Un cetățean străin cu origini arabe, identificat prin inițialele Z.M.F.I., a fost monitorizat de Serviciul Român de Informații, care a ajuns la concluzia că reprezintă o amenințare gravă și iminentă la adresa securității naționale.

Potrivit unor surse citate de MEDIAFAX, ofițerii SRI au constatat că străinul desfășura activități suspecte, fiind indicii clare privind intenția acestuia de a comite acte de natură teroristă, ce ar fi putut pune în pericol numeroase vieți omenești.

„Cetățeanul străin Z.M.F.I. reprezintă o amenințare reală, actuală și suficient de gravă la adresa valorilor societății românești, respectiv dreptul la viață și integritatea corporală a persoanelor, întrucât acțiunile lui sunt de natură să pună în pericol grav și iminent securitatea națională”, se arată în raportul transmis de SRI către Inspectoratul General pentru Imigrări și către procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.

Pe baza acestor informații, SRI a solicitat ca bărbatul să fie declarat indezirabil pe teritoriul României și expulzat cât mai curând.

Advertisement

De cealaltă parte, avocatul cetățeanului străin contestă măsura și susține că nu există suficiente probe. „Așa-zisa intenție trebuie dovedită”, a declarat acesta, adăugând că Inspectoratul General pentru Imigrări nu ar deține elemente concludente care să justifice expulzarea clientului său.

Cazul se află acum pe masa instanțelor, urmând ca judecătorii să decidă dacă străinul va fi sau nu expulzat din România.

Primăria comunei Fundeni, județul Călărași, a anunțat demararea implementării proiectului „Înființare parc fotovoltaic în comuna Fundeni”, finanțat prin Fondul pentru modernizare, în cadrul apelului „Sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei din surse regenerabile pentru autoconsum destinat entităților publice”.

Valoarea totală a proiectului este de 2.563.406,96 lei, din care suma de 2.515.221,48 lei reprezintă fonduri nerambursabile, iar contribuția proprie a beneficiarului este de 48.185,48 lei.

Investiția se va realiza pe o suprafață de 40.000 mp, aflată în intravilanul comunei Fundeni.

Obiectivul principal

Proiectul urmărește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și creșterea independenței energetice prin producerea locală a energiei electrice și termice din surse regenerabile. Energia obținută va acoperi consumul propriu al infrastructurii publice, ceea ce va duce la reducerea costurilor și la protejarea mediului.

Advertisement

Indicatori de rezultat

• Capacitate instalată suplimentară: 0,399 MW
• Producție medie anuală de energie verde: 487,660 MWh/an
• Producție totală estimată pe perioada de referință: 9.753,150 MWh
• Reducerea emisiilor de CO₂: 298,390 tone echivalent CO₂/an
• Factor de capacitate al centralei: 13,95%

Beneficii pentru comunitate

Odată implementat, proiectul va permite ca o mare parte din necesarul de energie termică și electrică al infrastructurii publice din Fundeni să fie acoperit din surse regenerabile, contribuind la un mediu mai curat și la eficientizarea cheltuielilor administrației locale.

Sturzul la sol Kivu (Geokichla piaggiae tanganjicae), o subspecie a sturzului abisinian, este o pasăre fascinantă, dar extrem de discretă, care trăiește în pădurile montane din regiunea Albertine Rift, în estul Africii. Găsită în estul Republicii Democrate Congo, sud-vestul Ugandei, Rwanda și nordul Burundiului, această pasăre preferă pădurile umede subtropicale sau tropicale de altitudine, între 1.800 și 3.300 de metri. Numele său științific onorează exploratorul italian Carlo Piaggia, care a explorat Africa de Est în secolul al XIX-lea.

Caracteristici fizice

Sturzul la sol Kivu este o pasăre de talie medie, măsurând 19–20 cm în lungime și cântărind între 43 și 65 de grame. Are un penaj atrăgător, dar discret: capul și fața sunt de un portocaliu-ruf intens, cu un inel alb distinct în jurul ochilor, care îi conferă un aspect caracteristic. Pieptul și flancurile păstrează nuanțe mai puțin intense de portocaliu, în timp ce spatele este de un căprui-oliv, cu excepția cozii și a crupei, care au o nuanță portocaliu-maronie. Pe aripile pliate, se observă două bare albe proeminente, vizibile de la vârfuri până la penele acoperitoare. Puii sunt mai palizi și mai puțin viu colorați decât adulții.

Habitat și comportament

Această pasăre trăiește în desișurile pădurilor montane, fiind extrem de timidă și greu de observat, mai ales subspecia tanganjicae, care este considerată una dintre cele mai discrete din specia sa. Preferă zonele cu mușchi și licheni, aproape de pâraie forestiere, dar poate fi întâlnită și în luminișuri sau la marginea potecilor. De obicei, este solitară, dar în anumite zone, mai mulți indivizi pot fi observați în apropiere.

Sturzul la sol Kivu își caută hrana pe sol, săltând sau alergând sub copaci și în vegetația densă. Se hrănește în principal cu viermi de pământ, miriapode, melci, insecte și larvele acestora, dar consumă și fructe, în special smochine și fructe de pădure, precum și semințe. Ocazional, urmărește roiurile de furnici pentru a se hrăni cu insectele dislocate. În sezonul secetos, zboară spre sursele de apă pentru a se hidrata, dar se retrage rapid în desiș la cel mai mic semn de pericol.

Advertisement

Deși este o pasăre tăcută, sturzul la sol Kivu emite un „seeep” ascuțit atunci când este deranjat și un „tuc” repetitiv, specific sturzilor. Cântecul său este melodios, compus dintr-o serie de fraze fluierate, descrise ca „chee-cheeleeroo-chruup” sau „wurr teeeu weeeu”, cu note dulci, răgușite și triluri. Strigătul său de alarmă este un „kraï kraï kraï” ascendent.

Reproducere

Sezonul de reproducere al sturzului la sol Kivu are loc în timpul sezonului ploios, din februarie până în iunie în Rwanda și până în iulie în Uganda, cu o a doua perioadă din septembrie până în decembrie. Cuibul, în formă de cupă, este construit din mușchi, tije de ferigi, fibre și rădăcini, fiind amplasat în vegetație densă. Femela depune ouăle în această structură, iar puii sunt hrăniți cu hrană bogată în proteine, precum insecte.

Amenințări și conservare

Sturzul la sol Kivu este amenințat de pierderea habitatului datorită defrișărilor și fragmentării pădurilor montane. Subspecia tanganjicae este considerată vulnerabilă, iar eforturile de conservare sunt esențiale pentru protejarea acestui habitat unic. Organizații precum BirdLife International monitorizează starea acestei specii și promovează conservarea pădurilor din regiunea Albertine Rift.

Curiozități

• Sturzul la sol Kivu este atât de discret încât este rareori observat, chiar și de ornitologi experimentați.

• Numele său este legat de regiunea Kivu din Republica Democrată Congo, o zonă bogată în biodiversitate, dar afectată de conflicte și degradarea mediului.

• Datorită penajului său colorat, dar bine camuflat, este o pasăre apreciată de pasionații de birdwatching, deși observarea sa necesită răbdare și noroc.

Sturzul la sol Kivu este un simbol al fragilității ecosistemelor montane africane, o pasăre care, deși ascunsă, joacă un rol important în echilibrul natural al pădurilor sale natale.

Advertisement