Cultură
Recomandare de carte – „Capătul veșniciei” de Ken Follett
„Capătul veșniciei” (Edge of Eternity), cel de-al treilea și ultimul volum al Trilogiei Secolului scrisă de Ken Follett, încheie saga istorică epică ce a captivat cititorii în „Căderea uriașilor” și „Iarna lumii”. Publicat în 2014, romanul acoperă a doua jumătate a secolului XX, concentrându-se pe perioada Războiului Rece, de la anii 1960 până la căderea Zidului Berlinului în 1989. Urmărind a treia generație a familiilor Fitzherbert, Williams, Peshkov, von Ulrich și Dewar, Follett țese o poveste complexă despre idealism, opresiune și lupta pentru libertate, pe fundalul unor evenimente care au redefinit lumea modernă. Cu un echilibru între documentare istorică și dramatism narativ, „Capătul veșniciei” este o încheiere ambițioasă, deși nu lipsită de provocări, a uneia dintre cele mai impresionante trilogii de ficțiune istorică.
Acțiunea romanului se desfășoară între 1961 și 1989, o perioadă marcată de tensiuni globale, mișcări pentru drepturile civile și schimbări politice majore. Povestea explorează Războiul Rece prin perspectivele din Statele Unite, Uniunea Sovietică, Germania de Est și Anglia, concentrându-se pe momente-cheie precum Criza Rachetelor din Cuba, mișcarea pentru drepturile civile din SUA, Primăvara de la Praga și revoltele care au dus la prăbușirea comunismului în Europa de Est.
Spre deosebire de primele două volume, „Capătul veșniciei” are momente în care ritmul încetinește, în special în secțiunile dedicate intrigilor politice sau detaliilor birocratice. Unele pasaje ar fi putut fi condensate pentru a menține dinamismul. În timp ce mișcarea pentru drepturile civile și Războiul Rece sunt tratate în profunzime, alte evenimente, cum ar fi Războiul din Vietnam, primesc o atenție mai limitată, ceea ce poate dezamăgi cititorii interesați de aceste aspecte.
Un aspect remarcabil este modul în care Follett surprinde spiritul epocii, de la idealismul anilor 1960 la deziluziile și speranțele anilor 1980. Romanul acordă o atenție deosebită a mișcărilor sociale, în special luptei pentru drepturile civile și egalitatea de gen, oferind o voce personajelor marginalizate. În plus, perspectiva est-europeană, în special prin experiențele din Germania de Est, adaugă o dimensiune profund umană poveștii, evidențiind costurile umane ale diviziunii ideologice.
Din punct de vedere educativ, „Capătul veșniciei” este o resursă valoroasă pentru înțelegerea Războiului Rece și a impactului său asupra societăților. Cititorii descoperă nu doar evenimentele istorice, ci și modul în care acestea au influențat vieți individuale, de la activismul politic la dramele personale.
„Capătul veșniciei” este o încheiere demnă a Trilogiei Secolului, care combină ficțiunea captivantă cu o explorare detaliată a uneia dintre cele mai dinamice perioade ale secolului XX. Deși ritmul inegal și complexitatea narativă pot prezenta provocări, romanul compensează prin personaje memorabile, o documentare impresionantă și o reflecție profundă asupra luptei pentru libertate și egalitate.
Ken Follett reușește să încheie saga cu o notă de optimism, celebrând triumful spiritului uman în fața adversității. Recomand „Capătul veșniciei” cititorilor care au urmărit trilogia și celor pasionați de ficțiune istorică, precum și oricui dorește să exploreze o poveste epică despre curaj, speranță și schimbare într-o lume divizată.
Cultură
Școala de Vară și Bibliovacanța 2025: Educație prin Joacă și Cultură
Consiliul Județean Călărași lansează oficial „Vacanță activă, creativă și educativă”, o inițiativă destinată copiilor și adolescenților care își doresc o vară plină de manifestări culturale și experiențe de neuitat.
🏺 Școala de Vară – Muzeul Dunării de Jos (ediția a VIII‑a)
Tinerii cu vârste între 6 și 12 ani pot participa la ateliere interactive ce includ:
- explorarea patrimoniului arheologic și tehnici de conservare,
- pictură pe sticlă, decoupage, împletituri, modelaj în lut.
Calendarul sesiunilor:
- 30 iunie – 4 iulie
- 7 – 11 iulie
- 14 – 18 iulie
- 21 – 25 iulie
Program zilnic: 10:00 – 12:00
Cost: 8 lei/zi/adult
Grup: maxim 12 copii
Locații: Secția Etnografie & Secția Arheologie
➡️ Înscrieri:
- Secția Etnografie – 0242 311 690
- Secția Arheologie – 0729 960 279 (persoană de contact: Sorina Nedelcu)
📚 Bibliovacanța 2025 – Biblioteca Județeană „Alexandru Odobescu”
Un program cu tradiție de 9 ani, destinat preșcolarilor, școlarilor mici și adolescenților, cu grupuri de maxim 15 copii.
- Perioadă: 30 iunie – 1 august
- Program: 10:30 – 12:00, de luni până vineri
Tematică săptămânală:
| Ziua | Activitate principală |
| Luni | Cărți, joacă și prietenie |
| Marți | Hand-made și creativitate |
| Miercuri | Dezvoltare personală |
| Joi | Mai informat, mai puternic |
| Vineri | Club de film |
➡️ Înscrieri: la sediul bibliotecii sau la 0242 316 757
🤝 Parteneri instituționali și locali
Proiectul este realizat în colaborare cu:
- ISU Călărași
- CJRAE
- Palatul Copiilor
- DSP Călărași
- artiști și artizani locali
🎉 De ce să alegi acest program?
Copiii vor beneficia de o vacanță educativă și distractivă, care prioritizează:
- socializare și prietenie,
- dezvoltarea creativității și a abilităților practice,
- formare personală prin activități interactive.
Toate sunt gândite pentru a transforma vara într-o experiență de învățare și distracție!
Cultură
Recomandare de carte – „Să ucizi o pasăre cântătoare” de Lee Harper
Romanul Să ucizi o pasăre cântătoare, scris de Harper Lee și publicat în 1960, este o operă literară emblematică, ce rămâne la fel de actuală și puternică în mesajul său astăzi, precum în momentul apariției sale. Cu o voce narativă unică, delicată și lucidă, romanul îmbină perspectiva inocentă a copilăriei cu realitățile dure ale unei societăți profund marcate de rasism, prejudecată și inegalitate socială.
Povestea este spusă prin ochii lui Jean Louise „Scout” Finch, o fetiță curioasă și inteligentă, care crește în orășelul fictiv Maycomb, Alabama, în anii ’30. Tatăl ei, Atticus Finch, este un avocat integru și moral, care devine simbolul justiției și al verticalității umane atunci când acceptă să apere un bărbat de culoare, Tom Robinson, acuzat pe nedrept de viol.
Unul dintre cele mai puternice merite ale romanului este modul în care Harper Lee reușește să îmbine planul social cu cel profund emoțional. Romanul este despre copilărie și despre maturizare, dar în același timp este o critică directă a segregării rasiale și a ipocriziei unei societăți care pretinde a fi morală, dar acționează în mod contrar. Scout, alături de fratele ei Jem și prietenul lor Dill, descoperă lumea adultă treptat, iar întâlnirea cu realitatea nedreaptă a justiției devine o lecție de viață greu de uitat.
Personajul lui Atticus Finch este, fără îndoială, unul dintre cei mai respectați și admirați din literatura universală. Cu o demnitate calmă și o înțelepciune care transcende epoca, el devine modelul de părinte, cetățean și profesionist care își învață copiii, dar și cititorii, ce înseamnă empatia și curajul moral.
Titlul romanului este o metaforă profundă: „să ucizi o pasăre cântătoare” este echivalentul distrugerii inocenței, a binelui pur. În contextul poveștii, atât Tom Robinson cât și Boo Radley – un vecin enigmatic și retras – sunt „păsări cântătoare”, victime ale fricii, prejudecății și ignoranței.
Harper Lee scrie simplu, dar cu o forță tăcută. Nu are nevoie de artificii pentru a impresiona – puterea romanului stă în adevărurile pe care le spune și în emoțiile autentice pe care le trezește. Deși ancorat într-un context istoric specific, romanul rezonează universal, pentru că temele sale – justiția, empatia, discriminarea, pierderea inocenței – sunt la fel de relevante în orice epocă.
Cultură
Recomandare de carte – „O vară fără bărbați” de Siri Hustvedt
Romanul O vară fără bărbați (titlu original: The Summer Without Men) al scriitoarei americane Siri Hustvedt este o explorare subtilă și profundă a identității feminine, a relațiilor interumane și a procesului de autodescoperire, împletită cu o analiză fină a stereotipurilor de gen și a dinamicii puterii.
Protagonista, Mia Fredrickson, este o poetă în vârstă de 55 de ani, a cărei viață ia o întorsătură dramatică atunci când soțul ei, Boris, un neurocercetător, îi cere o „pauză” după 30 de ani de căsnicie, pentru a-și explora relația cu o colegă mai tânără. Devastată de această trădare, Mia trece printr-o criză emoțională, numită de ea însăși „o cădere nervoasă”. Pentru a se regăsi, decide să se retragă temporar în orășelul natal din Minnesota, unde își petrece vara departe de bărbați. Aici, interacționează cu o serie de personaje feminine: mama ei în vârstă, prietenele acesteia dintr-un cămin de bătrâni, un grup de adolescente pe care le îndrumă într-un atelier de poezie și vecina ei, Lola, o mamă tânără prinsă într-o căsnicie tensionată.
Hustvedt construiește o narațiune care oscilează între introspecție și observație socială, folosind vocea Miei pentru a diseca complexitatea emoțiilor umane. Romanul explorează teme precum îmbătrânirea, feminismul, maternitatea și fragilitatea relațiilor. Deși titlul sugerează o poveste despre absența bărbaților, aceștia sunt prezenți indirect, fie prin amintirile Miei, fie prin influența lor asupra vieților altor personaje.
Stilul narativ este un amestec de confesiune personală, eseu și ficțiune. Mia, ca narator, se adresează direct cititorului, rupând al patrulea perete, ceea ce creează o senzație de intimitate, dar și de autoanaliză critică. Hustvedt introduce referințe literare și filozofice – de la Jane Austen la Simone de Beauvoir – și explorează concepte precum memoria, percepția și rolul femeii în societate. Umorul ironic al Miei, combinat cu momente de vulnerabilitate, face ca povestea să fie accesibilă și profund umană.
Unul dintre punctele forte ale romanului este capacitatea autoarei de a crea personaje feminine diverse și autentice, fiecare reprezentând o etapă diferită a vieții: de la adolescente nesigure, la mame tinere și femei în vârstă pline de înțelepciune. Relațiile dintre aceste personaje sunt descrise cu o sensibilitate care evită clișeele și oferă o imagine nuanțată a solidarității feminine.
De asemenea, romanul impresionează prin modul în care abordează criza personală a Miei nu ca pe un eșec, ci ca pe o oportunitate de reinventare. Reflecțiile asupra artei, literaturii și psihologiei adaugă profunzime, fără a face textul greu de parcurs. Capacitatea lui Hustvedt de a balansa între gravitate și umor este remarcabilă.
O vară fără bărbați este un roman care invită la reflecție, oferind o meditație asupra identității și a puterii de a renaște după o pierdere. Siri Hustvedt reușește să creeze o poveste captivantă, care celebrează reziliența feminină fără a idealiza sau simplifica experiențele femeilor. Este o lectură ideală pentru cei care apreciază literatura introspectivă, cu personaje complexe și un stil narativ care provoacă gândirea.
Școala de Vară și Bibliovacanța 2025: Educație prin Joacă și Cultură
Discuții despre reorganizarea circulației în zona Liceului Agricol: consilierii semnalează probleme de proiectare
„Plătim apă ca la Paris, dar bem din țevi de pe vremea lui Ceaușescu!” – Proiectul EcoAqua a încins spiritele în Consiliul Local
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
