Știri
Ani grei de închisoare pentru cei cate bat și ucid animale
Astăzi, 19 mai, intră în vigoare noile prevederi legale privind protecția animalelor, care stabilesc sancțiuni mai aspre pentru cei care comit orice act de cruzime sau violenţă asupra acestora.
La data de 16 mai, în Monitorul Oficial al României, a fost publicată Legea nr. 138 din 2022, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 205/2004, privind protecţia animalelor, care prevede majorarea limitelor speciale ale pedepselor și ale amenzilor contravenționale prevăzute în forma de bază a actului normativ.
Prevederile Legii 205/2004 urmăresc asigurarea condiţiilor de viaţă şi bunăstare ale animalelor cu sau fără stăpân, consfinţind o serie de drepturi şi obligaţii în sarcina deţinătorilor de animale. Acestora din urmă le-au fost instituite responsabilităţi privind întreţinerea şi supravegherea animalelor, tratamentul aplicat acestora excluzând orice act de cruzime şi violenţă.
Odată cu operaționalizarea structurilor de protecția animalelor, numărul de situații sesizate, în care oamenii au manifestat un comportament agresiv față de acestea, s-a menținut la un nivel ridicat, motiv pentru care a fost necesar a se institui, la nivel legislativ, noi norme prin care să se limiteze abuzurile împotriva animalelor.
Astfel, conform noilor prevederi, se dublează și chiar triplează cuantumul amenzilor contravenționale și limitele maxime ale pedepsei cu închisoarea.
Potrivit noului text de lege:
Se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă intervenţiile chirurgicale destinate modificării aspectului unui animal sau altor scopuri necurative, cum ar fi codotomia, cuparea urechilor, secţionarea corzilor vocale, ablaţia ghearelor, coltilotul ciocului şi dinţilor.
Se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă despărţirea puilor de mamă până la vârsta de minimum opt săptămâni de viaţă, în vederea comercializării, exceptând îndepărtarea puilor de mamă înainte de perioada minimă specifică speciei pentru înţărcare.
Se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă folosirea de animale vii pentru dresajul animalelor sau pentru a le controla agresivitatea, dacă le creează suferinţă.
De asemenea, se pedepdește cu închisoare de la un an la 5 ani sau cu amendă folosirea animalelor sălbatice aparţinând subîncrengăturii vertebrate, indiferent de gradul de îmblânzire, născute în captivitate sau capturate din natură, în spectacole de circ, circuri ambulante, caravane şi trupe de artişti ambulanţi, precum şi în orice alte tipuri de spectacole similare.
Se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani sau cu amendă folosirea armelor cu tranchilizant asupra animalelor în alte situaţii decât pentru imobilizarea acestora.
Se pedepsesc cu închisoare de la un an la 5 ani sau cu amendă practicarea tirului pe animale domestice sau pe animale sălbatice captive și rănirea cu intenţie a animalelor.
Totodată, se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani uciderea animalelor, cu intenţie, fără drept, schingiuirea animalelor, organizarea de lupte între animale sau cu animale și zoofilia.
Elementul de noutate adus de Legea 138/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 205/2004 este zoofilia, care a fost reglementată în dreptul național, reprezintă infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani.
Majorarea limitelor speciale este necesară, întrucât acesta creează premisele responsabilizării cetăţenilor, prin încadrarea faptei într-o categorie superioară a pericolului social.
De asemenea, în cazul condamnării pentru una dintre infracțiunile prevăzute de textul de lege, instanța poate dispune, ca pedeapsă complementară, interdicția de a deține animale, pentru o perioadă de la un an la 5 ani.
Din punct de vedere social, rolul pedepselor complementare este de responsabilizare a celui care a fost condamnat pentru o faptă de natură penală.
Dacă în vechea formă a actului normativ, limitele speciale ale amenzii contravenționale erau cuprinse între 1.000 de lei și 3.000 de lei, de acum înainte, polițiștii pot aplica amenzi contravenționale cuprinse între 3.000 de lei și 12.000 de lei, în cazul constatării următoarelor fapte:
– nerespectarea obligației deținătorilor de animale de a asigura acestora un adăpost corespunzător, hrană și apă suficiente, posibilitatea de mișcare suficientă, îngrijire, atenție și asistență medicală;
-folosirea de animale pentru expoziţii, spectacole, publicitate, realizare de filme şi în scopuri asemănătoare, dacă aceste activităţi le provoacă suferinţe fizice şi psihice, afecţiuni sau răniri;
-abandonarea şi/sau alungarea unui animal a cărui existenţă depinde de îngrijirea omului;
-administrarea de substanţe destinate stimulării capacităţilor fizice ale animalelor, în timpul competiţiilor sportive, sub forma dopajului;
-folosirea de mijloace de dresaj, care să provoace traume psihice sau fizice, precum și metode care prejudiciază sănătatea ori bunăstarea animalului.
Poliția Română recomandă deținătorilor de animale respectarea normelor privitoare la bunăstarea și protecția animalelor, pentru a nu fi sub incidența noilor prevederi legale, care intră în vigoare astăzi, 19 mai 2022.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Călărași a organizat Topul Firmelor – Ediția 2025, un eveniment ce ar fi trebuit să marcheze performanța companiilor locale și centenarul instituției. În loc să fie o platformă de recunoaștere a antreprenorilor, manifestarea s-a transformat într-o gală dominată de reprezentanți ai administrației publice, cu participare redusă din partea mediului economic – exact a celor în numele cărora CCIA ar trebui să acționeze.
În spațiul public au apărut reacții critice, unele catalogând evenimentul drept superficial, cu accent mai degrabă pe imagine și pe „diplome protocolare” decât pe soluții pentru actualele probleme economice. Lipsa unei dezbateri autentice, absența firmelor mici – care se confruntă cu insolvențe, presiuni fiscale și dificultăți operaționale – și orientarea exclusiv către mediul administrativ au ridicat semne de întrebare privind direcția instituției.
Rareș Ionescu: „Sala a fost dominată de reprezentanți ai administrației. Participarea agenților economici a fost modestă”
Într-o poziție publică, antreprenorul Rareș Ionescu a punctat elegant, dar ferm, neconcordanțele dintre intenția declarată a evenimentului și realitatea din sală. Mesajul său evidențiază necesitatea unei schimbări de abordare.
„Am participat la Topul Firmelor din Județul Călărași – Ediția 2025 (…). A fost o ocazie importantă pentru mediul de afaceri local, însă nu pot să nu observ că participarea agenților economici a fost modestă, sala fiind dominată de reprezentanți ai administrației publice.”
„Mi-ar plăcea ca, pe viitor, acest eveniment să reflecte mai vizibil contribuția reală a companiilor la dezvoltarea județului și la îmbunătățirea vieții locuitorilor.”
„CCIA trebuie să câștige încrederea antreprenorilor și să depună eforturi mai mari pentru atragerea acestora.”
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Un accident rutier a avut loc vineri seară, în jurul orei 19:20, în comuna Curcani, unde două autoturisme au fost implicate într-o coliziune. În total, patru persoane se aflau în vehicule, iar una dintre ele a necesitat evaluare medicală.
La fața locului au intervenit echipaje ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență Călărași, inclusiv o autospecială de descarcerare și un echipaj SMURD. Pompierii au asigurat zona și au verificat dacă a fost nevoie de manevre de extragere.
O persoană a acuzat dureri la o mână, fiind preluată de paramedicii SMURD pentru îngrijiri medicale. După evaluare, victima a refuzat transportul la spital.
Poliția se află la fața locului și efectuează cercetări pentru a stabili modul în care s-a produs accidentul. Traficul a fost restricționat temporar pe durata intervenției.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Au scăpat cu viață, dar fără nimic. Familia Radan din Gălățui a rămas fără acoperiș deasupra capului
O casă transformată în scrum în doar câteva minute. Un coșmar trăit pe viu de Familia Rădan din localitatea Gălăţui, comuna Alexandru Odobescu, în dimineața zilei de 27 noiembrie 2025, când un incendiu puternic a cuprins locuința acestora. Flăcările, alimentate de structura din lemn a casei, au distrus aproape totul.
„Am rămas doar cu hainele de pe noi…”, spun membrii familiei, încă șocați după tragedie. Din fericire, nimeni nu a fost rănit. Însă bilanțul pagubelor este dramatic: toate bunurile materiale au fost pierdute – mobilier, electrocasnice, haine, documente, obiecte personale, inclusiv amintiri de o viață.
APEL UMANITAR: O FAMILIE TREBUIE RECONSTRUITĂ
Situația este grea. Fără acoperiș, fără resurse, fără posibilitatea de a reface singuri locuința, oamenii au nevoie urgent de sprijin.
Orice ajutor contează – financiar, material sau prin distribuirea mesajului.
DONAȚII FINANCIARE
Beneficiar: Rădan Ilie
IBAN (RON): RO38 INGB 0000 9999 0902 2682
Telefon contact: 📞 0728 217 400
DONAȚII ÎN OBIECTE
Familia are nevoie de:
- Haine și încălțăminte (pentru adulți)
- Lenjerii, pături, pilote
- Mobilier de bază
- Electrocasnice
- Orice obiect necesar într-o locuință ce urmează să fie reconstruită de la zero
- Pentru predare obiecte: 0728 217 400
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Antrenorul Mircea Ștefan, pe marginea prăpastiei la Dunărea Călărași. Alexandru Dincă: „Suntem prieteni, dar nu putem fi conduși de sentimente”
Dunărea Călărași defilează pe teren propriu: 5–0 cu CS Agigea, într-o etapă fără emoții
Topul Firmelor – fără firme. O gală cu oficiali și prea puțini oameni de afaceri
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
