Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 24°C | Anul X Nr. 520

La zi

Semnificația istorică a zilei de 21 iulie

Published

on

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

1242 – Bătălia de Taillebourg: Ludovic al IX-lea al Franței pune capăt revoltei vasalilor săi, Henric al III-lea al Angliei și Hugh al X-lea de Lusignan.

1718 – Tratatul de la Passarowitz – Imperiul Otoman cedează Austriei Banatul, Oltenia, nordul Serbiei și al Bosniei.

1774 – Tratatul de la Kuciuk-Kainargi a fost semnat la 21 iulie, 1774, de Imperiul Rus (reprezentat de feldmareșalul Piotr Rumianțev) și Imperiul Otoman după înfrângerea acestuia din urmă în războiul din 1768-1774.

Advertisement

1808 – S-a născut, la Bocșa, județul Sălaj, Simion Bărnuţiu, scriitor, estetician, om politic, conducător al Revoluției române de la 1848 din Transilvania.

1821 – S- a născut marele patriot roman Vasile Alecsandri.

1861 – Prima importantă bătălie a Războiului Civil American, denumită prima bătălie de pe Bull Run, s-a încheiat cu victoria armatei confederate.

1861 – La București, pe scena Teatrului cel Mare (ulterior Teatrul Național), a avut loc prima reprezentație a piesei “Hamlet” de William Shakespeare, avându-l în rolul principal pe Mihail Pascaly, primul actor român care l-a întruchipat pe Hamlet.

1873 – Primul jaf de tren de la vestul râului Mississippi a fost înfăptuit de temutul bandit american Jesse James.

Advertisement

1899 – S-a născut Ernest Miller Hemingway, scriitor american, laureat al Premiului Nobel 1954.

1906 – Ofițerul francez de origine evreiasca Alfred Dreyfus, condamnat pentru trădare în baza unor acuzații false, care au stârnit mari controverse in societatea franceza la sfârșitul secolului XIX, este reintegrat în armată cu gradul de căpitan.

1907 – A murit pictorul roman Nicolae Grigorescu.

1914 – Consiliul de Coroană, întrunit la Sinaia, proclamă poziția de neutralitate a României în primul război mondial.

1919 – A murit Eremia Grigorescu, general de artilerie, comandantul trupelor române în bătălia de la Mărășești, ministru de război în guvernul României.

Advertisement

1928 – La cererea principesei Elena, Curtea de Apel București a pronunțat divorțul dintre aceasta și printul Carol, motivat de părăsirea domiciliului conjugal de către Carol.

1936 – Între reprezentanții României și URSS, N.Titulescu si M.Litvinov se încheie un PROTOCOL în care se stipula printre altele că : “Guvernul URSS recunoaște ca, în virtutea diferitelor sale obligații de asistență, trupele sovietice nu vor putea trece niciodată Nistru fără o cerere formală în acest sens din partea Guvernului Regal al României, la fel cum Guvernul Regal al României recunoaște că trupele române nu vor putea trece niciodată Nistru în URSS fără o cerere formală a Guvernului URSS.”

1941 – În timpul luptelor pentru eliberarea Basarabiei de sub ocupația sovietică, Armata Română a eliberat localitățile Tighina, Ismail, Chilia Nouă și Vâlcov.

1941 – Primul bombardament al aviației germane asupra Moscovei.

1944 – Claus von Stauffenberg și ceilalți conspiratori sunt executați la Berlin, Germania, pentru complotul din 20 iulie de asasinare a lui Adolf Hitler.

Advertisement

1945 – Președintele american Harry S. Truman a semnat ordonanța prin care se aproba folosirea bombelor atomice.

1960 – Navigatorul şi aviatorul britanic Francis Chichester, a sosit la New York, la bordul vasului “Gypsy Moth II”, după o călătorie în jurul lumii ce a durat nouă luni și o zi.

1969 – A fost inaugurat Combinatul petrochimic Pitești.

1971 – A fost dată în exploatare definitivă ecluza românească de la Porțile de Fier.

1983 – La stația Vostok din Antarctica de Est, se înregistrează cea mai scăzută temperatură de pe Pământ, -89,2° C.

Advertisement

1984 – CPEx al CC al PCR a hotărât construirea canalului navigabil Poarta-Albă-Midia-Năvodari şi a canalului navigabil Dunăre-București.

2005 – La 14 zile de la atacurile teroriste din Londra sunt din nou găsite bombe la Londra, de data aceasta însă nu au fost detonate.

2020 – Liderii Uniunii Europene au ajuns la un acord asupra bugetului destinat perioadei 2021–2027 și asupra Fondului UE pentru relansarea economică post-pandemie.

2022 – Înotătorul român Avram Iancu a traversat Canalul Bristol, devenind primul român și al 14-lea om din lume, care  a reușit această performanță.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Meteo și Mediu

Avertizare meteo de ultimă oră: Cod portocaliu de furtuni în mai multe localități din județul Călărași!

Published

on

Atenție, vremea se schimbă! Cod galben de instabilitate atmosferică în județul Călărași

Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Barbu Știrbei” al județului Călărași a transmis marți, 22 iulie 2025, o avertizare de cod portocaliu de fenomene meteo periculoase, valabilă între orele 19:46 și 20:30.

Potrivit informării, în localitățile Dragalina, Dor Mărunt, Dragoș Vodă, Vlad Țepeș și Vâlcelele, se vor semnala:

  • averse torențiale ce pot cumula între 25 și 30 l/mp,
  • intensificări ale vântului cu rafale de până la 70 – 80 km/h,
  • vijelii și căderi de grindină.

Autoritățile recomandă cetățenilor să evite deplasările în intervalul menționat și să ia măsuri de protecție pentru bunuri și locuințe.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

La zi

Miere și coajă de ou – remediu naturist pentru deficitul de calciu

Published

on

Deficiența de calciu este o problemă comună care poate duce la afecțiuni precum osteoporoza, crampele musculare sau slăbiciunea oaselor. Un remediu naturist tradițional, folosit în diverse culturi, combină coaja de ou, o sursă bogată de calciu, cu mierea, care adaugă beneficii nutritive și facilitează absorbția. Acest preparat simplu este apreciat pentru accesibilitatea și eficiența sa în susținerea sănătății oaselor și dinților.

Beneficiile cojii de ou și ale mierii

Coaja de ou este compusă în principal din carbonat de calciu (aproximativ 95%), o formă naturală a mineralului esențial pentru sănătatea oaselor. De asemenea, conține urme de magneziu, fosfor și alte minerale benefice. Mierea, pe lângă gustul plăcut, are proprietăți antioxidante și antimicrobiene, contribuind la o mai bună digestie și absorbție a calciului. Împreună, aceste ingrediente formează un remediu natural care poate ajuta la corectarea deficitului de calciu, mai ales în dietele sărace în acest mineral.

Cum se prepară remediul

Ingrediente:

  • Coji de ouă (de la 4-6 ouă, preferabil organice)

  • 2-3 linguri de miere naturală

  • Suc de lămâie (opțional, pentru o mai bună absorbție și gust)

Instrucțiuni:

  1. Spălarea cojilor: Spălați bine ouăle înainte de a le sparge pentru a îndepărta orice impurități. Folosiți apă caldă și săpun sau o soluție slabă de oțet.

  2. Uscarea și sterilizarea: Fierbeți cojile timp de 5-10 minute pentru a elimina eventualele bacterii, apoi uscați-le bine la aer sau în cuptor la temperatură scăzută (aproximativ 100°C) timp de 10-15 minute.

  3. Măcinarea cojilor: Zdrobiți cojile uscate într-un mojar sau folosiți un blender pentru a obține o pulbere fină. Este important ca pulberea să fie cât mai fină pentru a facilita absorbția.

  4. Amestecul: Combinați 1 linguriță de pulbere de coajă de ou cu 1-2 linguri de miere. Pentru un gust mai plăcut și o absorbție mai bună a calciului, puteți adăuga câteva picături de suc de lămâie proaspăt.

  5. Depozitarea: Păstrați amestecul într-un recipient curat, la frigider, timp de maximum o săptămână.

Mod de administrare:

  • Luați 1 linguriță din amestec de 1-2 ori pe zi, preferabil în timpul mesei, pentru a sprijini absorbția calciului.

  • Pentru copii, reduceți doza la o jumătate de linguriță pe zi și consultați un medic înainte de administrare.

Precauții și recomandări

  • Sursa ouălor: Folosiți ouă de la surse de încredere, ideal organice, pentru a evita riscul de contaminare cu salmonella sau alte bacterii.

  • Consult medical: Dacă aveți afecțiuni renale, hipercalcemie sau alte probleme de sănătate, consultați un medic înainte de a utiliza acest remediu.

  • Doza zilnică: Nu depășiți doza recomandată, deoarece un exces de calciu poate cauza probleme precum constipația sau calculii renali.

  • Diversificarea dietei: Acest remediu nu trebuie să înlocuiască o dietă echilibrată, bogată în alimente precum lactate, legume verzi sau nuci, care sunt surse naturale de calciu.

Eficiența remediului

Deși studiile științifice asupra combinației de miere și coajă de ou sunt limitate, cercetările confirmă că pulberea de coajă de ou este o sursă biodisponibilă de calciu, comparabilă cu suplimentele comerciale. Un studiu publicat în Journal of Clinical Biochemistry and Nutrition (2013) a arătat că pulberea de coajă de ou poate contribui la îmbunătățirea densității osoase la persoanele cu deficit de calciu. Mierea, datorită conținutului său de vitamine și antioxidanți, poate spori absorbția calciului în organism.

Acest remediu naturist este o opțiune accesibilă și sustenabilă pentru cei care doresc să își completeze aportul de calciu, însă este important să fie utilizat cu moderație și în contextul unui stil de viață sănătos. Pentru rezultate optime, combinați acest preparat cu o dietă echilibrată și activitate fizică regulată.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Canarii Eroici: păzitorii ascunși ai minelor de cărbune

Published

on

În minele de cărbune din secolele XIX și începutul secolului XX, canarii au jucat un rol crucial ca detectoare vii pentru gazele toxice, o practică ingenioasă, dar astăzi înlocuită de tehnologia modernă. Datorită sensibilității lor ridicate la substanțe precum monoxidul de carbon și metanul, aceste păsări mici și fragile erau folosite ca un sistem de avertizare timpurie în mediile subterane periculoase. Minerii aduceau canarii în cuști mici, agățate sau așezate în galerii, și îi observau cu atenție. Dacă pasărea începea să dea semne de slăbiciune, cum ar fi agitație, dificultăți de respirație sau cădea de pe stinghie, acesta era un semnal clar că aerul din mină devenise toxic. În astfel de momente, minerii știau că trebuie să evacueze imediat zona pentru a evita otrăvirea sau chiar o explozie.

Această metodă, deși simplă, era extrem de eficientă, deoarece canarii reacționau mult mai rapid decât oamenii la prezența gazelor invizibile și inodore. Monoxidul de carbon, de exemplu, este un gaz letal care nu poate fi detectat de simțurile umane fără echipamente speciale. Canarii, cu metabolismul lor rapid, ofereau un avantaj vital, salvând nenumărate vieți de-a lungul timpului. Practica a devenit larg răspândită în țări cu industrii miniere dezvoltate, precum Regatul Unit, Statele Unite și alte state europene, fiind folosită până în a doua jumătate a secolului XX.

Treptat, odată cu progresul tehnologic, detectoarele electronice de gaze au înlocuit canarii, oferind o metodă mai precisă și mai puțin crudă de monitorizare a calității aerului. Ultimii canari au fost retrași din minele britanice, de exemplu, abia în anii 1980, marcând sfârșitul unei ere. Cu toate acestea, canarii au rămas un simbol al vigilenței și al sacrificiului în industria minieră, iar povestea lor continuă să fascineze, ilustrând ingeniozitatea umană în fața pericolelor nevăzute.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading