IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

586 î.Hr. – Ierusalimul a fost cucerit de Nabucodonosor al II-lea.

64 d. Hr – Roma a fost cuprinsă de un incendiu devastator; împăratul Nero s-a folosit de acest eveniment pentru a începe persecutarea creștinilor.

1610 – A decedat pictorul italian Michelangelo Merisi da Caravaggio (n.29 septembrie 1571), numit după orașul său natal, Caravaggio, de lângă Milano. Este considerat un precursor al stilului baro0c si unul dintre cei mai mari novatori din istoria picturii.

Advertisement

1658 – La Frankfurt, Leopold I este ales Sfânt Împărat Roman.

1711 – Marea confruntare de la Stănilești dintre forțele ruso-române, conduse de țarul Petru I al Rusiei și de Dimitrie Cantemir, domnul Moldovei, și cele otomane. Victoria turcilor a obligat pe Cantemir să-și părăsească tronul și să se refugieze în Rusia, unde a devenit consilierul țarului.

1811 – S-a născut scriitorul englez William Makepeace Thackeray (m. 24 dec. 1863), cunoscut pentru opera “Bâlciul deșertăciunilor”.

1817 – A murit Jane Austen, scriitoare engleză.

1848 – Armata rusă intervine în Moldova și Valahia pentru înăbușirea revoluțiilor din Principatele române.

Advertisement

1862 – Prima ascensiune a vârfului Dent Blanche, unul dintre cei mai înalți din Alpi.

1870 – Se desfășoară primul Conciliu Ecumenic de la Vatican, convocat de către Papa Pius al IX, intre 8 decembrie 1869 si 20 octombrie 1870.

1898 – Marie și Pierre Curie anunță descoperirea unui nou element chimic și propun să se numească Poloniu.

1918 – S-a născut Nelson Mandela, primul președinte de culoare al Republicii Africa de Sud, laureat al Premiului Nobel pentru pace.

1921 – Comitetul Central al Partidului Țărănesc, condus de Ion Mihalache, a aprobat cererea a 11 deputați și senatori basarabeni, membri ai Partidului Țărănesc Basarabean, de a fi primiți în rândurile acestui partid.

Advertisement

1925 – Adolf Hitler publică ”Mein Kampf”, un adevărat manifest- program al nazismului.

1938 – A murit regina Maria a României, principesă de Edinburg și de Saxa Coburg și Gotha, soția regelui Ferdinand I al României.

1942 – Al Doilea Război Mondial – Statele Unite declară război Ungariei, Bulgariei și României.

1942 – Primul zbor al unui avion de luptă cu reacție Messerschmitt Me 262 Schwalbe (Rândunica). Messerschmitt Me 262 Schwalbe a fost primul avion de vânătoare operațional dotat cu motor cu reacție construit de societatea aviatică germana Messerschmitt, in timpul celui de-al doilea război mondial.

1944 – In timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Hideki Tojo demisionează din postul de prim-ministru al Japoniei.

Advertisement

1957 – într-o ambuscadă la Poșaga, în Munții Apuseni, au fost împușcați Leon Șușman și Simion Roșa.

1959 – Au fost executați Petre și Toma Arnăuţoiu, conducătorii grupului de rezistență „Haiducii Muscelului”.

1965 – A fost lansată stația automată sovietică “Sonda 3″, care a fotografiat partea nevăzută a lunii.

1966 – Se lansează misiunea Gemeni 10 cu astronomii John Watts Young și Michael Collins la bord.

1969 – În România au început lucrările pentru construcția barajului Brazi-Valea Neagră, în cadrul sistemului hidrotehnic Runcu-Baia Mare.

Advertisement

1976 – Nadia Comăneci obține, la Jocurile Olimpice de la Montreal, prima notă de 10 din istoria gimnasticii.

1980 – India devine cea de-a șasea țară care lansează o rachetă și un satelit în spațiu.

1998 – Conflictul din Kosovo. Cel puțin 110 albanezi din Kosovo sunt uciși în luptele duse cu armata sârba, lângă granița cu Albania.

2003 – Proiectul final al tratatului constituțional (oficial Tratat de instituire a unei Constituții pentru Europa) pentru Uniunea Europeană a fost publicat în Praesidiumul Convenției pentru Viitorul Europei.

2007 – Un Airbus A320, al companiei TAM, s-a lovit de o clădire a aeroportului Congonhas din Sao Paulo, incident în urma căruia au murit 200 de oameni.

Advertisement

2012 – Cel puțin șapte oameni au fost uciși, și alți 32 au fost răniți, în urma unui atentat terorist cu bombă plasată într-un autobuz, cu turiști israelieni, aflat la Aeroportul Burgas din Bulgaria.

Pe data de 17 iulie 2025, sindicaliștii din casele județene de pensii din mai multe județe ale României, precum și din București, au organizat proteste pentru a-și exprima nemulțumirea față de măsurile de austeritate adoptate de Guvern. Acțiunile de protest au avut loc în județele Argeș, Suceava, Neamț, Teleorman, Maramureș, Vrancea, Dâmbovița, Botoșani, Vâlcea, Mureș, Ilfov, Olt, Harghita, Sălaj, Călărași, Brăila, Vaslui, Galați și Prahova, precum și la Casa de Pensii a Municipiului București.

Sindicaliștii susțin că măsurile de austeritate afectează drepturile angajaților din sistemul public de pensii și pun în pericol buna funcționare a instituțiilor responsabile de gestionarea pensiilor. Printre revendicările lor se numără reconsiderarea deciziilor guvernamentale care impun reduceri bugetare și asigurarea unui dialog real cu partenerii sociali pentru a găsi soluții sustenabile.

Protestele au fost organizate în fața sediilor caselor de pensii din județele menționate, precum și în Capitală, unde angajații au afișat pancarte și au scandat lozinci prin care cer respectarea drepturilor lor și condiții de muncă adecvate. Aceste acțiuni reflectă tensiunile crescânde dintre sindicate și autorități, pe fondul reformelor economice controversate.

Advertisement

Într-un cartier industrial de la periferia metropolei São Paulo, acolo unde peisajul urban, dominat de beton și oțel, a înlocuit de mult timp verdele luxuriant al vegetației, o inovație tehnologică remarcabilă schimbă regulile jocului în lupta împotriva schimbărilor climatice. În această zonă aridă din punct de vedere ecologic, unde fumul fabricilor și gazele de eșapament au devenit o constantă a vieții de zi cu zi, inginerii climatici brazilieni au introdus o soluție futuristă: copaci artificiali capabili să absoarbă dioxidul de carbon (CO2) din atmosferă cu o eficiență de până la 200 de ori mai mare decât un arbore natural.

Aceste structuri inovatoare, care combină estetica funcțională cu tehnologia de ultimă oră, sunt realizate din oțel reciclat și sunt echipate cu membrane avansate de schimb ionic. Spre deosebire de copacii naturali, care depind de fotosinteză și de condițiile de mediu, acești copaci artificiali funcționează neîncetat, zi și noapte, alimentați exclusiv de energie solară. Fiecare unitate este proiectată să capteze cantități impresionante de CO2, echivalentul muncii a sute de arbori reali, contribuind semnificativ la reducerea poluării și la combaterea efectelor încălzirii globale în zonele urbane dens populate.

Inspirați de cercetările de pionierat ale Centrului pentru Emisii Negative de Carbon al Universității din Arizona, acești copaci artificiali nu doar captează dioxidul de carbon, ci îl transformă fie în oxigen pur, eliberat în atmosferă, fie în materiale reutilizabile, cum ar fi carbonatul de calciu, care poate fi folosit în industria construcțiilor. Procesul este unul curat și eficient, reducând dependența de soluții costisitoare sau poluante. În plus, designul modular al acestor structuri permite instalarea lor în spații variate, de la parcări și zone industriale până la piețe publice și cartiere rezidențiale, integrându-se armonios în peisajul urban.

Cu toate acestea, implementarea acestei tehnologii nu este lipsită de provocări. Costurile ridicate de producție și instalare reprezintă un obstacol semnificativ, mai ales în țările în curs de dezvoltare, unde bugetele pentru proiecte de mediu sunt adesea limitate. De asemenea, stocarea pe termen lung a carbonului captat ridică întrebări legate de infrastructură și sustenabilitate. Cu toate acestea, autoritățile locale din São Paulo, în colaborare cu institute de cercetare și companii private, investesc în optimizarea acestei tehnologii, sperând să o facă mai accesibilă și scalabilă.

Advertisement

Impactul acestor copaci artificiali depășește granițele Braziliei, oferind un model pentru alte metropole afectate de poluare. Într-o lume în care urbanizarea rapidă și defrișările reduc suprafețele verzi, astfel de inovații ar putea juca un rol crucial în echilibrarea emisiilor de carbon. În cartierul industrial din São Paulo, unde cerul era odinioară ascuns de smog, aceste structuri futuriste aduc nu doar o gură de aer curat, ci și o speranță tangibilă pentru un viitor mai verde. Prin combinarea tehnologiei cu ambiția de a proteja planeta, copacii artificiali demonstrează că, chiar și în cele mai cenușii colțuri ale lumii, sustenabilitatea poate prinde rădăcini.