Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -3°C | Anul XI Nr. 545

Știri

Analiza situaţiilor de urgenţă produse în luna Iunie 2017

Published

on

În luna Iunie 2017 în zona de competenţă a I.S.U. Călăraşi, echipajele de intervenţie au fost solicitate  pentru 569 situaţii de urgenţă, ceea ce reprezintă o medie de 18,9 intervenţii pe zi, mai puțin cu aproximativ 1,9% faţă de luna Iunie 2016, când subunităţile inspectoratului au intervenit la un număr de 580 situaţii de urgenţă.

Repartiţia acestor intervenţii pe categorii este următoarea:

► 16 pentru stingerea incendiilor reprezentând 2,8% din totalul intervenţiilor, mai puțin cu 15,8% faţă de luna Iunie 2016, când a fost înregistrat un număr de 19 incendii;

► 1 incendiu de vegetaţie reprezentând 0,2% din total, iar în luna Iunie 2016 au fost 7 incendii de vegetaţie;

Advertisement

► 506 intervenţii S.M.U.R.D., reprezentând 88,9% din totalul intervenţiilor, mai puţin cu 0,2% decât în luna Iunie 2016, când au fost un număr de 507 intervenţii;

► 21 acţiuni pentru protecţia comunităţilor (2 inundaţii, 11 misiuni transport persoane supraponderale, 2 misiuni de asigurare măsuri PSI la intervenții, 5 misiuni la evenimente publice de amploare, 1 distrugere muniţie neexplodată), reprezentând 3,7% din totalul intervenţiilor, mai puțin cu 19,2% faţă de luna Iunie 2016 cu 26 acţiuni pentru protecţia comunităţilor (8 inundaţii, 1 asanare muniţie, 11 misiuni transport persoane supraponderale şi 6 misiuni de asigurare măsuri PSI la evenimente publice de amploare);

► 8 alte intervenţii (5 salvări persoane, 2 misiuni căutare persoane, 1 salvare animale), față de luna Iunie 2016 cu 7 alte intervenții (2 salvări de animale, 3 deblocare ușă locuință și 2 căutare persoană înecată);

► 17 intervenţii la care nu s-a acţionat (10 deplasare fără intervenţie, 5 întors din drum, 2 alarmă falsă), reprezentând 3% din totalul intervenţiilor, faţă de luna Iunie 2016 când au fost 14 astfel de solicitări (12 deplasare fără intervenţie, 2 întors din drum).

            Totodată în luna Iunie 2017 subunităţile de intervenţie au executat un număr de 130

Advertisement

           recunoaşteri în teren și 6 exerciții cu forțe și mijloace în teren.

Distanţa medie parcursă din subunităţi până la locul producerii situaţiilor de urgenţă + recunoașteri în luna Iunie 2017 a fost de 8,1 km, după cum urmează:

Din cele 552 situaţii de urgență (fără cele 17 unde nu s-a intervenit), 137 au avut loc în mediul urban, 400 în mediul rural şi 15 pe drumurile ce străbat teritoriul judeţului.

INCENDII şi INCENDII DE VEGETAŢIEUSCATĂ

În ceea ce priveşte intervenţia la incendii şi incendii de vegetaţie, I.S.U. “Barbu Ştirbei” al judeţului Călăraşi a fost solicitat în cursul lunii Iunie 2017, să intervină pentru localizarea şi limitarea a 17 intervenţii (16 incendii şi un incendiu de vegetaţie uscată) din totalul de 552 al acestei perioade, ceea ce reprezintă 3,08% din totalul intervenţiilor.

Advertisement

Din cele 16 intervenţii la incendii putem menţiona:

Incendiul din data de 03.06.2017, unde au intervenit echipajele de intervenţie ale Secţiei Lehliu Gară, produs la o locuinţă, amplasată în comuna Sălcioara, sat Raşi, în urma acestui incendiu pagubele înregistrate fiind în valoare de aproximativ 30000 lei, timpul necesar pentru lichidarea consecinţelor evenimentului fiind de 1 oră şi 23 minute;

Incendiul din data de 11.06.2017, unde au intervenit echipajele de intervenţie ale Detaşamentului Olteniţa, produs la o locuinţă, în comuna Chirnogi, în urma acestui incendiu pagubele înregistrate fiind în valoare de aproximativ 15000 lei, timpul necesar pentru lichidarea consecinţelor evenimentului fiind de 1 oră şi 19 minute;

Incendiul din data de 29.06.2017, unde au intervenit echipajele de intervenţie ale Secţiei Lehliu Gară, produs la o locuinţă, în comuna Tămădău Mare, în urma acestui incendiu pagubele înregistrate fiind în valoare de aproximativ 60000 lei, timpul necesar pentru lichidarea consecinţelor evenimentului fiind de 2 ore şi 20 minute;

La 2 intervenţii pentru stingerea incendiilor din totalul de 17, subunităţile inspectoratului au colaborat cu Serviciile Voluntare pentru Situaţii de Urgenţă, reprezentând 11,76% din total.

Advertisement

Distanţa medie parcursă către locul de producere al incendiilor şi incendiilor de  vegetaţie în luna Iunie 2017, a fost de 8,47 km/intervenţie.

Timpul mediu de răspuns la cele 16 incendii în luna Iunie 2017, a fost de 8  minute şi 34 de secunde, faţă de timpul de 11 minute înregistrat în luna Iunie 2016 (19 incendii).

Timpul mediu de intervenţie la cele 16 incendii la nivelul inspectoratului în luna Iunie 2017, a fost de 46 minute şi 34 de secunde, faţă de 54 minute, reprezentând media din luna Iunie 2016.

Timpul mediu de răspuns la incendiul de vegetație în luna Iunie 2017, a fost de 2 minute, faţă de timpul de 10 minute și 43 secunde înregistrat în luna Iunie 2016 (7 incendii vegetație).

Timpul mediu de intervenţie incendiul de vegetație la nivelul inspectoratului în luna Iunie 2017, a fost de 1 oră şi 1 minut, faţă de cele 34 minute și 17 secunde reprezentând media din luna Iunie 2016.

Advertisement

         Localităţile unde s-au produs incendiile sunt: municipiul Călăraşi – 3 incendii; municipiul Olteniţa – 2 incendii; oraşul Lehliu-Gară – 1 incendiu; oraşul Budeşti – 3 incendii; iar localităţile: Chirnogi, Tămădău Mare, Dor Mărunt, Sălcioara, Borcea, Fundeni şi Chiselet – câte un incendiu.

Valoarea estimativă a bunurilor salvate în cazul celor 16 intervenţii la incendii a fost de 1535000 lei, rezultând o medie de 95937 lei pe intervenţie, faţă de media de 93315 lei pe intervenţie din luna Iunie 2016, care a însumat 1773000 lei la un număr de 19 incendii.

În ceea ce priveşte valoarea pagubelor produse la cele 16 intervenţii la incendii au fost estimate la o sumă de 215650 lei, cu o medie de 13478 lei pe intervenţie, faţă de media de 35352 lei la un număr de 19 incendii din luna Iunie 2016 cu un total de 671700 lei.

În luna Iunie 2017 în urma intervenţiei la incendii nu s-au înregistrat  persoane rănite sau decedate, la fel ca în luna Iunie 2016.

INTERVENŢII S.M.U.R.D.

Advertisement

Numărul intervenţiilor de acordare a asistenţei medicale de urgenţă, în luna Iunie 2017, se ridică la 506 intervenţii, reprezentând 91,67% din total, la 40 de intervenţii echipajele SMURD intervenind în cooperare cu ambulanţele SAJ Călăraşi.

La cele 506 intervenţii SMURD din luna Iunie 2017, au fost asistate un număr de 510 persoane, 478 fiind adulţi şi 32 copii (19 persoane adulte decedate).

Distanţa medie parcursă de ambulanţele inspectoratului către locul producerii situaţiei de urgenţă a fost de 10,39 km.

Timpul mediu de răspuns a fost de 9 minute şi 25 secunde, faţă de cel din luna Iunie 2016, care a fost de 8 minute şi 17 secunde.

Timpul mediu de intervenţie, de la sosirea la locul intervenţiei şi până la predarea pacientului la unitatea spitalicească a fost de 26 minute şi 5 secunde, faţă de cel din luna Iunie 2016, care a fost de 25 minute şi 27 secunde.

Advertisement

Cele  506 intervenţii SMURD au fost repartizate pe subunităţi astfel:

În luna Iunie 2017 au fost primite 18 atenționări/avertizări meteorologice, astfel:   1 „cod roșu” de caniculă, 1 „cod portocaliu” de caniculă și 16 „cod galben” (12-averse și descărcări electrice, grindină și 4-descărcări electrice și vijelii), acestea fiind transmise operativ autorităţilor publice judeţene şi locale.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Investiție la Oltenița: centru comercial nou, zeci de locuri de muncă și bani care rămân în oraș

Published

on

Municipiul Oltenița intră într-o nouă etapă de dezvoltare economică, după ce autorizația de construire pentru un nou centru comercial a fost semnată. Anunțul a fost făcut de primarul Mihăiță Beștea, care a precizat că investiția va fi realizată în zona Moara Dunării, pe un teren generos, gândit să ofere accesibilitate și confort pentru locuitori.

Proiectul prevede o construcție modernă, care va găzdui peste zece magazine ale unor branduri internaționale, aducând mai aproape de oltenițeni opțiuni comerciale care, până acum, erau disponibile doar în marile orașe. Dincolo de componenta comercială, investiția are un impact direct asupra comunității, prin crearea a peste 70 de noi locuri de muncă și stimularea economiei locale.

Potrivit administrației locale, autorizațiile au fost obținute într-un termen scurt, în condiții de legalitate și responsabilitate, obiectivul fiind ca proiectele importante pentru oraș să avanseze rapid atunci când sunt respectate toate procedurile. Autoritățile mizează pe faptul că noul centru comercial va contribui nu doar la schimbarea peisajului urban, ci și la îmbunătățirea calității vieții de zi cu zi.

Dacă lucrările vor decurge conform planului, la finalul anului 2026 Oltenița ar putea avea un nou punct de interes major, menit să aducă mai multă viață, confort și încredere în viitorul orașului. Investiția este prezentată drept un exemplu de dezvoltare care atrage capital, creează oportunități reale și consolidează poziția municipiului pe harta economică a județului.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Ai loc de veci în Călărași? A început plata taxelor pentru 2026. Casieriile sunt deschise și în weekend

Published

on

Vești importante pentru concesionarii locurilor de veci din municipiul Călărași. Administrația Cimitirelor a început încasarea taxelor pentru anul 2026 și îi cheamă pe cetățeni să își achite obligațiile la timp. Pentru a evita aglomerația, programul a fost extins inclusiv în zilele de sâmbătă, duminică și sărbători legale.

Cei care au locuri de veci concesionate pot merge la casierie aproape toată săptămâna, dimineața, iar în timpul săptămânii programul este complet.

Când se pot plăti taxele:

  • Luni – joi: 07:30 – 16:00
  • Vineri: 07:30 – 13:30
  • Sâmbăta, duminica și sărbătorile legale: 07:30 – 09:30

Pentru înmormântări, programul se prelungește ori de câte ori este nevoie, până la finalizarea tuturor intervențiilor.

Atenție însă: în weekend și în zilele libere nu se fac acte de concesiune, dar se încasează taxe și se desfășoară înmormântări.

Advertisement

Administrația Cimitirelor îi sfătuiește pe călărășeni să nu lase plata taxelor pe ultima sută de metri, mai ales că programul este deja adaptat pentru cei care nu pot ajunge în timpul săptămânii.

Pentru detalii suplimentare, instituția funcționează în Cimitirul Central din municipiul Călărași, pe strada Ion Heliade Rădulescu, iar informații pot fi solicitate și online, prin e-mail.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

1888: Furtuna necruțătoare care a înghețat visurile unei națiuni

Published

on

Pe 12 ianuarie 1888, un eveniment meteorologic de proporții istorice a lovit regiunile Marilor Câmpii din Statele Unite ale Americii, schimbând radical viețile a mii de oameni într-o singură zi. Dimineața aceea părea neobișnuit de blândă pentru mijlocul iernii, cu temperaturi care urcaseră până la valori primăvăratice în unele zone, ajungând chiar și la peste 15 grade Celsius în anumite părți ale Dakotei și Nebraskăi. Fermierii, coloniștii și familiile lor, obișnuiți cu ierni aspre, au profitat de această pauză neașteptată a frigului pentru a ieși afară, a lucra câmpurile sau a trimite copiii la școală fără haine groase sau echipament de protecție adecvat. Mulți elevi au plecat spre instituțiile de învățământ din zonele rurale, unde școlile erau adesea mici cabane izolate, fără a bănui ce avea să urmeze.

Brusc, în jurul prânzului, un front rece arctic a coborât dinspre nord-vest cu o viteză amețitoare, aducând cu el rafale de vânt care depășeau 100 de kilometri pe oră, zăpadă fină și pulverizată care reducea vizibilitatea la mai puțin de un metru, și o scădere dramatică a temperaturilor până la minus 40 de grade Celsius sau chiar mai jos în unele regiuni. Această schimbare fulgerătoare a transformat peisajul într-un haos alb, unde pământul plat și întins al câmpiilor devenea o capcană mortală. Oamenii prinși afară se dezorientau rapid, incapabili să găsească drumul spre casă sau spre adăposturi. Mulți au încercat să se adăpostească în grămezi de fân sau în gropi săpate în zăpadă, dar frigul pătrunzător și vântul tăios i-au doborât prin hipotermie.

Dezastrul a fost deosebit de tragic în rândul copiilor, de unde și numele de “viscolul școlii”. Elevii care fuseseră eliberați de la ore chiar în momentul în care furtuna lovea s-au rătăcit pe drumul spre casă, unii dintre ei murind la doar câțiva metri de porțile propriilor locuințe. Povești sfâșietoare au ieșit la iveală ulterior: profesori care au încercat să își salveze elevii legându-i cu frânghii pentru a nu se pierde în viscol, familii întregi înghețate în căruțe, sau supraviețuitori care au povestit cum au supraviețuit îngropându-se sub cadavrele animalelor domestice. Estimările numărului de victime variază, dar se crede că între 235 și 500 de persoane și-au pierdut viața în această furtună care a durat doar câteva ore intense, dar ale cărei efecte s-au resimțit zile întregi. Cele mai afectate state au fost Dakota de Sud, Nebraska, Minnesota și Iowa, unde comunitățile rurale, formate în mare parte din imigranți europeni recent sosiți, au suferit pierderi uriașe în oameni, animale și recolte.

Acest viscol nu a fost doar un capriciu al naturii, ci a avut rădăcini în condițiile meteorologice specifice regiunii. Un sistem de presiune joasă combinat cu un val de aer polar a creat condițiile perfecte pentru o furtună explozivă, iar lipsa unor sisteme de prognoză avansate la acea vreme a amplificat dezastrul. Serviciul meteorologic al armatei americane, care abia începea să se dezvolte, nu a putut emite avertizări eficiente, lăsând populația complet nepregătită. Impactul economic a fost devastator: mii de capete de vite au pierit, distrugând mijloacele de subzistență ale fermierilor, iar reconstrucția a durat ani de zile. Multe familii au fost nevoite să abandoneze fermele și să se mute în orașe, accelerând urbanizarea în regiune.

Advertisement

Lecțiile învățate din această tragedie au fost profunde și de lungă durată. Viscolul din 1888 a subliniat necesitatea unor sisteme mai bune de prognoză și avertizare meteorologică, contribuind la dezvoltarea Serviciului Național de Meteorologie în Statele Unite. A inspirat, de asemenea, povești și legende locale, fiind menționat în literatură și memorii ca un exemplu al rezilienței umane în fața forțelor naturii. Chiar și astăzi, acest eveniment servește ca un memento al vulnerabilității în fața schimbărilor climatice bruște, amintindu-ne că o zi aparent liniștită poate ascunde pericole mortale. Prin suferința sa, viscolul școlii a modelat istoria regiunii, transformând-o dintr-un loc al speranțelor pionierilor într-un simbol al prudenței și pregătirii.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading