Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 35°C | Anul X Nr. 520

La zi

Bomba cu hidrogen non-nucleară testată de China

Published

on

Într-o perioadă destul de tensionată, din punct de vedere militar, politic și economic, recent, China a efectuat un test al unei  bombe cu hidrogen non-nucleare, un dispozitiv exploziv inovator care generează efecte termice devastatoare fără a utiliza materiale nucleare. Acest dispozitiv, dezvoltat de Institutul 705 al China State Shipbuilding Corporation (CSSC), utilizează un material solid de stocare a hidrogenului, cunoscut sub numele de hidrură de magneziu (MgH₂), pentru a produce o reacție chimică explozivă.

Iată o descriere detaliată a modului în care funcționează această armă:

  1. Materialul de bază – hidrură de magneziu:
    Bomba folosește hidrură de magneziu, un praf argintiu care poate stoca o cantitate mare de hidrogen într-o formă compactă, mult mai eficient decât rezervoarele de gaz sub presiune. Acest material a fost inițial dezvoltat pentru aplicații energetice curate, cum ar fi alimentarea celulelor de combustie în zone izolate.

  2. Declanșarea exploziei:
    Dispozitivul este activat printr-un exploziv convențional care generează unde de șoc. Aceste unde fracturează hidrura de magneziu în particule foarte fine, de ordinul micronilor, expunând suprafețe noi ale materialului.

  3. Eliberarea hidrogenului:
    Particulele de hidrură de magneziu, încălzite de explozia inițială, suferă o descompunere termică rapidă. Acest proces eliberează gaz de hidrogen, care se amestecă rapid cu aerul din jur.

  4. Ignitia și reacția în lanț:
    Odată ce concentrația de hidrogen din aer atinge limita inferioară de explozie, gazul se aprinde, generând o minge de foc cu o temperatură de peste 1.000°C. Căldura acestei combustii inițiale continuă să descompună hidrura de magneziu rămasă, eliberând mai mult hidrogen și alimentând o reacție în lanț auto-susținută. Aceasta face ca mingea de foc să dureze peste două secunde, de 15 ori mai mult decât o explozie echivalentă cu TNT.

  5. Efectele termice și de presiune:
    Deși presiunea maximă a exploziei (aproximativ 428,43 kilopascale la doi metri) este doar 40% din cea a unei explozii TNT comparabile, efectul termic este mult mai intens. Mingea de foc poate topi aliaje de aluminiu și provoca daune termice extinse pe o rază mare, fiind comparabilă cu armele termobarice sau cu napalmul.

Deoarece nu implică reacții nucleare, dezvoltarea și utilizarea acestui dispozitiv nu încalcă tratatele internaționale privind armele nucleare. Bomba este ideală pentru scenarii militare precum blocarea accesului inamic („area denial”), distrugerea infrastructurii critice sau neutralizarea vehiculelor și electronicelor prin căldură intensă. Pe lângă aplicațiile militare, tehnologia hidrurii de magneziu poate fi folosită în sisteme de alimentare pentru submarine sau drone de lungă durată.

Producția hidrurii de magneziu este complexă și periculoasă, deoarece materialul este extrem de reactiv și poate exploda la contactul cu aerul. Până recent, producția era limitată la cantități mici, dar China a deschis o fabrică în provincia Shaanxi, capabilă să producă 150 de tone anual, ceea ce face posibilă utilizarea pe scară largă a acestei tehnologii.

Advertisement

Bomba cu hidrogen non-nucleară testată de China reprezintă un progres semnificativ în tehnologia armelor termice. Prin utilizarea hidrurii de magneziu și a reacțiilor chimice în lanț, dispozitivul oferă o alternativă puternică la explozivele convenționale, cu un impact termic prelungit și o aplicabilitate strategică ridicată. Cu toate acestea, dezvoltarea sa ridică întrebări privind implicațiile etice și legale în contextul războiului modern.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

La zi

AVARIE LA REȚEAUA DE APĂ ÎN CĂLĂRAȘI: Mai multe străzi rămân temporar fără apă potabilă

Published

on

Compania Ecoaqua Călărași a anunțat joi, 24 iulie 2025, sistarea temporară a furnizării apei potabile în municipiul Călărași, din cauza unei avarii apărute la rețeaua de distribuție.

Zonele afectate de întrerupere sunt:

  • Aleea Garajului 1
  • Aleea Garajului 2
  • Strada Atelierului

Potrivit reprezentanților companiei, echipele de intervenție se află deja la fața locului și lucrează pentru remedierea defecțiunii. Timpul estimat pentru finalizarea lucrărilor este de aproximativ două ore.

„Ne cerem scuze pentru disconfortul creat și le mulțumim consumatorilor pentru înțelegere”, a transmis Ecoaqua într-un mesaj postat pe rețelele de socializare.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Ceaiul din frunze de dafin și salvie: beneficii curative și utilizări

Published

on

Ceaiul din frunze de dafin și salvie este o băutură tradițională apreciată atât pentru aroma sa intensă, cât și pentru proprietățile sale curative, utilizate de secole în medicina populară. Ambele plante, bogate în compuși activi, oferă beneficii diverse pentru sănătate atunci când sunt consumate sub formă de infuzie.

Frunzele de dafin, cunoscute pentru uleiurile esențiale precum cineol și eugenol, au proprietăți antiinflamatorii și antimicrobiene. Acest ceai poate ajuta la ameliorarea problemelor digestive, cum ar fi balonarea sau indigestia, datorită efectului său carminativ. De asemenea, este benefic pentru sistemul respirator, fiind utilizat pentru a calma tusea și a descongestiona căile respiratorii, mai ales în caz de răceală. Consumul moderat poate susține și sănătatea cardiovasculară, contribuind la reducerea tensiunii arteriale și a nivelului de colesterol, datorită antioxidanților prezenți.

Salviah, pe de altă parte, este renumită pentru conținutul său de acizi fenolici și flavonoide, care îi conferă proprietăți antioxidante și antimicrobiene puternice. Ceaiul de salvie este eficient în reducerea inflamațiilor gâtului și a durerilor asociate, fiind un remediu popular pentru afecțiuni precum amigdalita. De asemenea, ajută la îmbunătățirea memoriei și a concentrării, datorită efectului său stimulant asupra sistemului nervos, și poate contribui la echilibrarea nivelului de zahăr din sânge, fiind util în gestionarea diabetului de tip 2. Consumul regulat, dar cu moderație, poate susține și sănătatea orală, reducând bacteriile responsabile de placa dentară.

Împreună, ceaiul din frunze de dafin și salvie combină aceste beneficii, oferind un efect sinergic. Este recomandat să fie consumat cald, de preferat fără adaos de zahăr, pentru a maximiza absorbția substanțelor active. Totuși, trebuie avut în vedere că excesul poate cauza iritații gastrice sau reacții alergice la persoanele sensibile, iar femeile însărcinate ar trebui să evite acest ceai din cauza posibilelor efecte stimulative.

Advertisement

Pentru a prepara ceaiul, se fierb 3-4 frunze de dafin și 1-2 lingurițe de frunze de salvie proaspătă sau uscată în 250 ml de apă timp de 5-10 minute, apoi se strecoară și se lasă la infuzat. Consumul zilnic, de 1-2 căni, poate susține sănătatea generală, dar consultarea unui specialist este indicată pentru utilizarea pe termen lung.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Fapt Divers

Butoanele de pe mânecile uniformelor militare: disciplină și simbolism în secolul al XIX-lea

Published

on

În secolul al XIX-lea, armatele europene, în special cea prusacă, au introdus o practică ingenioasă și aparent banală pentru a promova disciplina, igiena și aspectul impecabil al soldaților: coaserea butoanelor pe mânecile uniformelor, în special în zona manșetelor. Această măsură nu era doar o chestiune de estetică, ci reflecta valorile militare stricte ale epocii, în care ordinea și curățenia erau considerate esențiale pentru moralul și reputația unei armate. Obiceiul soldaților de a-și șterge nasul sau mâinile pe mâneci, mai ales în condițiile dure ale campaniilor militare, era văzut ca un semn de neglijență și lipsă de respect față de uniformă, care era nu doar o piesă de îmbrăcăminte, ci un simbol al autorității și disciplinei.

Butoanele, de obicei metalice și poziționate strategic pe interiorul sau exteriorul manșetelor, aveau un rol practic: făceau incomodă folosirea mânecii pentru astfel de gesturi, descurajând astfel soldații să murdărească uniforma. Această practică era în concordanță cu mentalitatea militară a vremii, în care detaliile aparent minore, precum aspectul uniformei, erau considerate esențiale pentru menținerea disciplinei și a coeziunii unității. În armata prusacă, renumită pentru rigoare, astfel de măsuri erau parte a unui sistem mai larg de reguli menite să modeleze comportamentul soldaților atât pe câmpul de luptă, cât și în afara lui.

Pe lângă funcția lor practică, butoanele de pe mâneci au căpătat și o valoare simbolică. În timp, ele au devenit un element distinctiv al uniformelor militare, fiind integrate în designul acestora chiar și după ce necesitatea inițială a dispărut. De exemplu, în unele armate, numărul sau dispunerea butoanelor putea indica gradul sau unitatea din care făcea parte soldatul, adăugând un strat suplimentar de semnificație. Această tradiție s-a păstrat în unele uniforme de paradă până în secolul XX, chiar dacă scopul lor original a fost uitat sau a devenit mai degrabă decorativ.

Contextul istoric al acestei practici este strâns legat de transformările militare ale secolului al XIX-lea, o perioadă în care armatele deveneau tot mai organizate și standardizate. Uniformele nu mai erau doar funcționale, ci și un mijloc de propagandă, menit să impresioneze și să inspire respect. În acest sens, detalii precum butoanele de pe mâneci reflectau o preocupare mai amplă pentru controlul comportamentului soldaților și pentru proiectarea unei imagini de ordine și profesionalism.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading