Știri
Analiza situaţiilor de urgenţă produse în luna Iunie 2017
În luna Iunie 2017 în zona de competenţă a I.S.U. Călăraşi, echipajele de intervenţie au fost solicitate pentru 569 situaţii de urgenţă, ceea ce reprezintă o medie de 18,9 intervenţii pe zi, mai puțin cu aproximativ 1,9% faţă de luna Iunie 2016, când subunităţile inspectoratului au intervenit la un număr de 580 situaţii de urgenţă.
Repartiţia acestor intervenţii pe categorii este următoarea:
► 16 pentru stingerea incendiilor reprezentând 2,8% din totalul intervenţiilor, mai puțin cu 15,8% faţă de luna Iunie 2016, când a fost înregistrat un număr de 19 incendii;
► 1 incendiu de vegetaţie reprezentând 0,2% din total, iar în luna Iunie 2016 au fost 7 incendii de vegetaţie;
► 506 intervenţii S.M.U.R.D., reprezentând 88,9% din totalul intervenţiilor, mai puţin cu 0,2% decât în luna Iunie 2016, când au fost un număr de 507 intervenţii;
► 21 acţiuni pentru protecţia comunităţilor (2 inundaţii, 11 misiuni transport persoane supraponderale, 2 misiuni de asigurare măsuri PSI la intervenții, 5 misiuni la evenimente publice de amploare, 1 distrugere muniţie neexplodată), reprezentând 3,7% din totalul intervenţiilor, mai puțin cu 19,2% faţă de luna Iunie 2016 cu 26 acţiuni pentru protecţia comunităţilor (8 inundaţii, 1 asanare muniţie, 11 misiuni transport persoane supraponderale şi 6 misiuni de asigurare măsuri PSI la evenimente publice de amploare);
► 8 alte intervenţii (5 salvări persoane, 2 misiuni căutare persoane, 1 salvare animale), față de luna Iunie 2016 cu 7 alte intervenții (2 salvări de animale, 3 deblocare ușă locuință și 2 căutare persoană înecată);
► 17 intervenţii la care nu s-a acţionat (10 deplasare fără intervenţie, 5 întors din drum, 2 alarmă falsă), reprezentând 3% din totalul intervenţiilor, faţă de luna Iunie 2016 când au fost 14 astfel de solicitări (12 deplasare fără intervenţie, 2 întors din drum).
Totodată în luna Iunie 2017 subunităţile de intervenţie au executat un număr de 130
recunoaşteri în teren și 6 exerciții cu forțe și mijloace în teren.
Distanţa medie parcursă din subunităţi până la locul producerii situaţiilor de urgenţă + recunoașteri în luna Iunie 2017 a fost de 8,1 km, după cum urmează:
Din cele 552 situaţii de urgență (fără cele 17 unde nu s-a intervenit), 137 au avut loc în mediul urban, 400 în mediul rural şi 15 pe drumurile ce străbat teritoriul judeţului.
INCENDII şi INCENDII DE VEGETAŢIEUSCATĂ
În ceea ce priveşte intervenţia la incendii şi incendii de vegetaţie, I.S.U. “Barbu Ştirbei” al judeţului Călăraşi a fost solicitat în cursul lunii Iunie 2017, să intervină pentru localizarea şi limitarea a 17 intervenţii (16 incendii şi un incendiu de vegetaţie uscată) din totalul de 552 al acestei perioade, ceea ce reprezintă 3,08% din totalul intervenţiilor.
Din cele 16 intervenţii la incendii putem menţiona:
Incendiul din data de 03.06.2017, unde au intervenit echipajele de intervenţie ale Secţiei Lehliu Gară, produs la o locuinţă, amplasată în comuna Sălcioara, sat Raşi, în urma acestui incendiu pagubele înregistrate fiind în valoare de aproximativ 30000 lei, timpul necesar pentru lichidarea consecinţelor evenimentului fiind de 1 oră şi 23 minute;
Incendiul din data de 11.06.2017, unde au intervenit echipajele de intervenţie ale Detaşamentului Olteniţa, produs la o locuinţă, în comuna Chirnogi, în urma acestui incendiu pagubele înregistrate fiind în valoare de aproximativ 15000 lei, timpul necesar pentru lichidarea consecinţelor evenimentului fiind de 1 oră şi 19 minute;
Incendiul din data de 29.06.2017, unde au intervenit echipajele de intervenţie ale Secţiei Lehliu Gară, produs la o locuinţă, în comuna Tămădău Mare, în urma acestui incendiu pagubele înregistrate fiind în valoare de aproximativ 60000 lei, timpul necesar pentru lichidarea consecinţelor evenimentului fiind de 2 ore şi 20 minute;
La 2 intervenţii pentru stingerea incendiilor din totalul de 17, subunităţile inspectoratului au colaborat cu Serviciile Voluntare pentru Situaţii de Urgenţă, reprezentând 11,76% din total.
Distanţa medie parcursă către locul de producere al incendiilor şi incendiilor de vegetaţie în luna Iunie 2017, a fost de 8,47 km/intervenţie.
Timpul mediu de răspuns la cele 16 incendii în luna Iunie 2017, a fost de 8 minute şi 34 de secunde, faţă de timpul de 11 minute înregistrat în luna Iunie 2016 (19 incendii).
Timpul mediu de intervenţie la cele 16 incendii la nivelul inspectoratului în luna Iunie 2017, a fost de 46 minute şi 34 de secunde, faţă de 54 minute, reprezentând media din luna Iunie 2016.
Timpul mediu de răspuns la incendiul de vegetație în luna Iunie 2017, a fost de 2 minute, faţă de timpul de 10 minute și 43 secunde înregistrat în luna Iunie 2016 (7 incendii vegetație).
Timpul mediu de intervenţie incendiul de vegetație la nivelul inspectoratului în luna Iunie 2017, a fost de 1 oră şi 1 minut, faţă de cele 34 minute și 17 secunde reprezentând media din luna Iunie 2016.
Localităţile unde s-au produs incendiile sunt: municipiul Călăraşi – 3 incendii; municipiul Olteniţa – 2 incendii; oraşul Lehliu-Gară – 1 incendiu; oraşul Budeşti – 3 incendii; iar localităţile: Chirnogi, Tămădău Mare, Dor Mărunt, Sălcioara, Borcea, Fundeni şi Chiselet – câte un incendiu.
Valoarea estimativă a bunurilor salvate în cazul celor 16 intervenţii la incendii a fost de 1535000 lei, rezultând o medie de 95937 lei pe intervenţie, faţă de media de 93315 lei pe intervenţie din luna Iunie 2016, care a însumat 1773000 lei la un număr de 19 incendii.
În ceea ce priveşte valoarea pagubelor produse la cele 16 intervenţii la incendii au fost estimate la o sumă de 215650 lei, cu o medie de 13478 lei pe intervenţie, faţă de media de 35352 lei la un număr de 19 incendii din luna Iunie 2016 cu un total de 671700 lei.
În luna Iunie 2017 în urma intervenţiei la incendii nu s-au înregistrat persoane rănite sau decedate, la fel ca în luna Iunie 2016.
INTERVENŢII S.M.U.R.D.
Numărul intervenţiilor de acordare a asistenţei medicale de urgenţă, în luna Iunie 2017, se ridică la 506 intervenţii, reprezentând 91,67% din total, la 40 de intervenţii echipajele SMURD intervenind în cooperare cu ambulanţele SAJ Călăraşi.
La cele 506 intervenţii SMURD din luna Iunie 2017, au fost asistate un număr de 510 persoane, 478 fiind adulţi şi 32 copii (19 persoane adulte decedate).
Distanţa medie parcursă de ambulanţele inspectoratului către locul producerii situaţiei de urgenţă a fost de 10,39 km.
Timpul mediu de răspuns a fost de 9 minute şi 25 secunde, faţă de cel din luna Iunie 2016, care a fost de 8 minute şi 17 secunde.
Timpul mediu de intervenţie, de la sosirea la locul intervenţiei şi până la predarea pacientului la unitatea spitalicească a fost de 26 minute şi 5 secunde, faţă de cel din luna Iunie 2016, care a fost de 25 minute şi 27 secunde.
Cele 506 intervenţii SMURD au fost repartizate pe subunităţi astfel:
În luna Iunie 2017 au fost primite 18 atenționări/avertizări meteorologice, astfel: 1 „cod roșu” de caniculă, 1 „cod portocaliu” de caniculă și 16 „cod galben” (12-averse și descărcări electrice, grindină și 4-descărcări electrice și vijelii), acestea fiind transmise operativ autorităţilor publice judeţene şi locale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
18 ore de iad alb: cum au supraviețuit 340 de români înghețați în tren, încălzindu-se unul pe altul
Da, povestea asta cu Acceleratul 407 București–Suceava blocat 18 ore în viscol în februarie 1985 este una dintre cele mai cunoscute și dramatice episoade din iernile cumplite ale anilor ’80 în România.
Iarna 1984–1985 (și mai ales ianuarie–februarie 1985) a fost una dintre cele mai grele din ultimele decenii, cu geruri crâncene (minime frecvent sub –20 °C, uneori și –30 °C în zonele joase), viscole puternice și ninsori abundente care au paralizat țara. Contextul era și mai dureros: regimul Ceaușescu impusese măsuri extreme de economisire a energiei (încălzire raționalizată, pene de curent frecvente, iluminat redus), așa că multe case și blocuri erau deja foarte reci, iar trenurile CFR (majoritatea cu vagoane vechi, fără izolație bună și cu sisteme de încălzire defectuoase) deveneau adevărate capcane de gheață atunci când rămâneau blocate.
În cazul acceleratului 407 (un tren rapid/clasic pe ruta București–Suceava, care trecea prin zone expuse precum cele din Moldova), garnitura a rămas blocată în câmp, între două stații, probabil în zona Bacău–Roman–Pașcani (tronson foarte predispus la acumulări de zăpadă și viscol). Au fost aproximativ 340 de pasageri (numărul variază ușor în relatări, între 300–350).
Situația a fost extrem de grea:
- Fără electricitate → fără lumină și fără căldură în vagoane (majoritatea încălzirii era pe bază de abur de la locomotivă, care nu mai funcționa eficient când trenul stătea nemișcat).
- Temperaturi foarte scăzute afară (probabil sub –15…–20 °C cu vânt puternic).
- Pasagerii au supraviețuit în principal datorită solidarității: s-au înghesuit cu toții în puținele vagoane care mai păstrau un pic de căldură reziduală, s-au învelit în tot ce aveau (haine, pături, bagaje), s-au strâns unii în brațe pentru a împărtăși căldura corporală și au împărțit puțina mâncare și apă pe care o aveau.
După aproape 18 ore (unele relatări spun chiar mai mult până la eliberarea completă), echipele CFR și armata au reușit să degajeze linia și să evacueze oamenii – mulți au ajuns cu degerături ușoare, epuizare și hipotermie, dar nimeni nu a murit în mod direct în acel tren (ceea ce a fost considerat un mic miracol).
Episodul ăsta a rămas în memoria colectivă ca un exemplu clasic de „solidaritate românească” în condiții extreme, dar și ca simbol al neputinței sistemului feroviar și al austerității din acea perioadă. Mulți oameni care au trecut prin așa ceva în anii ’80–’90 încă mai povestesc cu un soi de mândră resemnare: „Ne-am încălzit unii pe alții, că altceva nu era…”
Azi, când auzim de viscole și trenuri blocate, pare puțin, dar în contextul anilor ’80 era o chestie foarte serioasă. Ai prins și tu vreo iarnă așa de grea sau cunoști pe cineva care a fost în trenul ăla?
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Știați cu cât au crescut impozitele în 2026? Românii plătesc mai mult, în timp ce veniturile rămân inegale
Anul 2026 a început cu majorări semnificative de taxe și impozite pentru populație, într-un context economic în care diferențele de venit dintre români rămân considerabile. De la locuințe și autoturisme, până la dividende și produse de larg consum, povara fiscală resimțită de cetățeni este vizibil mai mare față de anul precedent.
Una dintre cele mai importante creșteri vizează impozitul pe locuințe, care a crescut în multe cazuri cu 70–80%, ca urmare a majorării valorii impozabile stabilite de autoritățile locale.
De asemenea, impozitul auto a fost majorat, în medie, cu aproximativ 50%, nivelul exact depinzând de capacitatea cilindrică a vehiculului și de hotărârile adoptate la nivel local.
Începând cu 1 ianuarie 2026, impozitul pe dividende a crescut de la 10% la 16%, măsură care afectează în special antreprenorii și investitorii români, dar care are impact indirect și asupra mediului economic în ansamblu.
Creșterile de taxe se reflectă și în prețurile produselor de zi cu zi:
-
Carburanții s-au scumpit printr-o acciză mai mare cu 35 de bani pe litru;
-
Alcoolul este taxat suplimentar, cu o creștere de 10%;
-
Țigările sunt mai scumpe cu 3,8 lei pe pachet;
-
Pentru coletele mici din Uniunea Europeană a fost introdusă o taxă de 25 de lei per colet.
În acest context fiscal mai apăsător, veniturile populației rămân profund inegale. Salariul minim net pe economie este de 2.574 lei, în timp ce salariul mediu net se situează la aproximativ 5.400 lei.
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică:
-
2,6 milioane de români câștigă salariul minim net sau puțin peste acesta (maximum 2.900 lei);
-
Aproximativ 860.000 de români câștigă salariul mediu net, cu o variație de ±200 lei;
-
Circa 1,6 milioane de români au venituri mult peste salariul mediu pe economie;
-
În același timp, aproximativ 9.000 de persoane plătite din bani publici înregistrează venituri de peste 5.000 de euro lunar, dintre care 465 câștigă 10.000 de euro pe lună sau mai mult.
Creșterea taxelor și impozitelor, coroborată cu nivelul veniturilor pentru o mare parte a populației, ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea nivelului de trai pentru milioane de români.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Administrație Locală
Ștefan Stan, numit director al Casei Județene de Asigurări de Sănătate Călărași
Începând cu data de 1 ianuarie a.c., Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Călărași are un nou director. În urma ordinului emis de președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Ștefan Stan a fost numit în această funcție de conducere.
Noul director al CJAS Călărași este licențiat în științe juridice și deține, totodată, o diplomă de master în dreptul afacerilor. De-a lungul carierei sale, acesta a acumulat experiență atât în mediul privat, cât și în administrația publică.
Pe rând, acesta a fost consilier în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și consilier superior în compartimentul de formare profesională al Direcției pentru Agricultură Județeană Călărași.
În ultima perioadă, înainte de numirea la conducerea CJAS Călărași, Ștefan Stan a făcut parte din Direcția Generală de Control și Antifraudă a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, unde a contribuit la activități specifice de verificare și monitorizare a sistemului de asigurări de sănătate.
Numirea sa la conducerea CJAS Călărași vine într-un context în care eficientizarea activității instituției și asigurarea unui management transparent și performant reprezintă obiective importante pentru sistemul de sănătate la nivel județean.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Groenlanda îi răspunde tranșant lui Trump: „Nu poți lua pur și simplu ce vrei!”
Atenție, români! Noile impozite îți pot lua casa din 2027 – avertisment șocant de la Adrian Negrescu
Remedii naturale împotriva durerilor de spate
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
