Știri
Analiza situaţiilor de urgenţă produse în luna Iunie 2017
În luna Iunie 2017 în zona de competenţă a I.S.U. Călăraşi, echipajele de intervenţie au fost solicitate pentru 569 situaţii de urgenţă, ceea ce reprezintă o medie de 18,9 intervenţii pe zi, mai puțin cu aproximativ 1,9% faţă de luna Iunie 2016, când subunităţile inspectoratului au intervenit la un număr de 580 situaţii de urgenţă.
Repartiţia acestor intervenţii pe categorii este următoarea:
► 16 pentru stingerea incendiilor reprezentând 2,8% din totalul intervenţiilor, mai puțin cu 15,8% faţă de luna Iunie 2016, când a fost înregistrat un număr de 19 incendii;
► 1 incendiu de vegetaţie reprezentând 0,2% din total, iar în luna Iunie 2016 au fost 7 incendii de vegetaţie;
► 506 intervenţii S.M.U.R.D., reprezentând 88,9% din totalul intervenţiilor, mai puţin cu 0,2% decât în luna Iunie 2016, când au fost un număr de 507 intervenţii;
► 21 acţiuni pentru protecţia comunităţilor (2 inundaţii, 11 misiuni transport persoane supraponderale, 2 misiuni de asigurare măsuri PSI la intervenții, 5 misiuni la evenimente publice de amploare, 1 distrugere muniţie neexplodată), reprezentând 3,7% din totalul intervenţiilor, mai puțin cu 19,2% faţă de luna Iunie 2016 cu 26 acţiuni pentru protecţia comunităţilor (8 inundaţii, 1 asanare muniţie, 11 misiuni transport persoane supraponderale şi 6 misiuni de asigurare măsuri PSI la evenimente publice de amploare);
► 8 alte intervenţii (5 salvări persoane, 2 misiuni căutare persoane, 1 salvare animale), față de luna Iunie 2016 cu 7 alte intervenții (2 salvări de animale, 3 deblocare ușă locuință și 2 căutare persoană înecată);
► 17 intervenţii la care nu s-a acţionat (10 deplasare fără intervenţie, 5 întors din drum, 2 alarmă falsă), reprezentând 3% din totalul intervenţiilor, faţă de luna Iunie 2016 când au fost 14 astfel de solicitări (12 deplasare fără intervenţie, 2 întors din drum).
Totodată în luna Iunie 2017 subunităţile de intervenţie au executat un număr de 130
recunoaşteri în teren și 6 exerciții cu forțe și mijloace în teren.
Distanţa medie parcursă din subunităţi până la locul producerii situaţiilor de urgenţă + recunoașteri în luna Iunie 2017 a fost de 8,1 km, după cum urmează:
Din cele 552 situaţii de urgență (fără cele 17 unde nu s-a intervenit), 137 au avut loc în mediul urban, 400 în mediul rural şi 15 pe drumurile ce străbat teritoriul judeţului.
INCENDII şi INCENDII DE VEGETAŢIEUSCATĂ
În ceea ce priveşte intervenţia la incendii şi incendii de vegetaţie, I.S.U. “Barbu Ştirbei” al judeţului Călăraşi a fost solicitat în cursul lunii Iunie 2017, să intervină pentru localizarea şi limitarea a 17 intervenţii (16 incendii şi un incendiu de vegetaţie uscată) din totalul de 552 al acestei perioade, ceea ce reprezintă 3,08% din totalul intervenţiilor.
Din cele 16 intervenţii la incendii putem menţiona:
Incendiul din data de 03.06.2017, unde au intervenit echipajele de intervenţie ale Secţiei Lehliu Gară, produs la o locuinţă, amplasată în comuna Sălcioara, sat Raşi, în urma acestui incendiu pagubele înregistrate fiind în valoare de aproximativ 30000 lei, timpul necesar pentru lichidarea consecinţelor evenimentului fiind de 1 oră şi 23 minute;
Incendiul din data de 11.06.2017, unde au intervenit echipajele de intervenţie ale Detaşamentului Olteniţa, produs la o locuinţă, în comuna Chirnogi, în urma acestui incendiu pagubele înregistrate fiind în valoare de aproximativ 15000 lei, timpul necesar pentru lichidarea consecinţelor evenimentului fiind de 1 oră şi 19 minute;
Incendiul din data de 29.06.2017, unde au intervenit echipajele de intervenţie ale Secţiei Lehliu Gară, produs la o locuinţă, în comuna Tămădău Mare, în urma acestui incendiu pagubele înregistrate fiind în valoare de aproximativ 60000 lei, timpul necesar pentru lichidarea consecinţelor evenimentului fiind de 2 ore şi 20 minute;
La 2 intervenţii pentru stingerea incendiilor din totalul de 17, subunităţile inspectoratului au colaborat cu Serviciile Voluntare pentru Situaţii de Urgenţă, reprezentând 11,76% din total.
Distanţa medie parcursă către locul de producere al incendiilor şi incendiilor de vegetaţie în luna Iunie 2017, a fost de 8,47 km/intervenţie.
Timpul mediu de răspuns la cele 16 incendii în luna Iunie 2017, a fost de 8 minute şi 34 de secunde, faţă de timpul de 11 minute înregistrat în luna Iunie 2016 (19 incendii).
Timpul mediu de intervenţie la cele 16 incendii la nivelul inspectoratului în luna Iunie 2017, a fost de 46 minute şi 34 de secunde, faţă de 54 minute, reprezentând media din luna Iunie 2016.
Timpul mediu de răspuns la incendiul de vegetație în luna Iunie 2017, a fost de 2 minute, faţă de timpul de 10 minute și 43 secunde înregistrat în luna Iunie 2016 (7 incendii vegetație).
Timpul mediu de intervenţie incendiul de vegetație la nivelul inspectoratului în luna Iunie 2017, a fost de 1 oră şi 1 minut, faţă de cele 34 minute și 17 secunde reprezentând media din luna Iunie 2016.
Localităţile unde s-au produs incendiile sunt: municipiul Călăraşi – 3 incendii; municipiul Olteniţa – 2 incendii; oraşul Lehliu-Gară – 1 incendiu; oraşul Budeşti – 3 incendii; iar localităţile: Chirnogi, Tămădău Mare, Dor Mărunt, Sălcioara, Borcea, Fundeni şi Chiselet – câte un incendiu.
Valoarea estimativă a bunurilor salvate în cazul celor 16 intervenţii la incendii a fost de 1535000 lei, rezultând o medie de 95937 lei pe intervenţie, faţă de media de 93315 lei pe intervenţie din luna Iunie 2016, care a însumat 1773000 lei la un număr de 19 incendii.
În ceea ce priveşte valoarea pagubelor produse la cele 16 intervenţii la incendii au fost estimate la o sumă de 215650 lei, cu o medie de 13478 lei pe intervenţie, faţă de media de 35352 lei la un număr de 19 incendii din luna Iunie 2016 cu un total de 671700 lei.
În luna Iunie 2017 în urma intervenţiei la incendii nu s-au înregistrat persoane rănite sau decedate, la fel ca în luna Iunie 2016.
INTERVENŢII S.M.U.R.D.
Numărul intervenţiilor de acordare a asistenţei medicale de urgenţă, în luna Iunie 2017, se ridică la 506 intervenţii, reprezentând 91,67% din total, la 40 de intervenţii echipajele SMURD intervenind în cooperare cu ambulanţele SAJ Călăraşi.
La cele 506 intervenţii SMURD din luna Iunie 2017, au fost asistate un număr de 510 persoane, 478 fiind adulţi şi 32 copii (19 persoane adulte decedate).
Distanţa medie parcursă de ambulanţele inspectoratului către locul producerii situaţiei de urgenţă a fost de 10,39 km.
Timpul mediu de răspuns a fost de 9 minute şi 25 secunde, faţă de cel din luna Iunie 2016, care a fost de 8 minute şi 17 secunde.
Timpul mediu de intervenţie, de la sosirea la locul intervenţiei şi până la predarea pacientului la unitatea spitalicească a fost de 26 minute şi 5 secunde, faţă de cel din luna Iunie 2016, care a fost de 25 minute şi 27 secunde.
Cele 506 intervenţii SMURD au fost repartizate pe subunităţi astfel:
În luna Iunie 2017 au fost primite 18 atenționări/avertizări meteorologice, astfel: 1 „cod roșu” de caniculă, 1 „cod portocaliu” de caniculă și 16 „cod galben” (12-averse și descărcări electrice, grindină și 4-descărcări electrice și vijelii), acestea fiind transmise operativ autorităţilor publice judeţene şi locale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În primăvara anului 1967, Uniunea Sovietică voia cu orice preț să sărbătorească 50 de ani de la Revoluția din Octombrie printr-un spectacol cosmic grandios. Nava Soiuz-1 urma să fie lansată cu un singur om la bord, iar a doua zi să se cupleze în orbită cu Soiuz-2, echipată cu trei cosmonauți. Cei patru urmau apoi să facă schimb de locuri și să se întoarcă pe Pământ în formații diferite – o premieră tehnică menită să eclipseze definitiv Statele Unite.
Doar că Soiuz-1 era bolnavă. Grav bolnavă. În lunile de teste, inginerii descoperiseră 203 de defecte structurale majore. Partea electronică era un coșmar, termoizolația aproape inexistentă, parașută principală fusese împachetată de mântuială. Toată lumea știa, de la tehnicieni până la proiectanții-șefi. Nimeni nu îndrăznea însă să oprească programul: Brejnev voia paradă, iar anularea ar fi însemnat umilință națională.
Pilotul principal ales era Vladimir Komarov, 40 de ani, inginer strălucit, deja erou al zborului Voskhod-1. Rezervă îi era Iuri Gagarin, primul om în cosmos și prietenul său cel mai apropiat. Când testele finale au arătat că nava nu poate fi salvată, Gagarin a făcut un gest disperat: s-a prezentat la centrul de pregătire și a cerut să ia el locul lui Komarov, sperând că autoritățile nu vor risca viața simbolului suprem al cuceririi spațiale sovietice.
Komarov a aflat. Și a refuzat categoric. „Dacă mor eu, tu rămâi în viață și vei putea lupta să nu se mai întâmple așa ceva niciodată”, i-a spus prietenului său. A acceptat misiunea știind că nu se va mai întoarce.
Pe 23 aprilie 1967, la ora 3:35 dimineața, racheta s-a ridicat de la Baikonur. Primele ore au fost un calvar. Unul dintre panourile solare nu s-a deschis, bateria s-a descărcat rapid, sistemele de orientare au început să cedeze. Komarov a încercat zeci de manevre manuale, dar nava devenea din ce în ce mai instabilă. Controlul misiunii a anulat lansarea lui Soiuz-2 – era clar că acuplarea era imposibilă.
A venit ordinul de întoarcere. La intrarea în atmosferă, capsula a început să se rotească nebunește. Când a ajuns la altitudinea de 7 kilometri, sistemul principal de parașute a eșuat complet. Parașuta de rezervă s-a deschis doar pe jumătate și s-a înfășurat imediat. Soiuz-1 s-a izbit de pământ cu peste 600 km/h lângă Orenburg. Impactul a fost atât de violent încât capsula s-a transformat într-o minge de metal topit. Corpul lui Komarov a fost practic pulverizat; ceea ce a rămas a încăput într-o cutie de pantofi.
Se spune că, în ultimele minute, când a înțeles că nu mai există nicio șansă, Komarov a deschis canalul de comunicație și a început să strige. Nu plângea. Blestema. Blestema pe cei care l-au obligat să zboare cu o navă moartă, pe inginerii care au semnat rapoarte mincinoase, pe politicienii care au preferat gloria goală în locul vieții unui om.
A murit la 40 de ani, lăsând în urmă o soție și doi copii. A murit știind totul și alegând să moară pentru ca altcineva – prietenul său – să poată trăi și să spună cândva adevărul.
Adevărul acela a rămas mult timp îngropat sub cenușa capsulei. Dar numele lui Vladimir Komarov a rămas: omul care a privit moartea în ochi și a acceptat-o cu demnitate, ca să nu moară altul în locul lui.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Primarul Mihăiță Beștea: „Din 2026, voi acorda mai mult timp mediului de afaceri. Investitorii trebuie ascultați direct”
Primarul municipiului Oltenița, Mihăiță Beștea, a anunțat că, începând cu anul 2026, administrația locală va pune un accent mai mare pe colaborarea directă cu antreprenorii locali și investitorii externi. Măsura vine după evaluarea primului an de mandat, în care edilul a constatat nevoia de dialog constant cu mediul privat.
„Cred că începând cu 2026 va trebui să acord mai mult timp mediului de afaceri. Nu e suficient să le spun că ușa mea e deschisă. Trebuie să merg eu către ei, să discut personal cu fiecare”, a declarat primarul Mihăiță Beștea în cadrul conferinței de presă.
Edilul a explicat că interacțiunile individuale cu investitorii sunt mai productive decât întâlnirile generale.
„Am observat că oamenii de afaceri sunt mult mai deschiși când discut în particular cu fiecare. Au orgolii, sunt competitori, dar când se simt ascultați, vin cu soluții concrete”, a precizat Beștea.
Primarul a dat exemplul reabilitării șoselei Chirnogi, unde decizia de modernizare a fost influențată și de prezența unor companii locale importante în zonă.
„Am ținut cont și de faptul că acolo activează doi agenți economici importanți. Infrastructura bună înseamnă și sprijin pentru dezvoltarea lor”, a spus edilul.
Administrația locală pregătește, pentru 2026, un pachet de facilități fiscale pentru investitorii care derulează proiecte de minimum 500.000 de euro, măsură ce urmează să fie dezbătută în Consiliul Local.
Scopul este de a stimula investițiile în producție, logistică și servicii, dar și de a crea locuri de muncă stabile pentru locuitorii orașului.
„Oltenița are o poziție strategică, aproape de Dunăre și de Capitală. Putem deveni un pol economic, dar trebuie să fim mai activi în relația cu mediul de afaceri”, a concluzionat primarul Beștea.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
AJFP Călărași anunță încasări record: 1,741 miliarde lei la bugetul general consolidat în primele 11 luni ale anului 2025
Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a raportat pentru perioada ianuarie–noiembrie 2025 venituri bugetare nete de 1.741,20 milioane lei, cu 221,30 milioane lei mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea confirmă un ritm accelerat al colectării taxelor și impozitelor la nivelul județului.
Încasări mai mari la bugetul de stat
La bugetul de stat au fost colectate 722,05 milioane lei, cu 110,71 milioane lei peste nivelul înregistrat în perioada similară din 2024. Cele mai importante categorii de venituri au fost:
-
Impozit pe profit – 123,43 milioane lei
-
Impozit pe venit – 271,16 milioane lei
-
TVA – 161,19 milioane lei
-
Accize – 1,53 milioane lei
-
Alte venituri – 164,74 milioane lei
Salt semnificativ la bugetul asigurărilor sociale
Încasările la bugetul asigurărilor sociale de stat au ajuns la 1.019,15 milioane lei, marcând o creștere de 110,59 milioane lei față de 2024. Structura veniturilor este următoarea:
-
Bugetul asigurărilor sociale de stat – 661,48 milioane lei
-
Bugetul asigurărilor de șomaj – 12,52 milioane lei
-
Bugetul asigurărilor de sănătate – 345,15 milioane lei
Restituiri de TVA către contribuabili
În același interval, AJFP Călărași a rambursat TVA în valoare totală de 65,14 milioane lei.
Potrivit documentului semnat de șefa administrației, Ionica Păduraru, instituția își menține ritmul de colectare peste nivelurile estimate, contribuind astfel la consolidarea bugetului de stat și la stabilitatea finanțelor publice în județ.
Dacă vrei, pot genera și variante de titluri
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Baby Face Nelson – Ucigașul cu chip de înger
Cucul cu aripi castanii
Coji de nucă – comoara ascunsă din bucătărie
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
