Breaking News
Adevărul: Astăzi este ziua lui Liviu Dragnea, împlinește 56 de ani! De la cârciumar la prefect
Născut în comuna teleormăneană Gratia, la 28 octombrie 1962, liderul PSD, Liviu Dragnea, a avut o viaţă tumultoasă, schimbând profesiile şi partidele în funcţie de avantajele pe care le-ar fi obţinut din noua poziţie.
De profesie inginer, Dragnea a intrat după Revoluţie în politică: iniţial a fost membru al Partidului Democrat (1994–2001), iar apoi s-a înscris în Partidul Social Democrat. Printre funcţiile publice pe care le-a deţinut sunt cele de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman (2000–2012), ministru al Afacerilor Interne în guvernul Emil Boc (2009) şi ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi viceprim-minstru în guvernele Victor Ponta (2012–2015).
În aprilie 2016 a fost condamnat definitiv cu suspendare în dosarul „Referendumul”. În consecinţă, nu a putut accede în funcţia de prim-ministru, deşi, sub conducerea sa, PSD a obţinut în decembrie 2016 majoritatea relativă în alegeri şi a format ulterior trei guverne împreună cu ALDE. De atunci conduce efectiv Guvernul, implicându-se în evenimente care nu ţin de atribuţiile sale de şef al Camerei Deputaţilor.
În iunie 2018 a fost condamnat în primă instanţă într-un nou dosar, cunoscut drept dosarul „Bombonica”, după numele fostei sale soţii, la trei ani şi şase luni cu executare pentru instigare la abuz în serviciu. Decizia nu este definitivă. Fiu de miliţian şi elev al lui Petre Roman Liviu Nicolae Dragnea este fiul lui Dumitru Dragnea, fost subofiţer de miliţie care a deţinut funcţia de şef de post în două comune din judeţul Teleorman (Gratia şi Dobroteşti).
Liviu Dragnea a urmat cursurile Liceului de matematică–fizică Unirea din Turnu Măgurele (1976–1980). În 1987 a absolvit Facultatea de Transporturi, secţia Autovehicule rutiere, din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti. Aici l-a avut ca profesor de Mecanica fluidelor pe fostul premier Petre Roman. A lucrat ca inginer stagiar într-o secţie auto aparţinând Întreprinderii de Utilaj Greu şi Transport pentru Construcţii Craiova. De la cârciumar la prefect În 1990 se asociază cu un sătean din Giuvărăşti, Vasilică Petcu, în „Asociaţia cu scop lucrativ Bachus”, cei doi deschizându-şi un bar.
Dragnea şi Petcu se asociază apoi în firma „Com Orizont SRL”, care deschide şi administrează o serie de baruri în satele de lângă Giuvărăşti. În 1992 se asociază cu Florin Mîndroc cu care preia firma „Dacorom SRL”, în actele căreia figura un bar din Turnu Măgurele.
Firma preia în locaţie de gestiune Restaurantul Modern, Hanul Diligenţei şi Hotelul Turris din Turnu Măgurele în 1993 de la SC Turris SA Turnu Măgurele şi SC Vedea SA Teleorman, ambele societăţi deţinute de statul român. Cel care semnează cedarea în locaţie de gestiune din partea SC Vedea SA este directorul ei, Cicerone Constantinescu. În 1994, Dragnea înfiinţează firma „Ştefimar SRL”, în care este asociat unic şi pe numele căreia mută unele din activele deţinute anterior de Dacorom şi Com Orizont. Cele trei firme sunt radiate în anii 2000, când Dragnea devine preşedintele Consiliului Judeţean Teleorman.
În 1997 a urmat un curs de specializare la Şcoala de Înalte Studii Administrative din Roma. În 2001 a urmat un curs de management al administraţiei publice locale din cadrul ASE Bucureşti. În 2004 a absolvit cursurile Colegiului Naţional de Apărare în cadrul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I” din Bucureşti. Liviu Dragnea a fost prefect al judeţului Teleorman (1996–2000), preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman (2000–2012), ministru de Interne (ianuarie–februarie 2009), ministru al Dezvoltării Regionale (2012–2015) şi preşedinte al Camerei Deputaţilor (2016–prezent).
Dragnea: Eram un tânăr destul de influent în oraş. Am făcut prima revoluţie a tinerilor Într-un interviu acordat „Adevărul”, Dragnea a povestit ce l-a determinat să intre în politică: „Am avut un motiv interesant de a intra în politică. În toamna lui ‘95 fetiţa era foarte mică şi veneam cu ea de acasă în cărucior. Oraşul arăta ca după război! Străzile erau praf. Se exfoliase pojghiţa de ciment de deasupra trotuarului şi rămăseseră doar pietroaiele din balast. Căruciorul se mişca şi eu am în cap şi acum imaginea căpşorului fetiţei mele.
Am luat-o în braţe şi i-am spus că trebuie să facem ceva cu primăria asta. Atunci aveam hotelul, toate restaurantele şi eram un tânăr destul de influent în oraş, ca să spun aşa. Am strâns foarte mulţi tineri şi am făcut la Turnu Măgurele prima revoluţie a tinerilor din România. În 1996 am reuşit să câştigăm şi primăria şi aşa am intrat în politică. […] Ulterior, în decembrie 1996, am fost numit prefect. Eu veneam cu băieţii de la marfă de la Bucureşti (n.r. – Dragnea susţine că aducea marfă pentru magazinele pe care le avea în Olt şi Teleorman). Era o ninsoare îngrozitoare şi bineînţeles că drumurile nu erau deszăpezite. Când am ajuns la hotel, era toată lumea strânsă – tocmai se anunţase la televizor că eu sunt prefect“.
Condamnări penale În 22 aprilie 2016 Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la doi ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de patru ani, în dosarul „Referendumul”. Procurorii DNA au cerut magistraţilor ÎCCJ pedeapsă cu executare pentru Liviu Dragnea, pedeapsa minimă solicitată de DNA fiind între trei şi cinci ani de închisoare. În cererea procurorilor se arată că liderul PSD ar fi tratat alegătorii ca pe nişte obiecte, iar neprezentarea la vot a fost văzută ca „un moft, nu ca un drept”.
În primă instanţă, judecătorii ÎCCJ l-au condamnat, în 15 mai 2015, pe Liviu Dragnea la un an de închisoare cu suspendare. Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, „cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale”.
Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt.
Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării. În paralel, Dragnea a fost găsit vinovat că a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine şi recomandări legate de stimularea participării cetăţenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii judeţeni de campanie/primării/activiştii de partid. Pe 21 iunie 2018 magistraţii ÎCCJ l-au condamnat în primă instanţă pe Liviu Dragnea la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare plus interzicerea unor drepturi în procesul angajărilor de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, în care e acuzat de instigare la abuz în serviciu. Decizia anulează condamnarea din dosarul „Referendumul”.
Potrivit procurorilor, în perioada iulie 2006–decembrie 2012, Liviu Dragnea, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, respectiv de preşedinte al PSD Teleorman, a determinat-o pe Floarea Alesu, la acea vreme director executiv al DGASPC Teleorman, să îşi încalce atribuţiile de serviciu prin menţinerea în funcţie şi implicit plata drepturilor salariale pentru două angajate ale aceleiaşi instituţii. „În realitate, cele două persoane şi-au desfăşurat activitatea la sediul organizaţiei judeţene Teleorman a partidului politic al cărui preşedinte era inculpatul Dragnea Nicolae Liviu, aspect cunoscut de acesta din urmă”, arată DNA. Completul de cinci judecători de la ÎCCJ a fixat termen de judecată a apelului în această cauză pentru data de 5 noiembrie 2018.
Acuzaţii de corupţie În septembrie 2016 Oficiul European de Luptă Antifraudă a trimis autorităţilor competente din România informaţii pe baza cărora s-a constituit dosarul „Tel Drum”. Începând cu data de 13 noiembrie 2017, DNA a dispus urmărirea penală a lui Liviu Dragnea sub acuzaţiile de constituire de grup infracţional organizat, deturnare de fonduri europene şi abuz în serviciu. Alături de alte persoane, Liviu Dragnea ar fi obţinut foloase necuvenite din diverse contracte publice acordate societăţii Tel Drum. Potrivit purtătorului de cuvânt al DNA, Livia Săplăcan, „prejudiciile se constituie din două sume – un prejudiciu din abuz în serviciu, aproximativ 30 de milioane de lei, şi un prejudiciu de 20 de milioane de euro, bani obţinuţi nelegal, ca urmare a fraudării fondurilor europene”.
În martie 2018, RISE Project şi Folha de S.Paulo au dezvăluit că autorităţile din Brazilia au în desfăşurare o anchetă al cărei subiect este Liviu Dragnea. Conform procurorului federal Carlos Wagner Barbosa Guimarães, Dragnea este suspectat că ar fi folosit bani proveniţi din afaceri corupte din România la achiziţia de proprietăţi pe plaja din Cumbuco, la 30 km de Fortaleza, capitala statului Ceará. Brazilienii ar fi iniţiat ancheta după ce procurorii din România au luat legătura cu ei în iulie 2017. Liviu Dragnea a negat acuzaţiile.
Foto INQUAM PHOTOS / George Călin
Sursa: Adevărul.ro
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Un scandal major zguduie scena politică românească, după ce vicepremierul Dragoș Anastasiu, numit în funcție de premierul Ilie Bolojan, a recunoscut în instanță că a plătit mită către o fostă inspectoare ANAF, Angela Burlacu, timp de opt ani, între 2009 și 2017. Informațiile apar în motivarea Curții de Apel București, în dosarul de corupție în care Burlacu a fost condamnată definitiv la 5 ani și 2 luni de închisoare pentru luare de mită și trafic de influență.
Conform documentului judiciar, Anastasiu, în calitate de martor, a declarat că, în urma unui control fiscal la una dintre firmele sale din grupul Eurolines, inspectoarea ANAF Angela Burlacu l-a abordat, semnalând „nereguli grave” în documentele de personal. Aceasta i-a propus încheierea unui contract fictiv de consultanță cu o firmă indicată de ea, prin care s-au plătit lunar aproximativ 2.000 de euro. În schimb, controalele fiscale urmau să fie finalizate rapid și favorabil, inclusiv cu rambursarea TVA-ului. Anastasiu a acceptat, perceput propunerea ca un „șantaj, dar și o formă de protecție” pentru afacerile sale.
Suma totală plătită prin contractul fictiv a fost de 218.582,44 lei, însă mita a continuat și sub forma pachetelor turistice oferite de firmele lui Anastasiu, în valoare totală de peste 784.000 de lei (aproximativ 170.000 de euro). Aceste beneficii, inclusiv vacanțe în Europa, au fost folosite de Burlacu și de apropiații ei, fără a avea un corespondent real în servicii prestate.
Poziția instanței
Curtea de Apel București a calificat drept „ridicolă” ideea că aceste plăți ar fi reprezentat onorarii pentru servicii reale de resurse umane. Judecătorii au stabilit că prezența membrilor familiei inspectoarei în sediile firmelor Eurolines avea doar scopul de a justifica foloasele materiale. De asemenea, instanța a respins tentativa de a masca mita ca sponsorizări, constatând că nu a existat niciun contract de sponsorizare, spre deosebire de alte practici ale grupului Eurolines.
Anastasiu a fost informat periodic despre beneficiile acordate inspectoarei, dar nu a oprit plățile, conform motivării instanței. Declarațiile sale și ale altor martori au confirmat că plățile au fost făcute pentru a asigura controale fiscale favorabile, fiind considerate mită în formă continuată.
Reacții și consecințe politice
Guvernul, prin purtătoarea de cuvânt Ioana Dogioiu, a precizat că Anastasiu nu a avut calitatea de inculpat sau condamnat în dosar, ci doar de martor, și că faptele nu au legătură cu atribuțiile sale de vicepremier. Totuși, scandalul a generat reacții virulente. Senatorul PSD Daniel Zamfir a cerut demisia lui Anastasiu, afirmând că „un vicepremier care comite o infracțiune în formă continuată nu mai poate continua în Guvernul României”. Partidul AUR a mers mai departe, catalogând situația drept o „batjocură” și cerând demiterea imediată a vicepremierului, acuzând ipocrizia reformei promovate de Guvernul Bolojan.
Contextul numirii lui Anastasiu
Dragoș Anastasiu, un antreprenor de succes în turism și fost președinte al Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane, a fost numit vicepremier pentru reformă fără portofoliu de premierul Ilie Bolojan, cu scopul de a eficientiza companiile de stat și de a implementa măsuri de austeritate. Numirea sa a fost controversată, liderii coaliției opunându-se inițial creării unui al cincilea post de vicepremier. Scandalul actual ridică întrebări asupra credibilității sale în a conduce reforme, dat fiind istoricul de corupție recunoscut.
Deși Anastasiu nu a fost inculpat, recunoașterea sa în instanță și detaliile din motivarea Curții de Apel București pun presiune asupra Guvernului Bolojan. Rămâne de văzut dacă Parchetul va redeschide investigațiile privind rolul său activ în acest caz sau dacă presiunea politică și publică va duce la demisia sa. Până în prezent, nici Anastasiu, nici premierul Bolojan nu au oferit un punct de vedere detaliat, iar refuzul Guvernului de a-l demite, conform unor surse, amplifică tensiunile pe scena politică.
Acest caz scoate în evidență probleme sistemice din cadrul ANAF și ridică întrebări despre etica liderilor politici implicați în astfel de practici, mai ales într-un context în care Executivul promovează transparența și austeritatea.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Miercuri, 23 iulie 2025, un incendiu a izbucnit la Maternitatea „Cuza Vodă” din Iași, provocând panică în rândul personalului medical și al pacienților. Flăcările s-au manifestat în subsolul clădirii, într-o cameră tehnică, pe o suprafață de aproximativ 30 de metri pătrați, generând un fum dens și negru, vizibil de la mare distanță.
Autoritățile au activat Planul Roșu de Intervenție pentru a gestiona eficient situația. Cinci autospeciale de stingere, două autoscări, echipaje de poliție și o ambulanță a Serviciului de Ambulanță Județean (SAJ) au fost mobilizate la fața locului. Din cauza fumului toxic, întregul personal medical, mamele și nou-născuții, inclusiv bebeluși prematuri din secția de neonatologie, au fost evacuați de urgență. Cadrele medicale au acționat rapid, transportând incubatoarele în curtea spitalului pentru a asigura siguranța bebelușilor.
Potrivit informațiilor oficiale, incendiul a fost lichidat, iar Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, a confirmat că nu au fost raportate victime. „Incendiul a avut loc la subsol, în zona spălătoriei. Nu există victime, ceea ce este cel mai important. Se evaluează dacă clădirea poate fi repopulată sau dacă pacientele trebuie transferate în alte unități medicale,” a declarat Arafat.
Cauza probabilă a incendiului este un scurtcircuit la un acumulator din subsol, însă o anchetă este în curs pentru a stabili circumstanțele exacte. Circulația rutieră în zonă a fost restricționată temporar pentru a facilita intervenția echipajelor de urgență.
Acest incident ridică din nou întrebări legate de siguranța infrastructurii spitalicești din România, mai ales în contextul în care Maternitatea „Cuza Vodă” este cea mai mare unitate de acest tip din regiunea Moldovei
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Breaking News
Ozzy Osbourne, Prințul Întunericului, s-a stins la 76 de ani după ultimul său concert epic
Ozzy Osbourne, cunoscut drept „Prințul Întunericului” și solistul emblematic al trupei Black Sabbath, ar fi murit la vârsta de 76 de ani, la doar câteva săptămâni după ultimul său concert cu trupa, intitulat „Back to the Beginning”, care a avut loc pe 5 iulie 2025, în Birmingham, Anglia. Potrivit unui articol publicat de Newsweek, familia sa a confirmat decesul într-o declarație emoționantă emisă marți, 22 iulie 2025, afirmând că Ozzy a murit în această dimineață, „înconjurat de iubire”. Declarația familiei a spus: „Cu o tristețe mai mare decât pot exprima cuvintele, trebuie să anunțăm că iubitul nostru Ozzy Osbourne a murit în această dimineață. Era alături de familie și înconjurat de iubire. Cerem tuturor să ne respecte intimitatea în acest moment.
Concertul său final de la Villa Park, Birmingham, a fost un moment istoric, marcând ultima apariție scenică a lui Osbourne alături de colegii săi din Black Sabbath, Tony Iommi, Geezer Butler și Bill Ward. Spectacolul, care a inclus invitați speciali precum Metallica și Guns N’ Roses, a fost descris ca un „adieu final” al artistului, care a performat de pe un tron decorat cu motive de liliac, din cauza incapacității sale de a sta în picioare din pricina bolii Parkinson și a complicațiilor de sănătate din ultimii ani. În timpul concertului, Ozzy a mulțumit fanilor „din adâncul inimii”, subliniind importanța acestui moment pentru el și pentru moștenirea Black Sabbath.
Ozzy Osbourne s-a confruntat cu probleme grave de sănătate în ultimii ani, inclusiv un diagnostic de Parkinson din 2020 și complicații în urma unei căzături din 2019, care i-au afectat capacitatea de a merge și de a performa. În ciuda acestor provocări, el a continuat să apară pe scenă, inclusiv la Jocurile Commonwealth din 2022, și a fost determinat să ofere fanilor un ultim spectacol memorabil. Soția sa, Sharon Osbourne, a declarat înainte de concert că Ozzy lucra zilnic cu un terapeut pentru a fi pregătit fizic, subliniind că „fanii sunt cel mai important lucru din viața lui Ozzy”.Născut John Michael Osbourne pe 3 decembrie 1948 în Aston, Birmingham, Ozzy a devenit o figură definitorie a heavy metalului, fondând Black Sabbath în 1968. Trupa a lansat albume iconice precum Paranoid (1970), Master of Reality (1971) și Sabbath Bloody Sabbath (1973), care au modelat genul heavy metal. După ce a fost concediat din Black Sabbath în 1979 din cauza problemelor cu alcoolul și drogurile, Ozzy a avut o carieră solo de succes, cu albume precum Blizzard of Ozz (1980) și hituri precum „Crazy Train” și „Mama, I’m Coming Home”. De asemenea, a devenit o figură culturală pop prin reality show-ul MTV The Osbournes.
Anticile sale excentrice, cum ar fi mușcarea capului unui liliac pe scenă, au consolidat reputația sa de personaj controversat și imprevizibil. Cu toate acestea, Osbourne a fost și un familist devotat, împărțindu-și timpul între casele din Buckinghamshire și Los Angeles, alături de soția sa Sharon și copiii lor, Aimee, Kelly și Jack.Un articol din Mirror Online a reiterat că Ozzy a murit la 76 de ani, menționând lupta sa cu Parkinson și eforturile sale de a performa la concertul final, în ciuda sănătății precare. Acesta a descris concertul ca fiind dorința sa de a „se întoarce la origini” și de a mulțumi fanilor care l-au susținut de-a lungul carierei.
Moștenirea lui Ozzy Osbourne
Moartea lui Ozzy Osbourne marchează sfârșitul unei ere pentru heavy metal. Ca pionier al genului, el a influențat generații de muzicieni și fani cu sunetul întunecat și teatral al Black Sabbath și cu energia sa scenică unică. Concertul său final a strâns 190 de milioane de dolari pentru organizații caritabile, demonstrând impactul său nu doar în muzică, ci și în filantropie.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Patru decenii sub fumul iluziei
Transportul Fundeni – București, blocat de lipsa operatorilor! Nicio firmă nu s-a înscris pentru ruta esențială
Japonezii bat la poarta Călărașiului! Ambasadorul Japoniei, în vizită oficială la Primărie – se discută investiții, turism și cultură
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
