Cultură
Recomandare de carte – „Capătul veșniciei” de Ken Follett
„Capătul veșniciei” (Edge of Eternity), cel de-al treilea și ultimul volum al Trilogiei Secolului scrisă de Ken Follett, încheie saga istorică epică ce a captivat cititorii în „Căderea uriașilor” și „Iarna lumii”. Publicat în 2014, romanul acoperă a doua jumătate a secolului XX, concentrându-se pe perioada Războiului Rece, de la anii 1960 până la căderea Zidului Berlinului în 1989. Urmărind a treia generație a familiilor Fitzherbert, Williams, Peshkov, von Ulrich și Dewar, Follett țese o poveste complexă despre idealism, opresiune și lupta pentru libertate, pe fundalul unor evenimente care au redefinit lumea modernă. Cu un echilibru între documentare istorică și dramatism narativ, „Capătul veșniciei” este o încheiere ambițioasă, deși nu lipsită de provocări, a uneia dintre cele mai impresionante trilogii de ficțiune istorică.
Acțiunea romanului se desfășoară între 1961 și 1989, o perioadă marcată de tensiuni globale, mișcări pentru drepturile civile și schimbări politice majore. Povestea explorează Războiul Rece prin perspectivele din Statele Unite, Uniunea Sovietică, Germania de Est și Anglia, concentrându-se pe momente-cheie precum Criza Rachetelor din Cuba, mișcarea pentru drepturile civile din SUA, Primăvara de la Praga și revoltele care au dus la prăbușirea comunismului în Europa de Est.
Spre deosebire de primele două volume, „Capătul veșniciei” are momente în care ritmul încetinește, în special în secțiunile dedicate intrigilor politice sau detaliilor birocratice. Unele pasaje ar fi putut fi condensate pentru a menține dinamismul. În timp ce mișcarea pentru drepturile civile și Războiul Rece sunt tratate în profunzime, alte evenimente, cum ar fi Războiul din Vietnam, primesc o atenție mai limitată, ceea ce poate dezamăgi cititorii interesați de aceste aspecte.
Un aspect remarcabil este modul în care Follett surprinde spiritul epocii, de la idealismul anilor 1960 la deziluziile și speranțele anilor 1980. Romanul acordă o atenție deosebită a mișcărilor sociale, în special luptei pentru drepturile civile și egalitatea de gen, oferind o voce personajelor marginalizate. În plus, perspectiva est-europeană, în special prin experiențele din Germania de Est, adaugă o dimensiune profund umană poveștii, evidențiind costurile umane ale diviziunii ideologice.
Din punct de vedere educativ, „Capătul veșniciei” este o resursă valoroasă pentru înțelegerea Războiului Rece și a impactului său asupra societăților. Cititorii descoperă nu doar evenimentele istorice, ci și modul în care acestea au influențat vieți individuale, de la activismul politic la dramele personale.
„Capătul veșniciei” este o încheiere demnă a Trilogiei Secolului, care combină ficțiunea captivantă cu o explorare detaliată a uneia dintre cele mai dinamice perioade ale secolului XX. Deși ritmul inegal și complexitatea narativă pot prezenta provocări, romanul compensează prin personaje memorabile, o documentare impresionantă și o reflecție profundă asupra luptei pentru libertate și egalitate.
Ken Follett reușește să încheie saga cu o notă de optimism, celebrând triumful spiritului uman în fața adversității. Recomand „Capătul veșniciei” cititorilor care au urmărit trilogia și celor pasionați de ficțiune istorică, precum și oricui dorește să exploreze o poveste epică despre curaj, speranță și schimbare într-o lume divizată.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Cultură
Biblioteca Județeană „Alexandru Odobescu” promovează lectura și arta la Școala de vară din Ciocănești
Biblioteca Județeană „Alexandru Odobescu” Călărași continuă să fie un partener activ în educația și dezvoltarea culturală a tinerilor. În cadrul Școlii de vară organizate la Ciocănești, participanții au avut ocazia să descopere expoziția de artă „Fancy”, dar și să afle mai multe despre activitățile și serviciile oferite de instituția de cultură din Călărași.
Evenimentul a fost coordonat de bibliotecara Camelia Fistic și profesorul Flavius Munteanu, care au ghidat grupul printr-o serie de prezentări interactive menite să stimuleze interesul copiilor și tinerilor pentru lectură, artă și resursele puse la dispoziție de bibliotecă.
Prin astfel de inițiative, Biblioteca Județeană „Alexandru Odobescu” își reafirmă rolul de centru educațional și cultural, conectând comunitățile din județ cu lumea cărților, a artei și a informației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Cultură
CJCC Călărași / Mihai Bobonete aduce la Călărași noul show de stand-up comedy „Life is Life”
Călărășenii sunt așteptați la o porție zdravănă de râs și bună dispoziție! Duminică, 24 august 2025, de la ora 20:00, Sala „Barbu Știrbei” a Centrului Județean de Cultură și Creație va găzdui noul spectacol de stand-up comedy semnat Mihai Bobonete – „Life is Life”.
Show-ul promite o seară plină de energie, umor autentic și întâmplări savuroase. Atmosfera va fi încălzită de inconfundabilul Mihai Rait, care va pregăti publicul pentru avalanșa de glume marca Bobonete.
Reguli și informații importante:
-
Accesul este permis doar persoanelor cu vârsta de peste 16 ani;
-
Biletele sunt valabile atât în format tipărit (alb-negru sau color), cât și în format electronic, prin scanarea codului QR;
-
Filmarea și utilizarea telefonului în timpul spectacolului sunt strict interzise.
Organizatorii recomandă spectatorilor să își rezerve locurile din timp, întrucât evenimentul se anunță a fi unul de neratat.
👉 „Life is Life” – râzi, trăiește și bucură-te de moment alături de Mihai Bobonete!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
„Eu sunt Malala” este o autobiografie impresionantă care spune povestea Malalei Yousafzai, o tânără pakistaneză care a devenit un simbol global al luptei pentru educație și drepturile femeilor. Scrisă împreună cu jurnalista Christina Lamb, cartea dezvăluie curajul extraordinar al unei adolescente care, la doar 15 ani, a supraviețuit unui atentat al talibanilor pentru că a îndrăznit să ceară dreptul la educație pentru fete în Valea Swat, Pakistan.
Născută într-o familie care prețuia educația, Malala a fost inspirată de tatăl ei, un profesor și activist, să creadă în puterea cunoașterii. Cartea descrie copilăria ei în Pakistan, într-o regiune afectată de conflicte și de opresiunea talibanilor, care au interzis fetelor accesul la școală. Malala a început să vorbească public despre dreptul la educație, scriind un blog pentru BBC sub pseudonimul Gul Makai. Curajul ei a atras atenția talibanilor, iar în 2012 a fost împușcată în cap într-un autobuz școlar. Miraculos, a supraviețuit și a continuat să lupte, devenind cea mai tânără laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 2014.
Cartea combină povestea personală a Malalei cu o radiografie a societății pakistaneze, evidențiind tradițiile, conflictele politice și religioase, dar și frumusețea culturală a Văii Swat. Stilul narativ este direct și emoționant, captând atât durerea, cât și speranța unei fete care refuză să tacă.
-
Impact emoțional: Povestea Malalei este profund emoționantă, trezind admirație pentru curajul și determinarea ei. Citatul „Un copil, un profesor, o carte și un stilou pot schimba lumea” rezumă perfect mesajul cărții.
-
Context istoric și cultural: Cartea oferă o perspectivă detaliată asupra vieții în Pakistan și a luptei împotriva extremismului, fiind o lecție de istorie și umanitate.
-
Inspirație: Malala este un model de perseverență și altruism, arătând că o voce, indiferent cât de tânără, poate schimba lumea.
-
Influența co-autoarei: Uneori, stilul jurnalistic al Christinei Lamb poate părea prea prezent, ceea ce face ca vocea Malalei să pară mai puțin autentică în anumite pasaje.
-
Detalii politice dense: Pentru unii cititori, pasajele despre contextul geopolitic al Pakistanului pot fi copleșitoare sau mai puțin captivante.
De ce să citești această carte?
„Eu sunt Malala” este mai mult decât o autobiografie; este o chemare la acțiune pentru educație și egalitate. Este o lectură obligatorie pentru cei care vor să înțeleagă puterea curajului într-o lume plină de nedreptăți. Cartea te face să apreciezi privilegiul educației și să reflectezi asupra responsabilității de a lupta pentru drepturile altora.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Tăiere cu 30% a salariilor de lux din ANRE, ASF și ANCOM! Președintele ANRE încasa peste 75.000 lei pe lună
Biblioteca Județeană „Alexandru Odobescu” promovează lectura și arta la Școala de vară din Ciocănești
De acum, Jegălia are propriul cabinet stomatologic – consultații și tratamente aproape de casă
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
