Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 7°C | Anul XI Nr. 548

Știri

Analiza situaţiilor de urgenţă produse în luna Iunie 2017

Published

on

În luna Iunie 2017 în zona de competenţă a I.S.U. Călăraşi, echipajele de intervenţie au fost solicitate  pentru 569 situaţii de urgenţă, ceea ce reprezintă o medie de 18,9 intervenţii pe zi, mai puțin cu aproximativ 1,9% faţă de luna Iunie 2016, când subunităţile inspectoratului au intervenit la un număr de 580 situaţii de urgenţă.

Repartiţia acestor intervenţii pe categorii este următoarea:

► 16 pentru stingerea incendiilor reprezentând 2,8% din totalul intervenţiilor, mai puțin cu 15,8% faţă de luna Iunie 2016, când a fost înregistrat un număr de 19 incendii;

► 1 incendiu de vegetaţie reprezentând 0,2% din total, iar în luna Iunie 2016 au fost 7 incendii de vegetaţie;

Advertisement

► 506 intervenţii S.M.U.R.D., reprezentând 88,9% din totalul intervenţiilor, mai puţin cu 0,2% decât în luna Iunie 2016, când au fost un număr de 507 intervenţii;

► 21 acţiuni pentru protecţia comunităţilor (2 inundaţii, 11 misiuni transport persoane supraponderale, 2 misiuni de asigurare măsuri PSI la intervenții, 5 misiuni la evenimente publice de amploare, 1 distrugere muniţie neexplodată), reprezentând 3,7% din totalul intervenţiilor, mai puțin cu 19,2% faţă de luna Iunie 2016 cu 26 acţiuni pentru protecţia comunităţilor (8 inundaţii, 1 asanare muniţie, 11 misiuni transport persoane supraponderale şi 6 misiuni de asigurare măsuri PSI la evenimente publice de amploare);

► 8 alte intervenţii (5 salvări persoane, 2 misiuni căutare persoane, 1 salvare animale), față de luna Iunie 2016 cu 7 alte intervenții (2 salvări de animale, 3 deblocare ușă locuință și 2 căutare persoană înecată);

► 17 intervenţii la care nu s-a acţionat (10 deplasare fără intervenţie, 5 întors din drum, 2 alarmă falsă), reprezentând 3% din totalul intervenţiilor, faţă de luna Iunie 2016 când au fost 14 astfel de solicitări (12 deplasare fără intervenţie, 2 întors din drum).

            Totodată în luna Iunie 2017 subunităţile de intervenţie au executat un număr de 130

Advertisement

           recunoaşteri în teren și 6 exerciții cu forțe și mijloace în teren.

Distanţa medie parcursă din subunităţi până la locul producerii situaţiilor de urgenţă + recunoașteri în luna Iunie 2017 a fost de 8,1 km, după cum urmează:

Din cele 552 situaţii de urgență (fără cele 17 unde nu s-a intervenit), 137 au avut loc în mediul urban, 400 în mediul rural şi 15 pe drumurile ce străbat teritoriul judeţului.

INCENDII şi INCENDII DE VEGETAŢIEUSCATĂ

În ceea ce priveşte intervenţia la incendii şi incendii de vegetaţie, I.S.U. “Barbu Ştirbei” al judeţului Călăraşi a fost solicitat în cursul lunii Iunie 2017, să intervină pentru localizarea şi limitarea a 17 intervenţii (16 incendii şi un incendiu de vegetaţie uscată) din totalul de 552 al acestei perioade, ceea ce reprezintă 3,08% din totalul intervenţiilor.

Advertisement

Din cele 16 intervenţii la incendii putem menţiona:

Incendiul din data de 03.06.2017, unde au intervenit echipajele de intervenţie ale Secţiei Lehliu Gară, produs la o locuinţă, amplasată în comuna Sălcioara, sat Raşi, în urma acestui incendiu pagubele înregistrate fiind în valoare de aproximativ 30000 lei, timpul necesar pentru lichidarea consecinţelor evenimentului fiind de 1 oră şi 23 minute;

Incendiul din data de 11.06.2017, unde au intervenit echipajele de intervenţie ale Detaşamentului Olteniţa, produs la o locuinţă, în comuna Chirnogi, în urma acestui incendiu pagubele înregistrate fiind în valoare de aproximativ 15000 lei, timpul necesar pentru lichidarea consecinţelor evenimentului fiind de 1 oră şi 19 minute;

Incendiul din data de 29.06.2017, unde au intervenit echipajele de intervenţie ale Secţiei Lehliu Gară, produs la o locuinţă, în comuna Tămădău Mare, în urma acestui incendiu pagubele înregistrate fiind în valoare de aproximativ 60000 lei, timpul necesar pentru lichidarea consecinţelor evenimentului fiind de 2 ore şi 20 minute;

La 2 intervenţii pentru stingerea incendiilor din totalul de 17, subunităţile inspectoratului au colaborat cu Serviciile Voluntare pentru Situaţii de Urgenţă, reprezentând 11,76% din total.

Advertisement

Distanţa medie parcursă către locul de producere al incendiilor şi incendiilor de  vegetaţie în luna Iunie 2017, a fost de 8,47 km/intervenţie.

Timpul mediu de răspuns la cele 16 incendii în luna Iunie 2017, a fost de 8  minute şi 34 de secunde, faţă de timpul de 11 minute înregistrat în luna Iunie 2016 (19 incendii).

Timpul mediu de intervenţie la cele 16 incendii la nivelul inspectoratului în luna Iunie 2017, a fost de 46 minute şi 34 de secunde, faţă de 54 minute, reprezentând media din luna Iunie 2016.

Timpul mediu de răspuns la incendiul de vegetație în luna Iunie 2017, a fost de 2 minute, faţă de timpul de 10 minute și 43 secunde înregistrat în luna Iunie 2016 (7 incendii vegetație).

Timpul mediu de intervenţie incendiul de vegetație la nivelul inspectoratului în luna Iunie 2017, a fost de 1 oră şi 1 minut, faţă de cele 34 minute și 17 secunde reprezentând media din luna Iunie 2016.

Advertisement

         Localităţile unde s-au produs incendiile sunt: municipiul Călăraşi – 3 incendii; municipiul Olteniţa – 2 incendii; oraşul Lehliu-Gară – 1 incendiu; oraşul Budeşti – 3 incendii; iar localităţile: Chirnogi, Tămădău Mare, Dor Mărunt, Sălcioara, Borcea, Fundeni şi Chiselet – câte un incendiu.

Valoarea estimativă a bunurilor salvate în cazul celor 16 intervenţii la incendii a fost de 1535000 lei, rezultând o medie de 95937 lei pe intervenţie, faţă de media de 93315 lei pe intervenţie din luna Iunie 2016, care a însumat 1773000 lei la un număr de 19 incendii.

În ceea ce priveşte valoarea pagubelor produse la cele 16 intervenţii la incendii au fost estimate la o sumă de 215650 lei, cu o medie de 13478 lei pe intervenţie, faţă de media de 35352 lei la un număr de 19 incendii din luna Iunie 2016 cu un total de 671700 lei.

În luna Iunie 2017 în urma intervenţiei la incendii nu s-au înregistrat  persoane rănite sau decedate, la fel ca în luna Iunie 2016.

INTERVENŢII S.M.U.R.D.

Advertisement

Numărul intervenţiilor de acordare a asistenţei medicale de urgenţă, în luna Iunie 2017, se ridică la 506 intervenţii, reprezentând 91,67% din total, la 40 de intervenţii echipajele SMURD intervenind în cooperare cu ambulanţele SAJ Călăraşi.

La cele 506 intervenţii SMURD din luna Iunie 2017, au fost asistate un număr de 510 persoane, 478 fiind adulţi şi 32 copii (19 persoane adulte decedate).

Distanţa medie parcursă de ambulanţele inspectoratului către locul producerii situaţiei de urgenţă a fost de 10,39 km.

Timpul mediu de răspuns a fost de 9 minute şi 25 secunde, faţă de cel din luna Iunie 2016, care a fost de 8 minute şi 17 secunde.

Timpul mediu de intervenţie, de la sosirea la locul intervenţiei şi până la predarea pacientului la unitatea spitalicească a fost de 26 minute şi 5 secunde, faţă de cel din luna Iunie 2016, care a fost de 25 minute şi 27 secunde.

Advertisement

Cele  506 intervenţii SMURD au fost repartizate pe subunităţi astfel:

În luna Iunie 2017 au fost primite 18 atenționări/avertizări meteorologice, astfel:   1 „cod roșu” de caniculă, 1 „cod portocaliu” de caniculă și 16 „cod galben” (12-averse și descărcări electrice, grindină și 4-descărcări electrice și vijelii), acestea fiind transmise operativ autorităţilor publice judeţene şi locale.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Știri

Foc și sânge în ținuturile Bosniei – Ultima campanie a lui Vlad Țepeș

Published

on

Anul 1476 a fost pentru Vlad Țepeș un timp al întoarcerii în luptă, al speranței și al sfârșitului apropiat. După ani de pribegie, alianțe schimbătoare și încercări de a-și recâștiga tronul, domnul Țării Românești a fost chemat din nou la arme. De data aceasta, teatrul confruntării nu era doar în Valahia, ci și în ținuturile Bosniei, unde Imperiul Otoman își întinsese dominația, iar rezistența locală era zdrobită cu o cruzime rece.

În vara acelui an, forțele creștine conduse de regele Ungariei și de Ștefan cel Mare au pornit o campanie amplă împotriva otomanilor din Bosnia. Vlad Țepeș, repus pentru scurt timp în fruntea oștilor sale, a fost chemat să participe la această expediție. Pentru el, era o ocazie de a-și dovedi din nou loialitatea față de aliați și de a-și reafirma reputația de conducător neînduplecat.

În satele bosniace aflate sub administrație otomană, rezistența era slabă, dar ura mocnea. Trupele lui Țepeș au pătruns în zone unde populația locală era forțată să plătească biruri grele și să trimită tineri în oastea sultanului. În fața lor, garnizoane mici, formate din soldați otomani și colaboratori locali, încercau să mențină ordinea. Când au întâlnit opoziție, oamenii lui Vlad au răspuns cu aceeași metodă care îl făcuse temut în toată Peninsula Balcanică: pedeapsa exemplară.

Cronicile vremii vorbesc despre sate arse, despre prizonieri executați fără ezitare și despre o atmosferă de teroare menită să zdruncine controlul otoman. În câteva zile, regiuni întregi au fost curățate de garnizoane, iar drumul oștilor creștine s-a deschis spre cetăți mai mari. Pentru Vlad, această campanie a fost o continuare firească a luptei sale împotriva Imperiului Otoman, dar și o ultimă dovadă a felului în care înțelegea războiul: rapid, necruțător, fără loc pentru slăbiciune.

Advertisement

Masacrul din Bosnia, deși rar amintit, a fost un episod care a lăsat urme adânci. Localnicii, prinși între două puteri, au suferit cel mai mult. Unii au văzut în oastea lui Țepeș o eliberare, alții doar o altă furtună de foc. În spatele acestor evenimente se ascundea însă o realitate mai dureroasă: lumea balcanică era sfâșiată între imperii, iar fiecare campanie aducea noi valuri de sânge.

La scurt timp după această expediție, Vlad Țepeș avea să se întoarcă în Țara Românească, unde își va găsi sfârșitul într-o ambuscadă. Campania din Bosnia rămâne astfel unul dintre ultimele sale acte militare, o umbră de foc înaintea dispariției sale misterioase.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Hristu Zuba – tânărul aromân care a sfidat Securitatea în iarna lui 1952

Published

on

În urmă cu doar șaptezeci și patru de ani, în dimineața rece de 2 februarie 1952, Dobrogea trăia una dintre acele clipe care aveau să rămână ascunse decenii întregi în dosarele Securității. La Ceamurlia de Sus, un sat aromân din județul Tulcea, tânărul Hristu Zuba era ridicat de agenții regimului. Avea o poziție aparent impecabilă: secretar al organizației locale a Uniunii Tineretului Comunist. Pentru Securitate, însă, tocmai această poziție îl făcea suspect.

Nicolae Popa, unul dintre anchetatorii cunoscuți pentru brutalitatea sa, aflase că Hristu nu era ceea ce părea. În spatele loialității afișate față de structurile comuniste, tânărul sprijinea, cu discreție și risc uriaș, gruparea de rezistență armată condusă de Nicolae Fudulea. Participa la întâlniri, transmitea informații, oferea sprijin logistic și, mai ales, păstra tăcerea acolo unde alții ar fi cedat.

Arestarea lui a fost urmată de zile întregi de tortură. Securitatea voia un singur lucru: locul unde se ascundea Fudulea, liderul care reușise să țină piept autorităților și să mențină vie speranța unei Dobroge neînfrânte. Hristu Zuba a fost bătut, umilit, amenințat, dar nu a rostit numele sau ascunzătoarea celui pe care îl considera un simbol al demnității.

Tăcerea lui a salvat vieți. Curajul lui a devenit, în timp, o mărturie despre rezistența nevăzută a unor oameni simpli, care au ales să nu se plece în fața fricii. Într-o epocă în care teroarea era lege, un tânăr aromân dintr-un sat dobrogean a demonstrat că demnitatea poate fi mai puternică decât orice instrument al represiunii.

Advertisement

Povestea lui Hristu Zuba nu este doar un episod din istoria rezistenței anticomuniste, ci o lecție despre loialitate, sacrificiu și puterea de a rămâne om atunci când totul în jur îți cere să renunți.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Economie și Afaceri

Facturile la gaze riscă să explodeze din aprilie 2026: scumpiri semnificative pentru români, inclusiv pentru familiile din Călărași

Published

on

Românii se pregătesc pentru un nou val de scumpiri la gaze naturale după data de 31 martie 2026, moment în care va expira schema de plafonare a prețurilor. Primele oferte pregătite de furnizori indică majorări importante față de tarifele actuale, iar impactul se va resimți direct în facturile lunare ale populației.

Tarife mult peste nivelul actual

În prezent, prețul gazelor este menținut sub control printr-un mecanism de plafonare valabil până la 31 martie 2026. După această dată, piața va fi complet liberalizată, iar furnizorii vor avea libertatea de a stabili tarifele. Potrivit informațiilor prezentate de instituțiile abilitate, primele valori apărute indică prețuri semnificativ mai mari, în unele cazuri estimările indică creșteri de 20–40% față de tarifele actuale.

Facturi mai mari chiar din primele luni după eliminarea plafonării

Specialiștii avertizează că scumpirile nu se vor traduce doar prin câțiva lei în plus pe factură. Noile tarife vor include, pe lângă prețul gazului, costurile de transport, distribuție și taxele aferente, ceea ce va duce la facturi considerabil mai mari, mai ales în lunile de iarnă.

Pentru multe familii, acest lucru ar putea însemna sute de lei în plus pe sezonul rece, într-un context economic deja dificil, marcat de inflație și de creșterea prețurilor la alimente și servicii.

Advertisement

Liberalizarea, un risc pe termen scurt pentru consumatori

Deși liberalizarea pieței este prezentată de autorități drept o măsură menită să stimuleze concurența și să ducă la stabilizarea prețurilor pe termen lung, efectele imediate ar putea fi resimțite negativ de consumatori.

În plus, instabilitatea pieței internaționale a energiei și dependența României de importuri pot amplifica aceste creșteri, transformând perioada de după 31 martie 2026 într-una extrem de dificilă pentru consumatorii casnici.

Crește riscul de sărăcie energetică

Fără măsuri de protecție din partea statului după expirarea plafonării, tot mai multe familii riscă să nu își mai poată permite plata facturilor la gaze. Experții atrag atenția asupra extinderii fenomenului de sărăcie energetică, în special în rândul persoanelor cu venituri mici și al pensionarilor.

Calcul pentru o familie din Călărași

O familie din Călărași, care locuiește într-un apartament de dimensiuni medii și utilizează o centrală termică pe gaz, ar putea ajunge să plătească facturi lunare mai mari cu 100–200 de lei sau chiar mai mult în lunile de iarnă, după 31 martie 2026, comparativ cu situația actuală. Potrivit estimărilor specialiștilor, totalul cheltuielilor anuale pentru gaze al unei familii cu venit mediu ar putea depăși 1.500 de lei.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading