Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 32°C | Anul XI Nr. 524

La zi

Jegălia: Aurel Vasile reușește să împădurească peste 40 ha de teren cu puieți de salcie

Published

on

Începând cu anul 2015, până la finele anului 2017,  comuna Jegălia a fost implicată într-o acțiune organizată și demarată de asociația “Plantăm Fapte Bune în România”. Acțiunea de împădurire care s-a desfășurat pe o perioadă de trei ani a vizat plantarea de puieți pe raza localității Jegălia.

În primul an (2015 n.r.), peste 800 de voluntari au participat activ în această frumoasă acțiune. Peste 6.500 de puieți de salcie au fost plantați pe o suprafață de 6 hectare de teren care fac parte dintr-o zonă inundabilă.

În 2016  peste 1.200 de voluntari au fost din nou alături de “Plantăm Fapte Bune în România“, reușind să planteze 27.500 de puieți de salcie, pe suprafața de 24 de hectare teren.

În data de 25 noiembrie 2017, în jur de  700 de voluntari au fost prezenţi în localitatea Jegălia, unde au plantat  din nou, câteva mii de puieţi de salcie, pe o suprafaţă de câteva hectare.

Advertisement

Aurel Vasile:Am pus, cu ajutorul unei asociații din București, care se numește “Plantăm Fapte Bune în România”, am plantat, timp de trei ani de zile, într-o zonă unde era numai papură. Acele aproape 50 de hectare au fost plantate cu ajutorul acestor oameni. Au fost în jur de 3.000 de voluntari care au participat la această acțiune desfășurată în decursul a trei ani. 

Avem un parteneriat cu Direcția Silvică, m-au ajutat și ei, mi-au dat bani de combustibil, iar acum am un utilaj pe care îl folosesc să tai stuful care este foarte mare. Doi metri, doi metri jumătate. Noi vrem să facem pădure acolo, nu facem poze, ne filmăm și plecăm. Eu am pădure acolo, care la anu cred că încep să scot material lemnos pentru a-l duce la școli.” – a declarat Aurel Vasile – edilul-șef al localității Jegălia

În luna septembrie a acestui an, reprezentanții organizației “Plantăm Fapte Bune în România” au venit în localitatea Jegălia pentru a vedea cum s-au dezvoltat puieții de salcie pe care aceștia i-au plantat în campanie. Toți sunt mulțumiți de realizările aduse pentru comunitatea din Jegălia.

Aurel Vasile a vorbit și despre realizarea unui sat pescăresc din fonduri europene. Canalele au fost decolmatate cu A.N.I.F. Stuful era mai mare ca tractorul, buruiana invadase cam totul. Am început să lucrăm bine așa cum ne stă nouă în pricepere nostră, a celor din Jegălia. Ca măsură de protecție pentru salcie, am montat gard electric. E greu de crezut, dar este măsura cea mai eficientă, așa reușim să ținem la distanță animalele care ar putea distruge plantația.

Urmează o rărire pentru că acum este realizată plantația la 3/3 m, lumina pătrunde greu și o vom adapta la măsura 6/6m. Buruiana va dispare  total. Introducem 2 târle de animale, una de vaci și una de oi. Nutrienții vor asigura aportul necesar salciilor, iar traficul animalelor vor distruge buruiana. Crescătorii au aici 800 vaci. Stațiile pompează apa la un batardou inclus în proiect. Lucrările au demarat și această nouă îmbunătățire funciară va fi eficientă…În 3 ani să realizezi 15 cm diametru la salcie este o performanță pentru pomicultură, apreciază primarul confirmat de profesorii universitari care verifică prin proiectul Plantăm Fapte Bune…cele 40 de hectare împădurite aici.

Advertisement

Stuful a dispărut, iar animalele vor ajuta la dezvoltarea acestei plantații pomicole. Noi producem pădure pe 50 hectare și aici vom face o locație pentru serbarea câmpenească. Aducem aici pe turiști la satul pescăresc realizat prin proiect european dar și voluntariat. Ne pasă de natură nu o putem lăsa la voia întâmplării ci pentru a fi de folos oamenilora conchis primarul Aurel Vasile din Jegălia

https://www.facebook.com/calarasipress/videos/330948414132016/

„De la Bucureşti au fost prezenţi în jur de 500 de voluntari, iar din localitate au fost 40 de copii, plus  consilierii locali. Deci, aproximativ 600 de persoane au fost prezente, aici fiind incluse şi cele care au distribuit materia primă şi care au făcut ca lucrurile să meargă bine. Deocamdată, pe această suprafaţă s-au plantat 42 de hectare, rămânând zece care sunt cedate pentru animalele din comună, ca islaz. Iniţial, am avut aproximativ 900 de puieţi, dar am plantat 6.500, pe o suprafaţă de şase hectare şi am mai folosit până în 400 de puieţi pentru completări în terenul pe care am plantat în anii trecuţi. Anul precedent, procentul de prindere  a fost foarte bun. În jur de 95% s-a prins ceea ce am plantat, dar acest lucru a fost posibil datorită lucrărilor silvice pe care noi le-am efectuat. Cei de la Plantăm fapte bune’ au ajuns pentru a treia oară în comuna noastră, datorită colaborării foarte bune atât din partea noastră, cât şi din partea lor. Din partea noastră, colaborarea a fost bună pentru că am arat, am discuit, am pichetat şi pe urmă am făcut gropile. Ei când au venit, au găsit sape, cazmale, material răsăditor, mănuşi, apă, iar ei au venit cu cateringul lor, şi ei, desigur, au venit pregătiţi cu sape şi cazmale. Conform legii, în momentul în care se împlinesc cinci ani de la plantarea puieţilor şi intrarea lor în masiv, deja trebuie să predăm Direcţiei Silvice, pentru ca reprezentanţii instituţiei să continue activitatea de pază, de îngrijiri şi alte lucrări silvice. Să dea Dumnezeu să crească frumos pădurea”, a declarat Aurel Vasile pentru jurnaliștii Observator de Călărași, prezenți la desfășurarea acțiunii

 

 

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Fapt Divers

Misterul dispariției de la Stonehenge: Noaptea Fulgerelor

Published

on

În august 1971, celebrul ansamblu arhitectonic Stonehenge, situat pe câmpia Salisbury din Anglia, a fost scena unui eveniment misterios și inexplicabil. La acea vreme, situl nu era încă protejat de activitățile turiștilor, ceea ce permitea accesul liber.

Într-o noapte liniștită, un grup de tineri hippy a decis să-și instaleze corturile chiar în centrul cercului de pietre, transformând locul într-un loc de petrecere neconvențională. Au aprins un foc, au consumat droguri și alcool, și au început să cânte sub cerul liber. Distracția lor a fost întreruptă brusc în jurul orei 2 dimineața, când o serie de tunete puternice au răsunat peste câmpie, urmate de o liniște neobișnuit de profundă.

Doi martori, un fermier local și un polițist aflat în patrulare, au raportat că au văzut fulgere care au lovit direct incinta Stonehenge, aprinzând chiar un copac din apropiere. Alarmați de strigătele tinerilor, cei doi s-au grăbit spre sit pentru a oferi ajutor. Ajunși acolo, au fost șocați să descopere că nu mai era nimeni: corturile rămăseseră intacte, focul mocnea încă, dar toți petrecăreții dispăruseră fără urmă. Anchetele ulterioare, inclusiv căutări amănunțite ale poliției și arii extinse din jur, nu au găsit nicio pistă privind soarta grupului. Cazul rămâne unul dintre cele mai stranii mistere asociate cu Stonehenge.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Fapt Divers

Prigoria cu creastă de aur: Pasărea tropicală care vrăjește cu frumusețea și misterul său

Published

on

Prigoria cu creastă de aur, cunoscută științific sub denumirea de Momotus momota, este o pasăre fascinantă din familia Momotidae, renumită pentru coloritul său vibrant și comportamentul unic. Această specie, numită și motmot cu creastă aurie, se remarcă prin penajul său spectaculos, care combină nuanțe de verde smarald, albastru turcoaz și accente aurii, în special în zona capului, unde o creastă distinctivă îi încadrează aspectul regal. Coada sa lungă, cu pene în formă de rachetă, este o altă trăsătură emblematică, pe care pasărea o mișcă ritmic, ca un pendul, pentru a comunica sau a atrage atenția.

Habitat și răspândire

Prigoria cu creastă de aur este nativă în pădurile tropicale și subtropicale din America Centrală și de Sud, fiind întâlnită din Mexic până în nordul Argentinei. Preferă zonele umede, cu vegetație densă, dar poate fi observată și în păduri secundare sau la marginea plantațiilor. Cuibărește în galerii săpate în malurile râurilor sau în sol, unde femela depune între 3 și 5 ouă.

Comportament și hrană

Aceste păsări sunt cunoscute pentru natura lor solitară sau de cuplu, fiind mai degrabă discrete. Se hrănesc cu insecte, fructe mici și, ocazional, vertebrate mici, precum șopârle. Prigoria cu creastă de aur este un vânător abil, care își pândește prada de pe o creangă, lansându-se rapid pentru a o captura cu ciocul său ascuțit.

Un aspect interesant este ritualul de curățare a penelor cozii: prigoria își taie singură porțiuni din penele cozii pentru a crea forma caracteristică de rachetă, un comportament care rămâne un mister pentru ornitologi, dar care este asociat cu atragerea partenerilor sau marcarea teritoriului.

Advertisement

Conservare

Deși nu este considerată o specie pe cale de dispariție, prigoria cu creastă de aur se confruntă cu amenințări din cauza defrișărilor și pierderii habitatului. Eforturile de conservare a pădurilor tropicale sunt esențiale pentru protejarea acestei specii și a altor viețuitoare din ecosistemele sale.

Curiozități

  • Numele „motmot” provine din sunetul distinct pe care îl produce, asemănător unui „mot-mot”.
  • În unele culturi indigene, prigoria este considerată un simbol al frumuseții și al armoniei cu natura.
  • Are un zbor rapid, dar preferă să stea nemișcată timp îndelungat, observând mediul înconjurător.

Prigoria cu creastă de aur rămâne una dintre cele mai captivante păsări ale tropicelor, combinând eleganța estetică cu comportamente fascinante, care continuă să inspire atât iubitorii de natură, cât și cercetătorii.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Ce simptome prezintă o persoană în urma unui atac cerebral și ce trebuie să știm

Published

on

   Din păcate tot mai mulți oameni suferă aceste atacuri cerebrale. Ce trebuie să știm dacă observăm ceva ciudat la o persoană care a suferit un atac cerebral.

Un neurolog a spus că, dacă ajutorul vine în decurs de 3 ore, el ar putea anula efectele unui accident vascular cerebral.

Pentru a diagnostica şi trata pacientul în decurs de 3 ore, este foarte ușor, trebuie doar să citiți cu atenție mai jos ce urmează…

Recunoaște un accident vascular cerebral… există 4 etape, pe care ar trebui să le cunoașteți pentru a-l detecta:

Advertisement

1. Cereți persoanei să zâmbească – nu va reuși.

2. Cereți persoanei să spună o frază foarte simplă (de exemplu: “Astăzi este foarte frumos.”,   (va vorbi stâlcit și incoerent)

3. Cereți persoanei să ridice ambele brațe (Persoana nu va putea să le ridice, poate doar parțial).

4. Cereți persoanei să scoată limba (În cazul în care limba este curbată și strâmbă dintr-o parte în alta, este de asemenea un semn de accident vascular cerebral)

În cazul în care persoana are probleme cu oricare dintre aceste etape, chemați o ambulanță de urgentă și descrieți simptomele persoanei la telefon. 

Advertisement

Un cardiolog a spus că dacă spuneți la toți prietenii și la toate cunoștințele aceste informații, vor fi salvați mulți oameni și nu trebuie să uităm, poate vei fi chiar tu pus în situația de a salva pe cineva.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading