La zi
Anunț: Consiliul Județean Călărași scoate la vânzare cladirea fostului spital din Dor Mărunt
La zi
Descoperire surprinzătoare sub Piața Unirii: Urme de construcții vechi scoase la iveală în timpul lucrărilor la Planșeu!
În cadrul lucrărilor ample de reabilitare totală a Planșeului Unirii din București, muncitorii au descoperit urme de construcții mai vechi, inclusiv cărămizi și alte elemente structurale, într-o zonă apropiată de placa de beton care acoperă râul Dâmbovița în centrul Capitalei.
Imagini și clipuri video surprinse pe șantier au circulat rapid pe internet, inclusiv pe Reddit, unde unul dintre materiale a fost intitulat „Dezastrul de la Planşeul Unirii”, atrăgând atenția publicului asupra posibilelor vestigii istorice.
Primăria Sectorului 4 a reacționat prompt, anunțând că, respectând procedurile legale, zona respectivă a fost imediat delimitată și protejată pentru a permite intervenția specialiștilor în arheologie. „După finalizarea cercetărilor, rezultatele vor fi făcute publice”, au precizat reprezentanții instituției.
Lucrările la Planșeul Unirii au demarat în iunie 2025, la inițiativa primarului Daniel Băluță, și au implicat restricții de circulație pe Splaiul Independenței până în septembrie. Proiectul vizează consolidarea și modernizarea structurii vechi de aproape un secol, esențială pentru siguranța traficului în una dintre cele mai aglomerate zone ale orașului.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Agricultură și Industrie
10.000 de fermieri au făcut prăpăd la Bruxelles. Aproximativ 1.000 de utilaje agricole au împânzit centrul capitalei
Joi, 18 decembrie a.c., capitala belgiană a fost scena unor proteste puternice, când mii de fermieri din întreaga Uniune Europeană au ieșit în stradă cu sute de tractoare pentru a-și exprima furia față de politicile agricole ale UE și, în mod special, față de controversatul acord de liber-schimb dintre Uniunea Europeană și blocul Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay). Demonstrațiile au coincis cu summitul liderilor țărilor membre UE, reunite la Bruxelles pentru discuții asupra agendei comerciale și agricole.
De la primele ore ale după-amiezii, aproximativ 10.000 de fermieri au blocat principalele artere ale orașului, aducând trafic aproape la paralizie și forțând autoritățile să închidă tuneluri și rute importante în zona instituțiilor europene. Numeroase utilaje agricole au fost parcate în jurul clădirilor Parlamentului European, iar protestatarii au folosit tractoare pentru a monta baricade improvizate.
Pe alocuri, furia protestatarilor s-a transformat în violență: fermierii au aruncat cu cartofi, ouă, și alte obiecte spre forțele de ordine, iar unele grupuri au detonat artificii și au dat foc la garduri de protecție. Autoritățile au desemnat puncte de acces și au cerut calmul protestatarilor, însă, pe măsură ce tensiunile au crescut, forțele de ordine au intervenit mai ferm.
Pentru a controla mulțimea, poliția belgiană a făcut uz de tunuri cu apă și gaze lacrimogene în apropierea Parlamentului European și în alte puncte fierbinți ale manifestației. După ce unii protestatari au început să forțeze cordoanele poliției și să avanseze cu tractoarele, forțele de ordine au intervenit pentru a restabili ordinea și pentru a proteja clădirile instituțiilor UE.
Sursa oficială a poliției menționează că inițial protestului i s-a aprobat participarea a până la 50 de tractoare, dar până după-amiaza zilei numărul acestora a crescut la aproximativ 500–1.000, majoritatea purtând însemne autohtone belgiene și europene. Estimările sugerează că între 7.000 și 10.000 de persoane au participat la acțiune.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
„Avatar: Fire and Ash” – Recenzii mixte și un buget uriaș de peste 400 de milioane de dolari: Merită continuarea francizei?
Primele reacții critice la „Avatar: Fire and Ash”, al treilea film din seria regizată de James Cameron, au apărut și opiniile sunt clar împărțite. Lansat în cinematografe pe 19 decembrie, lungmetrajul cu Zoe Saldaña și Sigourney Weaver în distribuție are un buget estimat la peste 400 de milioane de dolari – o sumă comparabilă cu cea a predecesorului „The Way of Water”.
Pe Rotten Tomatoes, scorul criticilor este în jurul a 70%, cel mai scăzut din franciză până acum. Unii recenzori sunt entuziasmați de efectele vizuale spectaculoase și elementele de producție inovatoare, considerând filmul o experiență captivantă și greu de refuzat. Alții, însă, îl critică dur: Robbie Collin de la The Telegraph i-a acordat doar o stea, numindu-l „lipsit de umor”, iar Peter Bradshaw de la The Guardian vorbește despre un „nonsens gigantic de trei ore”. Nicholas Barber (BBC) sugerează că James Cameron ar trebui să oprească seria cât timp este încă în avantaj, iar Time Out avertizează că filmul de peste trei ore poate provoca „oboseală oculară”.
Durata lungă (aproximativ 3 ore și 15 minute), intriga considerată reciclată și lipsa de noutate sunt principalele reproșuri, în ciuda laudelor pentru imaginile uimitoare și acțiune. Franciza Avatar rămâne un gigant la box office, cu încasări totale de peste 5 miliarde de dolari, dar presiunea pe „Fire and Ash” este enormă: pentru a justifica aceste costuri și a permite continuări (Avatar 4 și 5 sunt planificate), filmul trebuie să depășească pragul de cel puțin un miliard de dolari.
Va reuși James Cameron să cucerească din nou publicul cu Pandora? Răspunsul vine curând în sălile de cinema!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.



