Cultură
Recomandare de carte – „În plin văzduh” de Antonio G. Iturbe

Cultură
Expoziție de Artă Plastică la Biblioteca Județeană Călărași – Creativitate și culoare în lucrările elevilor de la Liceul Pedagogic „Ștefan Bănulescu”

Biblioteca Județeană Călărași găzduiește luni, 14 iulie 2025, începând cu ora 13:00, vernisajul Expoziției de Artă Plastică de final de an școlar, semnată de elevii claselor a X-a și a XI-a de la Liceul Pedagogic „Ștefan Bănulescu” din Călărași. Evenimentul este organizat cu sprijinul Consiliului Județean Călărași și al Bibliotecii Județene Călărași, sub îndrumarea profesorului coordonator Aureliana Vlad.
Lucrările expuse reflectă talentul, sensibilitatea artistică și spiritul inovator al elevilor: Badea Gabriela, Berdan Daniel, Dobre Andrei, Ioniță Mihai, Mirescu Robert, Moșoi Andrei, Pascu Andreea, Păun Eduard, Raclia Maria, Rusu Oana, Tiberiu Daniela, Vlăsan Rareș și Țențu Alexandra.
Curatorul expoziției este Ana Amelia Dincă, iar cuvântul de deschidere va fi susținut de directorul Prof. Rodica Neagu.
Evenimentul va avea loc în Sala Perspective a Bibliotecii Județene Călărași și oferă publicului oportunitatea de a descoperi creațiile plastice ale tinerilor artiști locali, într-un cadru festiv și cultural.
Cultură
Recomandare de carte – „Surâsul Caterinei” de Carlo Vecce

„Surâsul Caterinei” de Carlo Vecce este o lectură captivantă care împletește istoria cu ficțiunea, oferind o perspectivă inedită asupra vieții mamei lui Leonardo da Vinci. Publicat în 2023 și tradus în română de Oana Sălișteanu, romanul se remarcă prin abordarea sa riguroasă, bazată pe documente istorice, și prin talentul narativ al autorului, un renumit specialist în opera lui Leonardo.
Povestea urmărește destinul Caterinei, o tânără cercheză numită Wafa-naka („Ochi-de-cer”), răpită din Caucaz și transformată în sclavă. Călătoria sa, de la platourile sălbatice ale Caucazului la Constantinopol, Veneția, Florența și în cele din urmă Vinci, este redată prin vocile personajelor care i-au intersectat viața. Această tehnică narativă, deși nu oferă o introspecție directă a Caterinei, creează o imagine complexă a unei femei puternice, ale cărei suferințe și mândrie au influențat profund fiul său, geniul Renașterii.
Vecce reușește să reconstruiască un univers viu, plin de detalii despre migrațiile tătare, comerțul cu sclavi și strălucirea decadentă a Veneției. Descrierile peisajelor și ale obiceiurilor aduc o autenticitate remarcabilă, reflectând pasiunea autorului pentru cercetare. Romanul explorează teme universale precum libertatea, robia și puterea feminină, făcând din Caterina un simbol atemporal. Ipoteza că surâsul Mona Lisei ar putea fi inspirat de mama lui Leonardo adaugă o notă intrigantă, deși rămâne speculativă.
Stilul lui Vecce este cursiv și sensibil, echilibrând documentarea istorică și cu o imaginație care umple golurile trecutului. Cartea nu este doar o biografie romanțată, ci și o frescă a Renașterii, care invită la reflecție asupra moștenirii culturale și personale. Cu toate acestea, ritmul poate părea lent pentru cititorii obișnuiți cu narațiuni mai dinamice, iar lipsa unei perspective interne a Caterinei ar putea lăsa unele întrebări neelucidate.
„Surâsul Caterinei” este o operă care cucerește prin profunzimea sa istorică și emoțională, fiind o lectură recomandată celor pasionați de istorie, artă și povești despre reziliență. Finalul, cu melancolia surâsului enigmatic al Caterinei, lasă un ecou puternic, îmbogățind experiența lecturii.
Cultură
Recomandare de carte – „Nu există ţară pentru bătrâni” de Cormac McCarthy

„Nu există țară pentru bătrâni” („No Country for Old Men”), publicat în 2005 de Cormac McCarthy, este un roman intens, sumbru și captivant, care explorează violența, moralitatea și declinul valorilor într-o lume tot mai haotică. Amplasat în Texasul anilor 1980, pe fondul traficului de droguri de la granița cu Mexicul, romanul împletește un thriller tensionat cu o meditație filozofică asupra naturii răului și a trecerii timpului.
Povestea se concentrează pe trei personaje principale: Llewelyn Moss, un vânător care descoperă o valiză cu milioane de dolari la locul unei tranzacții de droguri eșuate; Anton Chigurh, un asasin psihopat de o cruzime implacabilă; și Ed Tom Bell, șeriful îmbătrânit care încearcă să facă față haosului și să înțeleagă o lume care pare să-și piardă reperele morale. McCarthy construiește o narațiune alertă, dar păstrează spațiu pentru reflecții profunde, în special prin monologurile introspective ale lui Bell, care deplâng eroziunea valorilor tradiționale.
Stilul lui McCarthy este auster și percutant: lipsit de semne de punctuație convenționale în dialoguri, textul capătă un ritm brut, aproape visceral, care amplifică tensiunea. Descrierile sunt minimaliste, dar evocatoare, iar personajul lui Chigurh, cu calmul său înfricoșător și filozofia nihilistă, devine o întruchipare memorabilă a răului absolut. În contrast, Bell reprezintă o voce a conștiinței, dar una care se simte tot mai neputincioasă în fața schimbărilor.
Romanul nu oferă rezoluții facile sau răspunsuri clare. În schimb, provoacă cititorul să reflecteze asupra naturii destinului, a alegerilor și a luptei dintre bine și rău. Deși lipsa unui deznodământ tradițional poate frustra unii cititori, aceasta contribuie la forța tematică a cărții, subliniind ideea că nu toate conflictele au o soluție.
„Nu există țară pentru bătrâni” este o operă de o intensitate rară, care combină suspansul unui thriller cu profunzimea unei tragedii. Este o lectură obligatorie pentru cei care apreciază literatura care pune întrebări dificile și refuză să ofere răspunsuri comode.