sociale în semestrul I vor primi în continuare acest tip de burse, într-un cuantum dublat (de la 100 de lei/lună la 200 de lei/lună)”, se arată într-un comunicat al Ministerului Educaţiei. Acestora li se adaugă acei elevi care au depus solicitări prin care au demonstrat că se încadrează în criterii prin raportare la venitul minim net pe economie actualizat pentru anul 2022 (1.524 de lei) faţă de valoarea valabilă pentru anul 2021 (1.386 de lei). Lista documentelor doveditoare a fost simplificată şi s-a clarificat că în situaţia în care acestea au fost depuse în primul semestru pentru obţinerea bursei sociale, îşi păstrează valabilitatea pentru întreaga durată a anului şcolar.
Bursa socială, la îndeplinirea unuia dintre criterii
Pentru bursă socială pot aplica elevii orfani, abandonaţi (asupra cărora s-a instituit o măsură de protecţie) şi cei aflaţi în întreţinerea unui singur părinte. Pentru toţi aceştia, acordarea bursei nu este condiţionată de limite de venit. Elevii din mediul rural, şcolarizaţi într-o altă localitate decât cea de domiciliu, beneficiază, de asemenea, de bursă socială. În acelaşi timp, pentru aceşti elevi, acordarea bursei nu este condiţionată de venitul lunar al familiei. „Pentru elevii din mediul rural care nu au posibilitatea să studieze în localitatea de domiciliu, de multe ori, conducerile şcolilor condiţionau acordarea burselor sociale de venitul net pe membru de familie. Lucru care nu era corect pentru că bursa de ajutor social se dă după mai multe criterii, într-adevăr, dar ele nu trebuie îndeplinite cumulativ. Dacă te încadrezi într-unul dintre ele, este suficient pentru a primi bursă. Noi am solicitat ca acest aspect – faptul că nu trebuie îndeplinite cumulativ – să fie explicit consemnat în ordin. Şi au fost consemnate”, a mai spus preşedintele interimar al CNE. Noul ordin prevede că bursele sociale se acordă şi elevilor din învăţământul de stat cu frecvenţă, celor care fac şcoala la domiciliu sau în spital şi care provin din familii care nu realizează un venit mediu lunar pe membru de familie – în ultimele 12 luni anterioare depunerii cererii – mai mare de 50% din salariul minim net pe economie. La stabilirea venitului mediu lunar pe membru de familie se iau în calcul toate veniturile permanente ale membrilor, inclusiv alocaţia familială complementară şi alocaţia pentru copii. Se ia în calcul salariul minim net pe economie în vigoare la data depunerii cererii. Cuantumul burselor pentru anul şcolar 2021-2022 este de: 500 de lei bursa de performanţă, 200 de lei bursa de merit; 150 de lei bursa de studiu şi 200 de lei bursa socială. Bursa de ajutor social se poate cumula cu bursa de performanţă, cu bursa de merit sau cu bursa de studiu. Totodată, elevii cu cerinţe educaţionale speciale pot obţine bursă de studiu/merit/performanţă/ajutor social, indiferent dacă beneficiază şi de o măsură de protecţie socială.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Doi tineri ofițeri se alătură echipei ISU Călărași: început de carieră pentru noii sublocotenenți
Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Barbu Știrbei” al județului Călărași îi întâmpină cu încredere și apreciere pe noii ofițeri care s-au alăturat echipei de salvatori: sublocotenenții Trifan Ștefan și Epuran Daniel Andrei. Cei doi sunt absolvenți ai Facultății de Pompieri din cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” din București și vor ocupa funcții de conducere în cadrul structurilor operative ale ISU Călărași.
Sublocotenentul Trifan Ștefan a fost repartizat la Detașamentul de Pompieri Călărași, în timp ce sublocotenentul Epuran Daniel Andrei își va desfășura activitatea la Stația de Pompieri Borcea.
Reprezentanții ISU Călărași le urează mult succes în cariera aleasă și misiuni cât mai ușoare, însoțite de încredere, echilibru și satisfacția lucrului bine făcut, sub deviza „Audacia et devotio!”.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În perioada 1764-1767, regiunea Gévaudan, situată în sudul Franței (actualul departament Lozère), a fost scena uneia dintre cele mai enigmatice și terifiante povești din istoria Europei. O creatură necunoscută, numită La Bête du Gévaudan, a semănat panică și groază, ucigând peste 100 de oameni, în special femei și copii, și rănind numeroase alte victime. Misterul din spatele identității acestei bestii rămâne nerezolvat până în prezent, generând speculații variind de la teorii realiste la legende supranaturale.
Contextul istoric și primele atacuri
Gévaudan era o zonă rurală izolată, caracterizată de păduri dese, dealuri și platouri, situată în munții Margeride. În secolul al XVIII-lea, această regiune era slab populată, iar localnicii trăiau din agricultură și creșterea animalelor. În iunie 1764, o tânără din apropierea satului Langogne a raportat un atac al unei creaturi ciudate, descrisă ca fiind mai mare decât un lup, cu trăsături neobișnuite. Femeia a scăpat datorită intervenției turmei de vite, dar incidentul a marcat începutul unei serii de atacuri sângeroase. Prima victimă oficială, Jeanne Boulet, o fată de 14 ani, a fost ucisă pe 30 iunie 1764, corpul său fiind găsit mutilat, cu gâtul sfâșiat.
Între 1764 și 1767, bestia a atacat în mod repetat, vizând în principal păstori și copii care își pășteau animalele. Martorii au descris atacurile ca fiind extrem de violente, victimele fiind adesea decapitate sau mutilate, cu urme de mușcături adânci și răni provocate de gheare puternice. Un studiu din 1987 a estimat că au avut loc 210 atacuri, rezultând în 113 morți și 49 de răniți, dintre care 98 de victime au fost parțial devorate.
Descrierea bestiei
Martorii oculari au oferit descrieri variate, dar adesea contradictorii, ale creaturii. Aceasta era descrisă ca având dimensiunile unui vițel sau chiar ale unui cal, cu o blană roșiatică sau brun-roșcată, uneori cu dungi negre și o coadă lungă, groasă, cu un smoc la capăt. Capul său era mare, cu un bot alungit, dinți proeminenți și urechi ascuțite, iar unii susțineau că putea sări distanțe impresionante sau chiar merge pe două picioare. Aceste trăsături au alimentat speculațiile că bestia nu era un lup obișnuit, ci ceva mai neobișnuit, poate un hibrid sau o creatură exotică.
Reacția autorităților și vânătoarea
Atacurile au atras atenția întregii Franțe, inclusiv a regelui Ludovic al XV-lea, care se confrunta cu o criză politică și economică după Războiul de Șapte Ani (1756-1763). Povestea bestiei a devenit o senzație mediatică, amplificată de ziare precum Gazette de France și Courrier d’Avignon, care au exagerat detaliile pentru a captiva publicul. Regele a trimis trupe și vânători profesioniști pentru a captura sau ucide creatura. Căpitanul Jean-Baptiste Duhamel, împreună cu dragonii săi, a organizat numeroase expediții de vânătoare, dar acestea au fost lipsite de succes și au stârnit nemulțumirea localnicilor din cauza abuzurilor soldaților.
În 1765, Ludovic al XV-lea l-a trimis pe François Antoine, purtătorul său de archebuz, care a ucis un lup mare pe 20 septembrie 1765. Animalul, descris ca având o greutate de aproximativ 60 kg, a fost dus la Versailles și prezentat ca fiind bestia. Cu toate acestea, atacurile au continuat, sugerând că fie nu era adevăratul vinovat, fie că existau mai multe creaturi. În cele din urmă, pe 19 iunie 1767, un vânător local, Jean Chastel, a ucis o altă creatură, descrisă ca un canid mare, posibil un lup sau un hibrid. Autopsia a relevat rămășițe umane în stomacul animalului, iar atacurile au încetat după acest eveniment.
Teorii despre identitatea bestiei
Identitatea Bestiei din Gévaudan rămâne un subiect de dezbatere. Printre teoriile principale se numără:
-
Lup sau haită de lupi: Cea mai plauzibilă explicație, susținută de istorici precum Jay M. Smith, este că bestia era un lup mare sau o haită de lupi. Atacurile lupilor erau frecvente în Franța secolului al XVIII-lea, cu peste 9.000 de cazuri raportate între secolele XVII și XIX. Totuși, comportamentul atipic al bestiei, care viza oameni în loc de animale și ataca în mod constant timp de trei ani, ridică întrebări. Lupii turbați nu ar fi supraviețuit atât de mult, iar frecvența atacurilor era neobișnuită.
-
Hibrid lup-câine: Unii cercetători, precum Bernard Soulier, sugerează că bestia ar fi fost un hibrid între un lup și un câine, ceea ce ar explica trăsăturile neobișnuite și forța sa. Astfel de hibrizi nu erau neobișnuiți în epocă, fiind folosiți uneori de vânători.
-
Animal exotic: Alte ipoteze propun că bestia ar fi fost o hienă dungată, un leu tânăr sau chiar un tigru scăpat dintr-o menajerie privată. Descrierile cu blană dungată și coadă lungă par să susțină teoria hienei, dar hienele dungate nu sunt cunoscute pentru atacuri asupra oamenilor, iar prezența unui astfel de animal în Franța rurală este improbabilă.
-
Criminal uman sau animal dresat: O teorie mai controversată sugerează că un criminal în serie, eventual folosind un animal dresat (cum ar fi un mastiff sau un câine de război), ar fi fost responsabil. Decapitările și mutilările severe nu sunt tipice pentru atacurile animalelor, dar ideea unui om deghizat în blană de lup este considerată puțin probabilă.
-
Folclor și supranatural: În epocă, localnicii credeau că bestia era un vârcolac sau o pedeapsă divină, o credință susținută de episcopul de Mende, care a ordonat rugăciuni și procesiuni religioase. Aceste teorii au fost alimentate de panica generalizată și de relatările senzaționale din presă.
Bestia din Gévaudan a devenit un simbol al terorii și al necunoscutului, inspirând numeroase opere literare, filme și seriale, precum Le Pacte des Loups (2001) sau referințe în Teen Wolf. Povestea sa a captivat imaginația publicului, transformând-o într-o legendă care continuă să fascineze. Contextul social al epocii, marcat de sărăcie și instabilitate, a contribuit la amplificarea mitului, bestia fiind folosită pentru a distrage atenția de la problemele politice ale Franței.
Bestia din Gévaudan rămâne unul dintre cele mai mari mistere ale istoriei. Fie că a fost un lup neobișnuit de mare, un hibrid, un animal exotic sau chiar rezultatul unor acte umane, impactul său asupra regiunii și al imaginației colective este de necontestat. Lipsa conservării rămășițelor animalelor ucise de Antoine și Chastel împiedică o identificare clară, lăsând loc speculațiilor. Ceea ce este cert este că, timp de trei ani, această creatură a transformat Gévaudan într-un loc al groazei, marcând istoria Franței cu o poveste care împletește realitatea cu legenda.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Puțini știu că pe tălpile picioarelor și pe palme există puncte care corespund tuturor organelor interne ale corpului uman. Prin stimularea și masarea acestor puncte sau prin mersul desculț, îmbunătățim fluxul energetic vital, care, prin presare și masaj, este direcționat către organele interne, ajutându-le să devină mai rezistente, mai viguroase și mai sănătoase.
În trecut, oamenii mergeau mult desculți, fără încălțăminte, pe pietre ascuțite, iarbă moale sau nisip fin de pe plaje virgine. Acest contact natural cu solul oferea un masaj natural, benefic pentru sănătate.
În organismul nostru funcționează bioelectricitatea, care transmite energie către toate organele, asigurându-le o funcționare echilibrată și corectă. Aceasta circulă prin rețeaua de meridiane ale corpului, similar fluxului sangvin. Meridianele pornesc de la degetele mâinilor, se extind prin corp și se termină în vârful degetelor de la picioare. Când fluxul energetic este liber, organele primesc exact cantitatea de energie necesară pentru a funcționa optim.
Dacă energia nu ajunge la un anumit organ, acesta devine vulnerabil, funcționarea sa se deteriorează, iar în timp poate apărea boala. Pentru a înțelege mai bine, organismul este ca un circuit electric: dacă un fir se întrerupe, curentul nu mai ajunge la bec.
Din fericire, există soluții. În corp există așa-numitele „întrerupătoare” care pot redirecționa bioelectricitatea către organe. Acestea se găsesc în palme și pe tălpi, conform hărții de mai jos. Pentru a le activa, masați-vă picioarele sau mergeți desculți.
Pentru o sănătate optimă și vitalitate, masați fiecare mână și picior timp de 5 minute în fiecare dimineață. Presiunea trebuie să fie fermă, dar nu excesivă, astfel încât să nu simțiți durere.
Prin acupresiune, puteți ameliora probleme precum sinuzita, tulburările digestive, stresul, lipsa de energie, infecțiile frecvente, afecțiunile cardiace și dezechilibrele hormonale.
Recomandarea este să mergeți desculți ori de câte ori aveți ocazia – nu ezitați să faceți acest lucru!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Modificări privind calitatea de asigurat și plata contribuției la asigurările sociale de sănătate (CASS)
Atenție la facturile de curent! Dacă ai consum mai mare decât de obicei, cere verificarea contorului
Ecoaqua Călărași le reamintește clienților: transmiteți indexul lunar online și alegeți metoda de plată care vi se potrivește
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
