Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 15°C | Anul XI Nr. 528

Interviuri și Opinii

Alegeri parlamentare: Mihai Toader, candidat independent, în topul sondajelor de opinie pe rețelele de socializare

Published

on

În apropierea alegerilor parlamentare din 1 decembrie 2024, pe rețelele de socializare încep să apară sondaje de opinie neoficiale care reflectă o tendință interesantă în rândul alegătorilor din județul Călărași. Deși nu sunt validate de instituții oficiale, aceste sondaje online pot oferi o imagine de ansamblu asupra preferințelor electorale și influențează, într-o anumită măsură, opinia publică. Unul dintre candidații care a reușit să capteze atenția oamenilor este Mihai Toader, candidat independent pentru Camera Deputaților, care se bucură de o popularitate considerabilă în aceste sondaje informale.

Spre deosebire de candidații susținuți de partidele cu tradiție, care încă întâmpină dificultăți în stabilirea finală a listelor electorale, Mihai Toader pare să rezoneze cu o bună parte a electoratului din județ. Această susținere poate fi pusă pe seama faptului că, spre deosebire de alți politicieni, el are o legătură clară cu Călărașiul și nu este perceput ca un “parasutat” politic, adus din alte circumscripții fără vreo legătură cu județul. Această tendință devine tot mai vizibilă într-un context în care anumite partide mari încearcă să impună candidați din afara județului, o mișcare care riscă să le aducă pierderi de susținere din partea electoratului local.

Mihai Toader, fost membru al partidelor AUR și USR, și-a declarat candidatura independentă, după ce nu s-a regăsit în valorile acestor formațiuni politice. Decizia sa de a candida independent i-a adus o susținere ascendentă, mai ales din partea celor care doresc să vadă o schimbare în peisajul politic din județ. În sondajele de pe rețelele de socializare, Toader a reușit să atragă simpatizanți prin mesajele sale directe și prin proiectele ambițioase, cum ar fi construirea unor penitenciare dedicate persoanelor condamnate pentru fapte de corupție – o propunere care a rezonat cu un segment semnificativ de alegători.

Deși aceste sondaje neoficiale nu pot fi considerate un indicator clar al rezultatelor finale, ele indică o schimbare în atitudinile alegătorilor față de candidații independenți, care, precum Mihai Toader, pot profita de nemulțumirea generală față de partidele tradiționale și de candidații impuși fără legătură directă cu comunitatea.

Advertisement

Rămâne de văzut dacă această susținere din online se va transforma și într-o mobilizare concretă la vot, însă Mihai Toader pare să fi reușit deja să se impună ca o opțiune viabilă în ochii electoratului din județul Călărași.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Interviuri și Opinii

Lupa pe societate – România de azi

Published

on

Astăzi, când privesc la România mea, țara în care m-am născut și am crescut, simt un amestec de tristețe, furie și dezamăgire profundă. Nu mai e țara visurilor noastre din anii ’90, când speram la o democrație adevărată, prosperitate și justiție echitabilă. În 2025, România pare un loc sufocat de probleme sistemice, unde cei de la putere par să-și bată joc de noi, cetățenii obișnuiți, în timp ce ei își umflă buzunarele. Voi vorbi deschis, din suflet, despre ce mă doare cel mai tare: nedreptățile din justiție, scumpirile și taxele care ne îngroapă, războiul hibrid care ne subminează din umbră, dar și alte aspecte care fac viața aici tot mai grea. E ca și cum suntem într-o barcă (nu de lux) care ia apă din toate părțile, iar căpitanii noștri se ceartă pe cine să arunce primul peste bord.

Să încep cu justiția, care ar trebui să fie stâlpul societății, dar în România de azi e mai degrabă un castel de nisip. Am văzut prea multe cazuri în care dreptatea se face după cum bate vântul politic. Încrederea în justiție e la pământ – deși oficialii spun că suntem în media europeană, cu o percepție pozitivă față de protecția investițiilor, realitatea e alta. Reformele permanente și retorica agresivă subminează totul, ducând la o criză de legitimitate. DNA-ul e slăbit, legile justiției sunt făcute praf de Curtea Constituțională și Parlament, iar procesele, deși oficial mai rapide decât media europeană, par să dureze o veșnicie pentru oamenii simpli. Am prieteni care au luptat ani în instanțe pentru drepturi banale, doar ca să vadă cum corupții cu gulere albe scapă basma curată. Justiția nu se înclină în fața puterii? Ba da, și asta ne face să ne simțim neprotejați, ca și cum legea e doar pentru cei mici, iar marii hoți sunt intangibili. E o nedreptate crasă care erodează încrederea în stat.

Apoi, economia – Doamne, ce dezastru! Scumpirile sunt ca un val care ne lovește zilnic, și totul din cauza deciziilor proaste ale guvernanților. De la 1 august 2025, TVA-ul a crescut la 21% pentru cota standard și 11% pentru cea redusă, afectând alimente, medicamente, locuințe. Accizele la carburanți, țigări și alcool au sărit în sus, rovinieta a crescut cu 80%, iar impozitul pe dividende s-a triplat în unele cazuri. Prețurile la mâncare, locuințe și energie au explodat – un apartament nou de până la 120 mp, care costa minim 120.000 euro, are acum TVA de 21% în loc de 9%. Inflația e cea mai mare din UE, la 10% pentru a 22-a lună la rând, iar creșterea economică e anemică: doar 1% prognozată pentru 2025, cu deficit bugetar uriaș și inflație ridicată până în 2026. Guvernul cheltuie mai mult decât încasează, iar noi plătim diferența prin taxe noi și scumpiri în lanț. Pensiile înghețate, bursele tăiate, concedieri – totul pe spinarea noastră, în timp ce statul risipește bani pe sinecuri și companii de stat falimentare. Mă enervează când văd familii care abia își permit să pună mâncare pe masă, iar tinerii pleacă în străinătate pentru că aici salariile sunt de mizerie comparativ cu costurile. E o povară fiscală care ne sufocă, și nimeni nu taie din risipa statului înainte să ne stoarcă pe noi.

Dar poate cel mai perfid e războiul hibrid care ne atacă din umbră. România e țintă a unui război hibrid coordonat de Rusia încă din 2022, cu scopul de a ne slăbi din interior. Peste 85.000 de atacuri cibernetice au vizat alegerile din 2024, plus dezinformare masivă, manipulare prin conspiraționiști și retorică nostalgică. Rusia pune paie pe foc acolo unde vede tensiuni sociale, încercând să ne dezbine și să inducă frică. Am fost expuși la asta de 10 ani, dar autoritățile au ignorat-o sistematic. Jumătate dintre români cred acum că Rusia ar putea ataca direct, și pe bună dreptate – drone rusești intră în spațiul nostru aerian fără consecințe serioase. E un război care combină atacuri cibernetice, sabotaj economic și propagandă, și ne face să ne simțim vulnerabili la granița NATO. Cazuri ca ale lui Călin Georgescu sau Potra, care cer azil în Rusia, arată cât de adânc s-a infiltrat asta în societate. Nu e doar paranoia – e realitate, și statul nostru pare prea slab să riposteze cum trebuie.

Advertisement

Pe lângă astea, situația socială e la pământ. Rate neplătite, datorii în creștere, familii sufocate de scumpiri și taxe. Economia e sub potențial, cu cea mai mare inflație și deficit din regiune. Politic, suntem într-un haos: guverne instabile, alegeri contestate, și o clasă politică mincinoasă care promite marea cu sarea, dar livrează doar austeritate pentru noi, nu și pentru ei. Corupția e endemică, migrația tinerilor continuă, iar infrastructura – drumuri, spitale, școli – e în urmă cu decenii. Chiar și mediul: poluare, defrișări, și acum amenințări hibride care exploatează toate astea.

Eu cred că România de azi e o țară frumoasă, cu oameni harnici, dar furată și manipulată de un sistem corupt și influențe externe. Nu mai putem sta pasivi – trebuie să cerem reforme reale, justiție independentă, taxe echitabile și protecție adevărată împotriva amenințărilor. Altfel, viitorul nostru e sumbru. Sper că vocile ca a mea se vor auzi și vom schimba ceva, înainte să fie prea târziu.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Interviuri și Opinii

Consilierul local Amelia Giurcan propune soluții pentru parcările de domiciliu și fluidizarea traficului în Călărași

Published

on

amelia giurcan usr calarasi

Parcările de domiciliu din municipiul Călărași au devenit o sursă de nemulțumiri pentru cetățeni, atrage atenția consilierul local USR, Amelia Giurcan. Deși oamenii plătesc chirie pentru locurile de parcare, aceștia ajung adesea să le găsească ocupate de alte mașini, unele cu numere de Bulgaria sau Italia, iar Poliția Locală nu poate face altceva decât să lase o invitație pe parbriz.

Pentru a rezolva această problemă, Amelia Giurcan a depus un proiect prin care fiecare chiriaș să aibă posibilitatea de a monta un dispozitiv de blocare autorizat, ce poate fi folosit în intervalul orar 16:30 – 07:00. „Așa, locul pentru care plătești chirie rămâne cu adevărat al tău, fără telefoane la Poliția Locală, nervi și căutarea unui alt loc de parcare”, a explicat consilierul.

Totodată, Giurcan a atras atenția și asupra problemelor de trafic din zona Orizont (Școala 8 și Liceul „Știrbei”), unde străzile Zăvoiului, Victoriei și Nufărului sunt sufocate și nesigure pentru pietoni. Ea susține că multe accidente au avut loc în ultimii ani și propune introducerea sensurilor unice și reguli clare de staționare, pentru fluidizarea traficului și reducerea riscului rutier.

„Problemele reale ale orașului nu se rezolvă cu replica pesedistă «asta e». Se rezolvă cu reguli clare și soluții simple, aplicate corect”, a concluzionat consilierul local USR.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Interviuri și Opinii

Noul președinte ANAF, audiat în Parlament: venituri mai mari la buget, dar și fraude de sute de milioane de lei

Published

on

Noul președinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), Adrian Nicușor Nica, a fost audiat în Comisia pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților, unde a prezentat un raport privind activitatea instituției. La ședință a fost prezent și deputatul PNL Ciprian Pandea, secretar al Comisiei.

Potrivit datelor prezentate, ANAF a fost chestionat cu privire la:

  • măsurile pentru corectarea și remedierea neregulilor semnalate de Curtea de Conturi,
  • acțiunile concrete împotriva evaziunii fiscale,
  • evoluția sumelor colectate din activități de combatere a evaziunii,
  • domeniile unde există cele mai ridicate niveluri de evaziune fiscală.

Raportul arată că, în ultimele luni, au fost procesate peste 1,1 miliarde de facturi electronice prin sistemul e-Factura, ceea ce indică o digitalizare tot mai accentuată a instituției.

De asemenea, veniturile la buget au crescut cu 12% față de anul trecut, fapt ce înseamnă resurse suplimentare pentru educație, sănătate și infrastructură.

Totuși, ANAF a descoperit și nereguli majore: peste 500 de milioane de lei au fost plătiți ilegal pentru livrări fictive de deșeuri, unele plăți fiind realizate chiar pe numele unor persoane decedate.

Advertisement

Deputatul Ciprian Pandea subliniază că direcția corectă pentru ANAF este digitalizarea, sancționarea marilor datornici și eliminarea abuzurilor, dar fără a pune presiune pe cetățenii și firmele care își achită corect taxele.

„Statul trebuie să se digitalizeze și să lovească în marii datornici, dar să lase în pace oamenii cinstiți care își plătesc dările”, a declarat Pandea.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading