Știri
Agresorii sunt monitorizați cu brățări electronice. Care sunt județele unde măsura se aplică de la 1 octombrie
De acum și în România agresorii pot fi monitorizați electronic. Poliția Română a implementat proiectul pilot privind brățările electronice în trei județe, Mureș, Iași, Vrancea și municipiul București. Măsura a fost luată pentru a reduce numărul victimelor violenței domestice, fenomen aflat în creștere. Au fost deja cumpărate peste 900 de kituri de monitorizare electronică, iar în următorii trei ani vor fi în total 15.000 de brățări care, speră autoritățile, vor feri victimele de răzbunarea partenerilor agresivi.
Sistemul de monitorizare cu brățări electronice a devenit operațional la miezul nopții, în data de 1 octombrie. Imediat după implementare, în București, polițiștii au intervenit la un caz de violență domestică, însă victima nu a vrut ca agresorul să fie supravegheat electronic.
Comisar-șef poliție Dragoș Iliescu: Vom avea acest sistem, alcătuit din capătul de brățară ce face legătura cu sistemele telefonice și brățara care se montează se prindere de gleznă sau încheietura mâinii agresorului și rămâne acolo până la înlăturare de către un polițist.
Dispozitivul comunică prin semnal Bluetooth cu un telefon pe care îl primește agresorul. Deocamdată, sistemul a fost implementat doar în București, Iași, Vrancea și Mureș, urmând ca până în 2025 să fie extins la nivel național. Printre ultimele județe în care partenerii agresivi vor fi supravegheați electronic se află Timiș, Maramureș, Constanța sau Tulcea.
Comisar-șef poliție Dragoș Iliescu: Agresorul este obligat să aibă permanent acest telefon asupra lui, să fie încărcat. Orice chestiune referitoare la nefuncționare va declanșa o alertă, iar politia va fi în măsura să verifice ce s-a întâmplat.
Victima primește și ea un telefon mobil, pe care va putea urmări, în timp real, inclusiv traseul agresorului, dacă acesta intră în perimetrul setat de instanță.
Maria Moiș – jurnalist Euronews: În cazul în care agresorul se află la o distanță mai mică de 30 de metri față de victimă se declanșează aceasta alarmă. Poate fi oprit sunetul, în cazul în care victima vrea să se ascundă și apoi are trei opțiuni: mesaj scris către dispecerat, apelarea 112 direct din aplicație sau telefon cu polițistul de caz.
Pe telefoanele mobile primite de agresor și victimă funcționează doar aplicațiile de monitorizare.
Georgian Drăgan – purtător de cuvânt IGPR: Când se deplasează pe raza altor localități când să spunem ca s-ar afla la mare atât agresorul cât și victima, când agresorul se apropie peste distanța stabilită se primește o alertă către dispeceratul unității de poliție. Dispeceratul are localizarea și direcționează echipajul cel mai apropiat pentru identificarea victimei și concomitent pentru identificarea agresorului.
O treime dintre ordinele de protecție sunt încălcate
Numărul cazurilor de violență domestică este în creștere, spun polițiștii, iar fenomenul este greu de ținut sub control atâta timp cât o treime dintre ordinele de protecție sunt încălcate.
Eduard Mirițescu, adjunct al Inspectorului General al Poliției Române: Ne așteptăm să reducem sau să limitam creșterile acestea. În primele opt luni ale anului curent s-au înregistrat cu mai mult de 13% fapte penale, față de aceeași perioadă a anului trecut. Acest lucru ne arată că trebuie să luăm măsuri corespunzătoare.
Un astfel de kit costă 7.500 de lei, iar în cazul în care în procesul de monitorizare intră și membri familiei costul echipamentelor se ridică la 11.200 de lei. Dispozitivele au fost deja prevăzute cu sisteme speciale, astfel încât din anul 2016 să poată fi supravegheate electronic și persoanele aflate în arest la domiciliu sau sub control judiciar.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
ITM Călărași, bilanț dur în noiembrie: amenzi de peste 167.000 lei și zeci de nereguli descoperite la angajatori din județ
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Călărași a încheiat luna noiembrie cu o serie amplă de controale în domeniile cele mai expuse riscurilor de muncă nedeclarată și accidentelor de muncă. Verificările au vizat transporturile rutiere, saloanele de înfrumusețare, extracțiile de agregate, agricultura, comerțul, taxiurile, publicitatea, domeniul auto, construcțiile, industria alimentară, barurile și restaurantele, dar și unități din sectorul zootehnic.
În total, inspectorii au realizat 165 de controale, dintre care 100 în domeniul relațiilor de muncă și 65 în domeniul securității și sănătății în muncă (SSM).
Nereguli grave la relațiile de muncă: amenzi de 130.000 lei, dintre care 100.000 lei pentru muncă nedeclarată
În zona relațiilor de muncă, inspectorii au aplicat 11 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor ajungând la 130.000 lei. Cea mai mare parte – 100.000 lei – a fost aplicată angajatorilor care foloseau persoane fără forme legale de angajare.
Printre cele mai dese abateri constatate:
- contracte individuale de muncă neîncheiate în formă scrisă;
- neînregistrarea în Revisal a suspendării contractelor;
- lipsa informării salariaților asupra Regulamentului Intern;
- neplata drepturilor salariale și a concediilor de odihnă neefectuate la încetarea activității;
- neevidențierea orelor de noapte și neacordarea sporului legal de 25%;
- necomunicarea adeverințelor de vechime la încetarea contractelor;
- neinițierea negocierilor pentru contractul colectiv de muncă;
- nepredarea unui exemplar al contractului către angajat.
Au fost dispuse 103 măsuri cu termene clare de remediere.
SSM: depozite fără etichete de sarcină, lipsă echipamente de protecție și evaluări incomplete ale riscurilor
În domeniul securității și sănătății în muncă, ITM Călărași a aplicat 21 de sancțiuni, dintre care 9 amenzi în valoare totală de 37.000 lei și 12 avertismente.
Inspectorii au descoperit probleme serioase, precum:
- rafturi de depozitare fără inscriptionarea greutății maxime admise;
- fișe de instruire incomplete;
- lipsa echipamentelor individuale de protecție;
- lipsa evaluării riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională;
- personal neinstruit pentru acordarea primului ajutor;
- neverificarea prizelor de pământ și a instalațiilor de împământare.
Au fost dispuse 52 de măsuri pentru remedierea urgentă a acestor neconformități.
ITM Călărași: controalele vor continua
Inspectoratul de Muncă anunță că verificările vor continua și în perioada următoare, cu scopul declarat de a reduce munca nedeclarată și de a asigura condiții de muncă sigure în toate domeniile economice din județ.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
ȘOC pe piața muncii din Călărași! Șomajul sare din nou, iar peste 4.300 de oameni caută loc de muncă
Rata șomajului continuă să lovească județul Călărași, iar datele oficiale pentru luna octombrie 2025 arată un tablou sumbru: 4374 de persoane nu au un loc de muncă. Mai mult, aproape jumătate sunt femei (2162), iar rata șomajului a ajuns la 5,97%, în creștere față de luna anterioară.
Cei mai loviți? Tinerii și grupa 40-49 de ani, unde cifrele sunt alarmante.
🔥 Cine sunt șomerii din Călărași?
Din totalul de peste 4.300 de șomeri:
-
427 sunt tineri sub 25 de ani – generația care ar trebui să pună bazele viitorului.
-
Doar 240 au între 25 și 29 de ani.
-
835 sunt în grupa 30-39 ani.
-
1068, cei mai mulți, provin din segmentul 40-49 de ani – oameni aflați în plină maturitate profesională.
-
809 sunt între 50 și 55 de ani.
-
995 au peste 55 de ani.
Ruralul domină categoric: 3299 provin din mediul rural, în timp ce doar 1075 locuiesc în urban.
📌 Câte indemnizații se plătesc?
Doar 427 de persoane primesc indemnizație de șomaj.
3947 – adică o majoritate covârșitoare – trăiesc fără nicio formă de sprijin financiar.
⚠️ Cel mai grav: lipsa studiilor
Cifrele AJOFP arată clar dezastrul educațional:
-
43,85% dintre șomeri au doar studii primare sau sunt fără studii.
-
35,05% au studii gimnaziale.
-
Doar 11% au terminat liceul.
-
Iar absolvenții de facultate sunt aproape inexistenți: 1,10%.
Cu alte cuvinte, peste 4 din 5 șomeri au un nivel scăzut de educație, ceea ce explică dificultatea integrării lor pe piața muncii.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Tichete educaționale pentru elevii din Călărași. Mii de carduri au ajuns la Inspectoratul Școlar și vor fi distribuite școlilor
Un nou sprijin pentru copiii din medii defavorizate ajunge în unitățile de învățământ din județ. Inspectoratul Școlar Județean Călărași a anunțat recepționarea unui număr de 2.547 de tichete sociale pentru sprijin educațional, acordate la nivel național pentru preșcolari și elevi.
Cardurile, fiecare cu o valoare de 500 de lei, vor fi distribuite școlilor începând cu 5 decembrie 2025, urmând ca beneficiarii să le poată folosi pentru achiziția de rechizite, îmbrăcăminte sau încălțăminte necesare frecventării cursurilor.
Pe lângă acestea, ISJ Călărași a reîncărcat 9.923 de carduri emise în anii anteriori, astfel încât toți elevii eligibili să poată beneficia de sumele alocate în acest program social.
Potrivit reprezentanților ISJ, măsura contribuie la reducerea riscului de abandon școlar și la sprijinirea familiilor cu venituri reduse, într-o perioadă în care costurile pentru educația copiilor sunt tot mai ridicate.
Reprezentanții instituției au transmis că distribuirea către școli se va face în cel mai scurt timp, pentru ca sprijinul să ajungă rapid la beneficiari.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Semnificația istorică a zilei de 4 decembrie
MINIVACANȚĂ CU AMENZI ȘI DOSARE! Peste 500 de polițiști în teren, zeci de infracțiuni constatate
Muzeul Dunării de Jos anunță două ateliere tematice dedicate tradițiilor de iarnă, în perioada 15–17 decembrie
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
