Connect with us

La zi

Utilizări ale cojilor de banane: idei practice și ecologice

Cojile de banane, adesea aruncate fără ezitare, sunt o resursă surprinzător de versatilă, bogată în nutrienți precum potasiu, magneziu și fibre. În loc să ajungă la gunoi, ele pot fi folosite în diverse moduri creative, de la îngrijirea plantelor până la soluții pentru gospodărie și sănătate. Iată câteva utilizări practice și ecologice ale cojilor de banane:

1. Îngrășământ natural pentru plante

Cojile de banane sunt un fertilizator excelent datorită conținutului ridicat de potasiu și fosfor, esențiale pentru creșterea sănătoasă a plantelor.

  • Cum se folosește:

    • Toacă mărunt cojile și îngroapă-le în sol, aproape de rădăcinile plantelor (roșii, trandafiri sau legume).

    • Alternativ, lasă cojile să se usuce, zdrobește-le și presară-le în jurul plantelor.

    • Pentru un îngrășământ lichid, fierbe cojile în apă timp de 15 minute, lasă lichidul să se răcească și folosește-l pentru udarea plantelor.

  • Beneficii: Stimulează înflorirea și fructificarea, îmbunătățind sănătatea solului.

2. Compost pentru grădină

Cojile de banane sunt un adaos excelent pentru compost, deoarece se descompun rapid și îmbogățesc amestecul cu nutrienți.

  • Cum se folosește: Adaugă cojile tăiate în grămada de compost, amestecându-le cu alte resturi organice (frunze, iarbă, resturi vegetale).

  • Sfat: Pentru a preveni atragerea insectelor, acoperă cojile cu un strat de pământ sau frunze uscate.

3. Îngrijirea pielii

Cojile de banane conțin antioxidanți și vitamine care pot calma și hidrata pielea.

Advertisement
  • Cum se folosește:

    • Pentru acnee: Freacă interiorul cojii pe zonele afectate, lasă să acționeze 10-15 minute, apoi clătește. Repetă zilnic pentru reducerea inflamației.

    • Pentru hidratare: Amestecăm coaja zdrobită cu miere și aplică masca pe față timp de 10 minute.

    • Împotriva ridurilor: Masează pielea cu interiorul cojii pentru a stimula circulația și a reduce semnele îmbătrânirii.

  • Precauție: Testează pe o porțiune mică de piele pentru a evita reacțiile alergice.

4. Lustruirea obiectelor din casă

Interiorul cojilor de banane poate fi folosit pentru a curăța și lustrui suprafețe diverse.

  • Cum se folosește:

    • Freacă interiorul cojii pe obiecte din argint, piele (pantofi, genți) sau frunze de plante de apartament pentru a le reda strălucirea.

    • După lustruire, șterge suprafața cu o cârpă uscată.

  • Beneficii: Este o metodă ecologică, fără chimicale, care îndepărtează praful și petele minore.

5. Alungarea dăunătorilor

Cojile de banane pot descuraja insectele, cum ar fi afidele, din grădină.

  • Cum se folosește: Așază bucăți de coajă la baza plantelor afectate. Mirosul și substanțele eliberate pot ține la distanță dăunătorii.

  • Atenție: Înlocuiește cojile la fiecare 2-3 zile pentru a preveni mucegaiul.

6. Îngrijirea părului

Nutrienții din cojile de banane pot contribui la sănătatea scalpului și a părului.

  • Cum se folosește: Fierbe cojile în apă, strecoară lichidul și folosește-l ca o clătire finală după spălarea părului. Acest lucru poate adăuga strălucire și poate calma scalpul iritat.

7. Remediu pentru înțepături și iritații

Cojile de banane au proprietăți antiinflamatoare, utile pentru calmarea pielii iritate.

  • Cum se folosește: Freacă interiorul cojii pe înțepături de insecte, zgârieturi minore sau arsuri solare pentru a reduce mâncărimea și inflamația.

Precauții

  • Spală bine cojile: Bananele din comerț pot avea urme de pesticide, așa că spală cojile înainte de utilizare, mai ales pentru aplicații pe piele sau în grădină.

  • Evită consumul direct: Deși cojile sunt comestibile în anumite rețete (ex. gătite sau uscate), cele tratate chimic nu sunt recomandate pentru consum.

  • Moderație: Pentru uz cosmetic, testează întotdeauna pe o zonă mică pentru a evita reacțiile alergice.

Concluzie

Cojile de banane sunt un exemplu excelent de resursă sustenabilă care poate fi reutilizată în moduri creative. De la îngrijirea plantelor și a pielii până la curățarea casei, aceste coji demonstrează că și „deșeurile” pot avea o valoare surprinzătoare. Adoptând aceste practici, nu doar economisești, ci contribui și la un stil de viață mai ecologic!

Advertisement

La zi

Șofer de camion blochează A1 spre București: Protest neașteptat și cozi de sute de metri

Duminică, 20 iulie 2025, traficul pe sensul Pitești – București al Autostrăzii A1 a fost complet blocat în urma unui protest neobișnuit. Un șofer de camion a oprit vehiculul de mare tonaj de-a latul șoselei, la kilometrul 19, în apropierea nodului rutier cu A0, și s-a urcat pe cabina acestuia, fluturând steagul României. La acțiunea de protest s-a alăturat și un al doilea camion, amplificând haosul din zonă.

Incidentul a generat cozi de sute de metri, zeci de mașini rămânând blocate fără posibilitatea de a înainta. Poliția Rutieră și jandarmii au intervenit prompt, deviind temporar traficul pe banda de urgență și spre localitatea Bolintin-Deal, de la kilometrul 23. După aproximativ 15 minute, cele două camioane au fost mutate pe banda de urgență, iar circulația a fost reluată pe ambele benzi, conform Centrului Infotrafic al Poliției Române.

Motivul exact al protestului nu a fost făcut public, însă gestul șoferului a coincis cu manifestații din Piața Victoriei, unde susținătorii lui Călin Georgescu protestau, cerând „Turul 2 înapoi”. Pe rețelele sociale au apărut apeluri pentru blocarea accesului în București, iar Poliția Capitalei a avertizat că astfel de acțiuni constituie infracțiuni, pedepsite cu amendă sau închisoare de la 3 luni la 2 ani, conform Codului Penal. De asemenea, șoferul riscă sancțiuni suplimentare, inclusiv amendă între 1.000 și 2.500 de lei și suspendarea permisului pentru 30-90 de zile.

Protestatarul care a urcat pe cabina camionului a fost reținut de polițiști, iar autoritățile continuă investigațiile pentru a stabili circumstanțele exacte ale incidentului.

Advertisement

Continue Reading

Fapt Divers

Stonehenge: secretele pietrelor care ascund tainele preistoriei

Stonehenge, situat în câmpia Salisbury din sudul Angliei, rămâne unul dintre cele mai fascinante și enigmatice monumente preistorice din lume. Construit în mai multe etape între 3000 și 2000 î.Hr., acest cerc de pietre masive continuă să intrige arheologii, istoricii și vizitatorii, ridicând întrebări despre scopul său și despre civilizația care l-a creat.

Origini și construcție

Stonehenge este compus din blocuri uriașe de piatră, unele cântărind până la 50 de tone, transportate pe distanțe de peste 200 de kilometri, din cariere din sudul Țării Galilor. Construcția sa, realizată fără unelte moderne, demonstrează o inginerie impresionantă. Cercetările recente sugerează că monumentul a fost ridicat în mai multe faze: inițial, un șanț circular și movile de pământ (aproximativ 3100 î.Hr.), urmate de amplasarea pietrelor verticale și a lintourilor orizontale.

Scopul Stonehenge

Deși scopul exact al Stonehenge rămâne necunoscut, ipotezele principale indică o combinație de funcții astronomice, religioase și sociale. Alinierea pietrelor cu solstițiile de vară și iarnă sugerează că monumentul era folosit pentru observarea cerului, posibil ca un calendar astronomic. Alți cercetători consideră că Stonehenge era un loc de pelerinaj, un spațiu ceremonial sau chiar un centru de vindecare, datorită descoperirii de schelete cu urme de boli sau răni.

Descoperiri recente

Arheologia modernă a adus noi perspective. În 2020, analizele au confirmat că pietrele „sarsen” provin din West Woods, la 25 km distanță, iar metodele de transport ar fi implicat sănii și frânghii. De asemenea, situl „Durrington Walls”, aflat în apropiere, sugerează că acolo trăia comunitatea care a construit Stonehenge, posibil organizând festinuri ritualice. Tehnologiile avansate, precum scanările cu laser, au dezvăluit detalii despre prelucrarea pietrelor, indicând o măiestrie sofisticată.

Advertisement

Mituri și speculații

Stonehenge a alimentat numeroase teorii, de la legende despre implicarea druizilor sau a extratereștrilor, până la ipoteze despre un loc de sacrificiu. Deși multe dintre aceste povești sunt speculative, ele contribuie la aura de mister a monumentului. În prezent, Stonehenge este un sit UNESCO, atrăgând sute de mii de vizitatori anual, inclusiv în timpul solstițiului de vară, când oamenii se adună pentru a celebra.

Ce nu știm încă?

Multe întrebări rămân fără răspuns. Cine a ordonat construirea Stonehenge? Cum au fost coordonate eforturile unei societăți preistorice pentru un proiect atât de complex? Ce ritualuri exacte aveau loc aici? Cercetările continuă, iar fiecare descoperire adaugă o piesă la acest puzzle istoric.

Stonehenge rămâne un simbol al ingeniozității umane și al legăturii noastre cu cosmosul, un monument care ne amintește cât de multe mai avem de aflat despre trecutul îndepărtat.

Advertisement
Continue Reading

La zi

Ceaiul de pănuși și sănătatea

CEAIUL DIN PĂNUȘI DE PORUMB ȘI SĂNĂTATEA

Ceaiul din pănuși de porumb este mai puțin cunoscut astăzi, însă era folosit de strămoșii noștri pentru proprietățile sale terapeutice, fiind de ajutor în tratarea diverselor afecțiuni.

Compoziție și beneficii

Pănușile de porumb conțin uleiuri esențiale, compuși alcaloizi, acid fosforic, magneziu, potasiu și rășină naturală. Datorită efectului său diuretic, ceaiul din pănuși contribuie la eliminarea rapidă a toxinelor din organism și oferă multiple beneficii pentru sănătate:

Advertisement
  • Sprijină buna funcționare a ficatului.
  • Ajută la dizolvarea pietrelor la rinichi și ameliorează durerile cauzate de acestea.
  • Combate infecțiile urinare și inflamațiile vezicii urinare.
  • Reduce durerile articulare și inflamațiile asociate.
  • Contribuie la pierderea în greutate, deoarece stimulează eliminarea excesului de fosfor și proteine din organism prin creșterea cantității de urină.
  • Consumul regulat ajută la eliminarea apei în exces din corp.

Preparare

Pănușile se pot recolta chiar și atunci când porumbul este „în lapte” (bun pentru fiert). Se folosesc de preferință foile din apropierea știuletelui, care se usucă bine. Dacă porumbul este despănușat mai târziu sau dacă folosim coceni depozitați pentru iarnă, pănușile sunt la fel de potrivite pentru ceai.

Pentru preparare, puneți 2-3 pănuși uscate într-un ibric și turnați o cană de apă fierbinte (nu clocotită). Acoperiți vasul și lăsați la infuzat timp de 15-20 de minute.

Mod de consum

Se recomandă consumul unei linguri de ceai neîndulcit, la intervale de 2-3 ore, pe parcursul zilei. Pentru a varia gustul, se poate adăuga puțină zeamă de lămâie.

Advertisement
Continue Reading