Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 7°C | Anul XI Nr. 537

Interviuri și Opinii

Alegeri parlamentare: Mihai Toader, candidat independent, în topul sondajelor de opinie pe rețelele de socializare

Published

on

În apropierea alegerilor parlamentare din 1 decembrie 2024, pe rețelele de socializare încep să apară sondaje de opinie neoficiale care reflectă o tendință interesantă în rândul alegătorilor din județul Călărași. Deși nu sunt validate de instituții oficiale, aceste sondaje online pot oferi o imagine de ansamblu asupra preferințelor electorale și influențează, într-o anumită măsură, opinia publică. Unul dintre candidații care a reușit să capteze atenția oamenilor este Mihai Toader, candidat independent pentru Camera Deputaților, care se bucură de o popularitate considerabilă în aceste sondaje informale.

Spre deosebire de candidații susținuți de partidele cu tradiție, care încă întâmpină dificultăți în stabilirea finală a listelor electorale, Mihai Toader pare să rezoneze cu o bună parte a electoratului din județ. Această susținere poate fi pusă pe seama faptului că, spre deosebire de alți politicieni, el are o legătură clară cu Călărașiul și nu este perceput ca un “parasutat” politic, adus din alte circumscripții fără vreo legătură cu județul. Această tendință devine tot mai vizibilă într-un context în care anumite partide mari încearcă să impună candidați din afara județului, o mișcare care riscă să le aducă pierderi de susținere din partea electoratului local.

Mihai Toader, fost membru al partidelor AUR și USR, și-a declarat candidatura independentă, după ce nu s-a regăsit în valorile acestor formațiuni politice. Decizia sa de a candida independent i-a adus o susținere ascendentă, mai ales din partea celor care doresc să vadă o schimbare în peisajul politic din județ. În sondajele de pe rețelele de socializare, Toader a reușit să atragă simpatizanți prin mesajele sale directe și prin proiectele ambițioase, cum ar fi construirea unor penitenciare dedicate persoanelor condamnate pentru fapte de corupție – o propunere care a rezonat cu un segment semnificativ de alegători.

Deși aceste sondaje neoficiale nu pot fi considerate un indicator clar al rezultatelor finale, ele indică o schimbare în atitudinile alegătorilor față de candidații independenți, care, precum Mihai Toader, pot profita de nemulțumirea generală față de partidele tradiționale și de candidații impuși fără legătură directă cu comunitatea.

Advertisement

Rămâne de văzut dacă această susținere din online se va transforma și într-o mobilizare concretă la vot, însă Mihai Toader pare să fi reușit deja să se impună ca o opțiune viabilă în ochii electoratului din județul Călărași.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Interviuri și Opinii

Legea „40% sportivi români” a fost adoptată de Camera Deputaților. Deputatul de Călărași Dragoș Coman, inițiator al proiectului

Published

on

Camera Deputaților a adoptat astăzi, 19 noiembrie 2025, proiectul de lege care obligă echipele din competițiile oficiale să includă minimum 40% sportivi români. Inițiatorul principal este deputatul de Călărași Dragoș Coman, vicepreședinte al Comisiei pentru Tineret și Sport. Proiectul a fost semnat și de Ciprian-Constantin Paraschiv, președintele comisiei, și de Monica Iagăr, membru al aceleiași comisii.

Legea modifică și completează Legea Educației Fizice și Sportului nr. 69/2000 și introduce pentru prima dată un prag obligatoriu pentru prezența sportivilor români în loturile echipelor de seniori și tineret.

Vot covârșitor în favoarea legii: 239 pentru

La votul final, plenul Camerei Deputaților a decis:

  • 239 voturi „pentru”
  • 8 voturi „împotrivă”
  • 33 abțineri
  • 282 de deputați prezenți

Au susținut masiv proiectul:

  • PSD: 85 voturi „pentru”
  • AUR: 58 „pentru”
  • USR: 15 „pentru”
  • POT: 14 „pentru”
  • UDMR: 17 „pentru”
  • Minorități: 13 „pentru”

PNL a votat în majoritate „pentru”, dar au existat și 17 abțineri și 6 voturi împotrivă.

Ce prevede legea adoptată

🔹 Minimum 40% sportivi români în echipele de seniori și tineret, la fiecare meci oficial.
🔹 Federațiile sportive naționale sunt obligate să introducă prevederea în regulamentele competițiilor.
🔹 Strategii obligatorii pentru promovarea sportivilor români în primele ligi.
🔹 Amenzi între 500.000 – 1.000.000 lei pentru nerespectare.
🔹 Aplicare începând cu sezonul competițional 2026–2027.
🔹 Abrogarea Ordinului MTS 500/2022 (care prevedea același procent, dar fără putere de lege).

Advertisement

De ce este importantă legea

Inițiatorii proiectului, printre care deputatul călărășean Dragoș Coman, au explicat că legea creează un cadru solid pentru promovarea sportivilor români și elimină interpretările juridice apărute în trecut.

Coman și colegii săi din Comisia pentru Tineret și Sport argumentează că procentul minim va ajuta cluburile să dezvolte talente locale și să crească nivelul competițiilor interne.

Legea merge acum la promulgare. Dacă va fi semnată de Președintele României, devine obligatorie pentru toate federațiile sportive din țară.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

Interviuri și Opinii

Deputatul PNL Ciprian Pandea critică recomandările FMI și cere stabilitate fiscală pentru anii următori

Published

on

Deputatul PNL de Călărași, Ciprian Pandea, respinge propunerile avansate de Fondul Monetar Internațional privind introducerea unor noi măsuri fiscale în România din 2027. El susține că recomandările FMI ignoră situația reală din economie și pot afecta mediul de afaceri, cât și categoriile vulnerabile.

Pandea afirmă că economia are nevoie de continuitate fiscală. El spune că actualele măsuri asumate de Guvern asigură deja un cadru corect pentru reducerea deficitului. El arată că baza fiscală creată pentru anii 2025 și 2026 este una solidă și că, din 2027, trebuie consolidată, nu modificată agresiv.

Deputatul critică trei propuneri avansate de FMI. Prima se referă la reducerea pragului pentru microîntreprinderi. El spune că o astfel de măsură lovește în mediul privat, unde funcționează un număr mare de firme mici. A doua este impozitarea tuturor pensiilor, măsură pe care o consideră nepotrivită pentru persoanele cu venituri mici. A treia este introducerea impozitului progresiv, variantă pe care o vede ca fiind complicată și neproductivă în practică.

El transmite că România nu are nevoie de austeritate. El spune că soluția ține de predictibilitate și de sprijin pentru clasa de mijloc și pentru antreprenori. Deputatul a publicat mesajul pe pagina sa oficială și a subliniat că principiile liberale trebuie respectate în discuțiile legate de politica fiscală.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Interviuri și Opinii

Deputatul Ion Samoilă cere adoptarea de urgență a Legii femicidului: „România nu mai are voie să fie un stat spectator”

Published

on

Deputatul de Călărași, Ion Samoilă, a depus în Parlament o declarație politică prin care solicită adoptarea de urgență a Legii femicidului, considerând că aceasta este „o urgență națională pentru protejarea femeilor din România”. Parlamentarul atrage atenția că numărul crimelor comise împotriva femeilor de către parteneri sau foști parteneri a devenit alarmant.

„România trăiește o tragedie tăcută. Doar anul acesta, 51 de femei au fost ucise de parteneri sau foști parteneri. Cincizeci și una de vieți pierdute, zeci de copii rămași orfani. Fiecare caz avea un semnal de alarmă, o plângere, un apel la 112, un ordin de protecție, dar aproape niciodată nu a urmat acțiunea”, a declarat Ion Samoilă.

Deputatul subliniază că un ordin de protecție nu trebuie tratat ca o simplă hârtie, ci ca un angajament al statului față de femeia care cere ajutor. El critică dur lipsa de reacție a autorităților, pe care o consideră „o formă de complicitate”.

„Nu putem trăi într-o țară în care viața unei femei depinde de norocul de a întâlni un polițist curajos. Este momentul ca statul să-și înțeleagă datoria fundamentală: aceea de a proteja viața”, afirmă Samoilă.

Advertisement

Deputatul susține ferm proiectul de lege privind definirea și pedepsirea femicidului, care prevede pedepse cuprinse între 15 ani de închisoare și detenție pe viață pentru crimele motivate de gen. El spune că această inițiativă trebuie însoțită de o reformă profundă în sistemul de justiție și de măsuri concrete pentru protejarea victimelor.

Ion Samoilă propune introducerea monitorizării electronice pentru agresorii care încalcă ordinele de protecție, centre de intervenție rapidă, instruirea obligatorie a polițiștilor și procurorilor, dar și sprijin real pentru victime prin adăposturi și consiliere.

Parlamentarul salută și adoptarea Declarației „România fără violență domestică”, document care reafirmă angajamentul Legislativului de a combate toate formele de violență împotriva femeilor.

„România nu mai are voie să fie un stat spectator. Trebuie să devină un stat protector, care ascultă, reacționează și acționează. Tăcerea ucide, indiferența condamnă, iar curajul de a schimba salvează vieți”, a transmis deputatul Ion Samoilă.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading