Într-o perioadă destul de tensionată, din punct de vedere militar, politic și economic, recent, China a efectuat un test al unei bombe cu hidrogen non-nucleare, un dispozitiv exploziv inovator care generează efecte termice devastatoare fără a utiliza materiale nucleare. Acest dispozitiv, dezvoltat de Institutul 705 al China State Shipbuilding Corporation (CSSC), utilizează un material solid de stocare a hidrogenului, cunoscut sub numele de hidrură de magneziu (MgH₂), pentru a produce o reacție chimică explozivă.
Iată o descriere detaliată a modului în care funcționează această armă:
-
Materialul de bază – hidrură de magneziu:
Bomba folosește hidrură de magneziu, un praf argintiu care poate stoca o cantitate mare de hidrogen într-o formă compactă, mult mai eficient decât rezervoarele de gaz sub presiune. Acest material a fost inițial dezvoltat pentru aplicații energetice curate, cum ar fi alimentarea celulelor de combustie în zone izolate.
-
Declanșarea exploziei:
Dispozitivul este activat printr-un exploziv convențional care generează unde de șoc. Aceste unde fracturează hidrura de magneziu în particule foarte fine, de ordinul micronilor, expunând suprafețe noi ale materialului.
-
Eliberarea hidrogenului:
Particulele de hidrură de magneziu, încălzite de explozia inițială, suferă o descompunere termică rapidă. Acest proces eliberează gaz de hidrogen, care se amestecă rapid cu aerul din jur.
-
Ignitia și reacția în lanț:
Odată ce concentrația de hidrogen din aer atinge limita inferioară de explozie, gazul se aprinde, generând o minge de foc cu o temperatură de peste 1.000°C. Căldura acestei combustii inițiale continuă să descompună hidrura de magneziu rămasă, eliberând mai mult hidrogen și alimentând o reacție în lanț auto-susținută. Aceasta face ca mingea de foc să dureze peste două secunde, de 15 ori mai mult decât o explozie echivalentă cu TNT.
-
Efectele termice și de presiune:
Deși presiunea maximă a exploziei (aproximativ 428,43 kilopascale la doi metri) este doar 40% din cea a unei explozii TNT comparabile, efectul termic este mult mai intens. Mingea de foc poate topi aliaje de aluminiu și provoca daune termice extinse pe o rază mare, fiind comparabilă cu armele termobarice sau cu napalmul.
Deoarece nu implică reacții nucleare, dezvoltarea și utilizarea acestui dispozitiv nu încalcă tratatele internaționale privind armele nucleare. Bomba este ideală pentru scenarii militare precum blocarea accesului inamic („area denial”), distrugerea infrastructurii critice sau neutralizarea vehiculelor și electronicelor prin căldură intensă. Pe lângă aplicațiile militare, tehnologia hidrurii de magneziu poate fi folosită în sisteme de alimentare pentru submarine sau drone de lungă durată.
Producția hidrurii de magneziu este complexă și periculoasă, deoarece materialul este extrem de reactiv și poate exploda la contactul cu aerul. Până recent, producția era limitată la cantități mici, dar China a deschis o fabrică în provincia Shaanxi, capabilă să producă 150 de tone anual, ceea ce face posibilă utilizarea pe scară largă a acestei tehnologii.
Bomba cu hidrogen non-nucleară testată de China reprezintă un progres semnificativ în tehnologia armelor termice. Prin utilizarea hidrurii de magneziu și a reacțiilor chimice în lanț, dispozitivul oferă o alternativă puternică la explozivele convenționale, cu un impact termic prelungit și o aplicabilitate strategică ridicată. Cu toate acestea, dezvoltarea sa ridică întrebări privind implicațiile etice și legale în contextul războiului modern.