Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 15°C | Anul XI Nr. 534

La zi

Taipanul de uscat – Regele veninului din lumea șerpilor

Published

on

În vasta și misterioasa lume a reptilelor, puține creaturi stârnesc la fel de multă fascinație și teamă ca șerpii. Printre aceștia, taipanul de uscat (Oxyuranus microlepidotus) deține un titlu cu totul aparte: cel mai veninos șarpe cunoscut de om. Deși puțin cunoscut publicului larg din cauza habitatului său izolat, taipanul de uscat este o adevărată legendă a herpetologiei.

Taipanul de uscat este un șarpe de talie mare, ce poate atinge lungimi de până la 2,5 metri, cu un corp suplu și agil. Coloritul său variază în funcție de sezon: în lunile mai calde este de un maro-deschis sau galben-auriu, în timp ce iarna devine mai închis la culoare, ajutându-l să absoarbă mai bine căldura solară. Capul este bine diferențiat de corp, iar ochii mari au pupile rotunde.

În ciuda aspectului său impunător și a faimei sale letale, taipanul de uscat este o creatură timidă și retrasă, care preferă să evite contactul cu oamenii.

Taipanul de uscat este endemic pentru Australia, mai exact pentru regiunile aride și semi-aride din zonele centrale și nord-vestice ale continentului. Poate fi întâlnit în statele Queensland, Australia de Sud, Teritoriul de Nord și New South Wales. Locuiește în câmpii uscate, soluri argiloase și zone acoperite cu iarbă sau tufărișuri, rareori în apropierea așezărilor umane.

Advertisement

Acest habitat izolat este motivul pentru care taipanul de uscat este rar văzut și, în ciuda veninului său puternic, a cauzat extrem de puține incidente umane.

Veninul taipanului de uscat este considerat cel mai toxic dintre toți șerpii, pe baza testului LD50 (doza letală mediană) efectuat pe șoareci.

  • Este neurotoxic, afectând sistemul nervos.

  • Are componente miotoxice (distruge țesutul muscular) și procoagulante (favorizează formarea cheagurilor de sânge).

  • Poate provoca insuficiență respiratorie, paralizie, stop cardiac și moarte dacă nu este tratat rapid.

  • O singură mușcătură conține suficient venin pentru a ucide teoretic între 100 și 250 de oameni adulți sau 250.000 de șoareci.

  • Există antivenin specializat produs în Australia.

  • Cu intervenție medicală promptă, șansele de supraviețuire sunt foarte mari.

  • Incidentele reale sunt rare, iar de la descoperirea sa în anii 1950, nicio victimă nu a murit dacă a fost tratată la timp.

Taipanul de uscat este un vânător eficient, care se bazează pe viteza, agilitatea și veninul său devastator. Este un prădător diurn, activ în special dimineața devreme.

Dieta sa include:

  • Rozătoare, în special șoareci sălbatici

  • Ocazional alte mamifere mici sau păsări

Când atacă, taipanul mușcă repetat, injectând o cantitate mare de venin, spre deosebire de alți șerpi care preferă o singură mușcătură.

Este, totodată, un animal solitar și neagresiv, care preferă să fugă decât să se confrunte cu un pericol.

Advertisement

Sezonul de împerechere are loc de obicei în lunile de primăvară australă (septembrie–noiembrie). Femela depune între 7 și 20 de ouă, pe care le ascunde în locuri protejate și calde (scorburi, sub pietre, crăpături). Puii eclozează complet formați, cu venin deja activ, dar sunt independenți din prima clipă.

Deși nu este o specie amenințată în mod direct, taipanul de uscat este protejat de lege în Australia. Habitatul său relativ inaccesibil îl apără de impactul uman, dar este vulnerabil la schimbările climatice și la pierderea habitatului natural.

De asemenea, taipanul este studiat intensiv în laboratoare pentru potențialul medical al veninului său, care conține enzime ce pot fi folosite în tratamente împotriva accidentelor vasculare sau în dezvoltarea de anticoagulante.

Curiozități

  • Taipanul de uscat a fost descris științific abia în 1958.

  • A fost denumit „ferocious snake” (șarpele feroce) datorită toxicității sale, nu din cauza temperamentului.

  • Deși este cel mai veninos, nu este cel mai periculos pentru oameni — viperele, cobrele sau mamba negru provoacă mult mai multe decese anual, din cauza proximității față de așezări umane.

Taipanul de uscat este un exemplu perfect al contrastului dintre aparență și realitate. Deși posedă cea mai toxică otravă din lumea reptilelor, este o ființă tăcută, retrasă și departe de imaginea unui monstru. Cunoașterea sa nu doar că ne oferă o perspectivă asupra complexității naturii, dar ne ajută și să înțelegem importanța conservării biodiversității, chiar și în cele mai aride colțuri ale lumii.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Fapt Divers

Povestea „Regelui Auriu” al pădurilor de conifere

Published

on

În pădurile de conifere din Europa de Nord și Asia, unde crengile bradului șoptesc secretele vântului rece, trăiește o creatură minuscule care sfidează grandoarea naturii cu o prezență regală. Este tiranul pigmeu cu cap rufos, cunoscut științific sub numele de Regulus regulus sau, în limbajul comun, pitulice regală ori regele păsărilor. Cu o lungime de doar 8-9 centimetri – mai mic decât degetul mare al unui adult – și o greutate de circa 5-7 grame, această pasăre este una dintre cele mai mici din familia Regulidae, un grup de “regi” ai arborilor care populează continentele Eurasia și America de Nord. Numele său latin, Regulus, derivă din cuvântul “rex” – rege –, un omagiu adus crestei sale aurii strălucitoare, care pare o coroană împărătească ridicată în momente de exaltare.

Imaginează-ți o zi de toamnă târzie în Carpații noștri: frunzele se înroșesc, iar aerul e încărcat de mirosul rășinii. Sus, în vârful unui molid bătrân, un fâlfâit abia perceptibil zdruncină acele verzi. Este tiranul pigmeu, cu penajul său de un verde-oliv subtil, presărat cu dungi fine pe aripile și coada scurtă. Capul, acel “cap rufos” care i-a atras atenția ornitologilor, e încununat de o pată galben-aurie vibrantă, mărginită de două linii negre subțiri, ca niște sprâncene regale. Masculii afișează uneori un galben mai intens, aproape fosforescent, ridicând creasta în ritualuri de curtare sau teritorialitate, transformându-se pentru o clipă într-un mic suveran al crengilor. Ochii lor negri, mici și vii, scanează febril frunzișul, iar ciocul subțire, ascuțit ca o săgeată, sondază scoarța în căutarea hranei.

Habitatul său preferat sunt pădurile dese de conifere – brazi, molizi și pini – unde își construiește cuibul atârnat, ca o pungă de mușchi și licheni, suspendat sub o creangă, protejat de privirile prădătorilor. Iarna, când gerul mușcă din ramuri, coboară mai jos, în tufișuri sau garduri vii, uneori migrând spre sud în căutarea căldurii relative. Aici, în România, îl poți întâlni în munții Apuseni sau în Delta Dunării, mai ales toamna, când valuri de indivizi din nordul Europei populează regiunea noastră. Este o pasăre rezistentă, capabilă să suporte temperaturi de sub -40°C, formând mici bande mixte cu alte specii – pițigoi, mierle sau vânturei – pentru a-și spori șansele de supraviețuire. Curiozitatea sa e legendară: nu se sperie de prezența omului, ci deseori se apropie, fluturând agil printre crengi, ca un spiriduș al pădurii.

Comportamentul său e un dans perpetuu de supraviețuire și farmec. Hrănindu-se aproape exclusiv cu insecte – afide, păduchii de plantă, licurici minusculi ascunși în scoarța copacilor –, tiranul pigmeu explorează frunzișul cu o agilitate acrobatică. Îl vezi atârnând cu capul în jos, ca un leneș zburător, sau planând de pe o ramură pe alta într-un zbor haotic, dar precis. Cântecul său, un tril subțire și înalt, ca un fluier de sticlă, răsună primăvara în păduri: “tsi-tsi-tsi-tuyu”, un imn teritorial care poate dura minute întregi, deși plămânii săi mici abia îl susțin. Femela depune 7-10 ouă albe-măslinii, pe care le clocește cu o devotare maternă, în timp ce masculul patrulează teritoriul, gonind intrușii cu creasta ridicată ca o flamură de luptă.

Advertisement

Dar ce îl face cu adevărat un “tiran”? În lumea sa microscopică, este un despot neîndurător al crengilor înalte. Apără cu ferocitate cuibul și hrana, alungând vecinii cu atacuri fulgerătoare, deși statura sa minusculă îl face vulnerabil la pisici, șoimi sau chiar vânturi puternice. Legendele europene îl numesc “regele păsărilor” după o poveste veche: într-o competiție a zborului, vrabia l-a purtat pe umeri până la lună, dar greierele l-a detronat la întoarcere, lăsându-l pe creangă ca suveran umil. Totuși, în realitate, este un supraviețuitor tenace, cu o speranță de viață de până la 8 ani în sălbăticie, rezistând presiunilor habitatului fragmentat prin adaptabilitate.

Astăzi, în era schimbărilor climatice, tiranul pigmeu cu cap rufos ne amintește de fragilitatea echilibrului natural. Defrișările reduc pădurile sale de conifere, iar iernile blânde alterează migrațiile. Totuși, populațiile sale rămân stabile, un semn că micii regi ai naturii pot învăța lecții de reziliență. Următoarea dată când auzi un tril cristalin în vârful unui brad, oprește-te: acolo domnește un împărat pigmeu, tiran al frunzelor, rege al invizibilului.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Cutremur devastator în Turcia: 22 răniți, clădiri prăbușite și 26 de replici în doar o oră!

Published

on

Panica a cuprins regiunile Marmara și Marea Egee după un cutremur puternic de 6,0 grade pe scara Richter, care a lovit Turcia luni seară, la ora locală 22:48. Cel puțin 22 de persoane au fost rănite, iar mai multe clădiri s-au prăbușit în zonele afectate, provocând scene de haos în orașe precum Istanbul și Izmir. Seismul a fost resimțit puternic și în țările vecine, declanșând alarme și evacuări masive.

În doar o oră, autoritățile au înregistrat 26 de replici, intensificând teama locuitorilor. Camerele de supraveghere au captat momente dramatice: oameni alergând în stradă și în parcuri pentru siguranță, lustre legănându-se violent în locuințe, valuri de apă revărsându-se dintr-o piscină și rafturi întregi de magazine prăbușindu-se sub impactul undelor seismice. Școlile din zonele afectate au fost închise imediat pentru evaluarea riscurilor, iar echipele de salvatori continuă să verifice structurile deteriorate.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Primăria Independența amintește proprietarilor despre obligativitatea asigurării locuințelor

Published

on

Primăria comunei Independența reamintește cetățenilor că, potrivit Legii nr. 260/2008, toate locuințele din România trebuie să fie asigurate obligatoriu împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor.

Anunțul vine în contextul intensificării fenomenelor meteo extreme din ultimii ani, care au provocat pagube majore în mai multe localități, inclusiv în județul Constanța.

Reprezentanții administrației locale atrag atenția că nerespectarea acestei obligații poate atrage sancțiuni contravenționale. În plus, conform Hotărârii de Guvern nr. 663/2025, ajutoarele de urgență în caz de calamități vor fi acordate diferențiat, în funcție de existența poliței PAD. Proprietarii care nu au locuința asigurată nu vor putea primi compensații integrale.

Primăria recomandă tuturor locuitorilor să verifice valabilitatea polițelor existente și, dacă este cazul, să reînnoiască polița PAD cât mai curând. Aceasta asigură protecția financiară în caz de dezastre naturale și evitarea sancțiunilor legale.

Advertisement

O poliță PAD are un cost anual accesibil, de 20 sau 10 euro, în funcție de tipul locuinței, și oferă despăgubiri de până la 20.000 de euro în cazul producerii unor riscuri asigurate.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading