La zi
Semnificația istorică a zilei de 29 aprilie
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1091 – Bătălia de la Levounion (Imperiul Bizantin) În această zi, împăratul bizantin Alexios I Comnenul obține o victorie decisivă împotriva pecenegilor în Bătălia de la Levounion, pe teritoriul actual al Bulgariei. Această bătălie a consolidat poziția Bizanțului în fața invaziilor nomade, marcând un moment de stabilitate pentru imperiu într-o perioadă de declin. Evenimentul subliniază importanța strategiilor militare în supraviețuirea statelor medievale.
1386 – În Bătălia de la râul Vihra, armata cnezatului de Smolensk este înfrântă de trupele Marelui Ducat al Lituaniei. Smolenskul devine vasal al Lituaniei.
1429 – Ioana d’Arc ajunge la Orléans (Franța) Ioana d’Arc, figura emblematică a Războiului de 100 de Ani, sosește pe 29 aprilie 1429 pentru a ridica asediul orașului Orléans, aflat sub control englez. Curajul și determinarea ei au inspirat trupele franceze, contribuind la un punct de cotitură în conflict și la renașterea speranței pentru coroana franceză. Acest moment rămâne un simbol al rezistenței și al credinței în fața adversității.
1459 – Încep represaliile domnitorului Vlad Țepeș împotriva negustorilor sași din Muntenia, care nu respectau poruncile sale.
1483 – Cucerirea insulei Gran Canaria (Spania) Regatul Castiliei finalizează cucerirea insulei Gran Canaria, un pas crucial în expansiunea maritimă spaniolă. Această victorie a deschis calea pentru explorările ulterioare în Lumea Nouă, Gran Canaria devenind un punct strategic pentru expedițiile lui Cristofor Columb. Evenimentul reflectă ambițiile imperiale ale Europei renascentiste.
1624 – Cardinalul Richelieu devine ministru al regelui Ludovic al XIII-lea al Franței.
1661 – Taiwanul a fost ocupat de China in timpul dinastiei Ming.
1672 – Războiul franco-olandez – Ludovic al XIV-lea al Franței invadează Țările de Jos.
1770 – James Cook descoperă Botany Bay (Australia) Căpitanul britanic James Cook ajunge în Botany Bay, pe coasta de est a Australiei, denumind locul după bogăția sa botanică. Această descoperire a marcat începutul colonizării britanice în Australia, cu implicații profunde pentru populațiile indigene și pentru extinderea Imperiului Britanic.
1835 – În timpul muncilor agricole, pe un teren aflat la 1 km nord de Schifferstadt, în sud-vestul Germaniei, se descoperă un obiect conic, așa-numita „pălărie de aur” din Schifferstadt” (primul dintre cele patru asemenea obiecte care vor ieși la lumină în timp: conul de aur din Avanton, vestul Franței, conul de aur din Ezelsdorf-Buch, lângă Nurnberg, pălăria de aur din Berlin).
1877 – România declară război Imperiului Otoman, Adunarea Deputaților din România adoptă o moțiune prin care se declară starea de război cu Imperiul Otoman, un pas decisiv în Războiul de Independență (1877-1878). Primul foc de tun tras de Armata Română a simbolizat dorința de emancipare națională. În urma victoriei, România și-a câștigat independența, alături de Serbia și Muntenegru, marcând un moment fundamental în formarea statului modern român.
1854 – S-a născut savantul și matematicianul francez Henri Jules Poincaré. A fost primul care a studiat principiul relativității. În matematică și fizică este folosit Grupul Poincare după savantul francez.
1868 – Înființarea Filarmonicii Române, care astăzi poartă numele compozitorului George Enescu. Această instituție a devenit un pilon al culturii muzicale românești, promovând excelența artistică și contribuind la afirmarea identității culturale naționale într-o perioadă de transformări politice și sociale.
1882 – Inventatorul german Ernst Werner von Siemens pune în funcțiune la Berlin mașina Elektromote, primul troleibuz.
1945 – Eliberarea lagărului de concentrare Dachau (Germania), trupele americane eliberează lagărul de concentrare Dachau, unul dintre primele centre de detenție naziste. Descoperirea ororilor Holocaustului în acest lagăr a avut un impact global.
1946 – Începerea procesului liderilor japonezi pentru crime de război (Tokyo), Tribunalul Militar Internațional pentru Extremul Orient, cunoscut ca Procesul de la Tokyo, începe judecarea a 28 de lideri japonezi, inclusiv fostul prim-ministru Hideki Tojo, pentru crime de război comise în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Procesul a stabilit precedente importante în dreptul internațional, subliniind responsabilitatea liderilor politici și militari pentru agresiuni și atrocități.
1902 – Regele Carol I al României a instituit calitatea de «veteran de război», care avea in vedere atunci pe cei care luptaseră în Războiul de Independență din 1877 – 1878.
1970 – Invazia Cambodgiei de către SUA și Vietnamul de Sud, forțele militare ale Statelor Unite și ale Vietnamului de Sud lansează o invazie controversată în Cambodgia, în contextul Războiului din Vietnam. Scopul era distrugerea bazelor comuniste Viet Cong, dar operațiunea a amplificat tensiunile regionale și a alimentat protestele anti-război în SUA, marcând un moment de diviziune în politica americană.
1918 – La Iași, România, s-a stins din viață Barbu Ștefănescu Delavrancea, scriitor, orator și avocat român, membru al Academiei Române şi primar de București.
1928 – La Chișinău, România, este inaugurat monumentul lui Ștefan cel Mare al sculptorului român Alexandru Plămădeală.
1945 – Al Doilea Război Mondial – Dictatorul german Adolf Hitler se căsătorește cu Eva Braun în buncărul sau din Berlin și îl desemnează amiralul Karl Dönitz ca succesor al său. Atât Hitler cat și Eva Braun se vor sinucide în ziua următoare.
1975 – Căderea Saigonului (Vietnam), în contextul Războiului din Vietnam, forțele nord-vietnameze capturează Saigonul, capitala Vietnamului de Sud, marcând sfârșitul conflictului. Evacuarea dramatică a personalului american și a aliaților sud-vietnamezi, cunoscută ca Operațiunea Frequent Wind, a simbolizat înfrângerea SUA în acest război. Căderea Saigonului a dus la reunificarea Vietnamului sub regim comunist.
1946 – Tribunalul Militar Internațional pentru Extremul Orient ii condamnă pe fostul prim-ministru al Japoniei Hideki Tojo și alți 28 foști lideri japonezi, pentru crime de război.
1975 – A decedat Radu Gyr (Radu Demetrescu), poet, dramaturg și eseist român, luptător anticomunist patriot roman.
1980 – A decedat Alfred Hitchcock, regizor și producător britanic.
1986 – Inaugurarea Bibliotecii Publice din Los Angeles după incendiu (SUA)
este redeschisă după un incendiu devastator care a distrus peste 400.000 de cărți. Reconstrucția a simbolizat reziliența culturală și importanța accesului la cunoaștere, biblioteca devenind un centru vibrant al comunității.
1990 – Prima emisiune a postului Radio Contact România, unul dintre primele posturi de radio private din România post-comunistă, își începe emisia. Acest eveniment a simbolizat liberalizarea presei și diversificarea peisajului mediatic, contribuind la democratizarea spațiului public românesc.
1991 – Ciclul tropical devastator în Bangladesh, un ciclon tropical lovește regiunea Chittagong din Bangladesh, provocând una dintre cele mai grave catastrofe naturale ale secolului XX. Cu vânturi de peste 240 km/h și valuri de până la 6 metri, ciclonul a ucis peste 138.000 de oameni și a lăsat milioane de persoane fără adăpost.
1992 – Revoltele din Los Angeles (SUA). Izbucnesc revoltele din Los Angeles, declanșate de achitarea a patru polițiști implicați în bătaia brutală a lui Rodney King, un afro-american. Timp de șase zile, orașul a fost scena unor violențe, jafuri și incendieri, soldate cu 63 de morți și peste 2.000 de răniți. Revoltele au scos în evidență tensiunile rasiale și inegalitățile sociale din SUA.
1997 – Intrarea în vigoare a Convenției privind armele chimice, Convenția privind interzicerea dezvoltării, producerii, stocării și utilizării armelor chimice intră în vigoare, sub egida Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice (OPCW). Această zi este comemorată anual ca Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Războiului Chimic.
2004 – România devine membru NATO, România participă pentru prima dată ca membru cu drepturi depline la summitul Alianței Nord-Atlantice, după aderarea oficială din 2 aprilie. Acest moment a marcat integrarea deplină a României în structurile euro-atlantice, consolidând securitatea națională.
2005 – Prima observare a Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Războiului Chimic, OPCW marchează pentru prima dată Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Războiului Chimic, onorând victimele și reafirmând angajamentul pentru eliminarea acestor arme.
2011 – Prințul William și Catherine Middleton (Marea Britanie) se căsătoresc la Westminster Abbey, un eveniment urmărit de peste 2 miliarde de oameni.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Complexul de Agrement Zoo Călărași pregătește pentru vineri, 31 octombrie 2025, o nouă ediție a evenimentului „Boo at the Zoo”. Între orele 16:30 și 20:30, copiii și părinții sunt așteptați să participe la o seară plină de distracție și surprize.
Participarea este gratuită, dar există o condiție simplă: toți vizitatorii trebuie să vină costumați și să aducă fructe și legume pentru animalele de la grădina zoologică.
Organizatorii au pregătit un concurs de costume, unde cei mai creativi copii vor fi premiați. De asemenea, programul include o mini-disco de Halloween, ateliere de creație și proiecția filmului „Mufasa” în aer liber.
La eveniment vor participa parteneri importanți din comunitate: Jandarmeria Călărași, ISU Călărași, SIDEPOL, Crucea Roșie și Poliția Animalelor Călărași.
Programul complet:
-
16:30 – Deschiderea evenimentului
-
16:30–20:30 – Ateliere de creație în zona Hala I și Hala II Păsări exotice
-
17:00–18:00 – Mini-disco și Concurs de costume pentru copii
-
18:15–20:30 – Proiecția filmului „Mufasa” și închiderea evenimentului
Reprezentanții Zoo Călărași mulțumesc Primăriei Municipiului Călărași și primarului Marius Dulce pentru sprijinul oferit în derularea proiectelor destinate copiilor și comunității locale.
Evenimentul „Boo at the Zoo” a devenit o tradiție îndrăgită în Călărași, reunind sute de familii într-o atmosferă veselă și educativă, unde copiii se pot distra și pot învăța despre respectul față de animale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
CCR respinge cu 5-4 reforma pensiilor magistraților după două amânări
Curtea Constituțională a României (CCR) a declarat luni neconstituțională reforma pensiilor magistraților, fără a detalia motivele în anunțul oficial. Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) a fost admisă cu majoritate strânsă, de 5 voturi la 4.
Potrivit surselor citate de Antena 3, împotriva legii au votat judecătorii asociați PSD – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc –, plus Mihaela Ciochină, propusă în CCR de Klaus Iohannis. Președinta CCR, Simina Tănăsescu, a fost raportor în dosar.
Legea, adoptată prin asumarea răspunderii de Guvernul Bolojan, modifica acele condiții de pensionare și calculul pensiei: maximum 70% din salariul net din ultima lună de activitate, cu vârsta standard de 65 de ani peste 10 ani.
Președintele Nicușor Dan sugerase coaliției prelungirea tranziției la 15 ani, invocând că magistrații români muncesc de 2-3 ori mai mult decât colegii europeni.
Demisionează Bolojan?
Premierul Ilie Bolojan declarase recent că va demisiona dacă legea pică la CCR, dar se arătase optimist că va intra în vigoare. Previziunea sa nu s-a adeverit.
Nicușor Dan insistă că Bolojan nu trebuie să plece: „Dreptul nu e știință exactă, ambiguitățile permit interpretări diferite. Nu e o înfrângere”. El estimează că această coaliție va rezista 1-2 ani.
Președintele interimar PSD, Sorin Grindeanu, adaugă: „Nu orice lege guvernamentală trebuie să fie constituțională – altfel, de ce avem CCR? Guvernul nu cade la fiecare respingere”.
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, anunță discuții urgente în coaliție: „Pierdem legitimitate morală. E greu să ceri sacrificii societății, dar să lași neatinsă o clasă privilegiată”. Reforma era cea mai profundă inițiativă până acum.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Începând cu 1 ianuarie 2026, România implementează un sistem modern de taxare rutieră, aliniat standardelor europene, bazat pe principiul „poluatorul plătește”. Această reformă amplă va calcula tarifele în funcție de poluarea generată de fiecare vehicul și de categoria sa, promovând protecția mediului și modernizarea infrastructurii. Guvernul a adoptat schimbarea pentru a înlocui rovinietele actuale cu un model mai precis, care ține cont de distanțele parcurse și impactul ecologic, încurajând astfel trecerea la vehicule mai puțin poluante.
Toate vehiculele care circulă pe drumurile naționale, europene și autostrăzi vor plăti taxe de utilizare, iar veniturile vor finanța întreținerea și extinderea rețelei rutiere. Pentru autovehiculele sub 3,5 tone, rovinieta rămâne, dar va fi ajustată după norma de poluare, categoria vehiculului și durata de valabilitate – mașinile vechi și poluante vor costa mai mult. Vehiculele de mare tonaj vor trece la sistemul TollRo, un model electronic bazat pe kilometraj, similar cu cele din Germania sau Austria, folosind camere inteligente și senzori pentru detectarea automată a plăcuțelor de înmatriculare și distanțelor.
Un beneficiu major este flexibilitatea: șoferii pot achita această taxă până la miezul nopții zilei următoare utilizării drumurilor, reducând birocrația și amenzile pentru întârzieri mici. Totul va fi digital, eliminând nevoia de stickere fizice. Costurile vor crește: pentru un autoturism Euro 6, rovinieta anuală va fi de circa 39 de euro (față de 28 de euro acum), iar pentru vehicule Euro 4 sau mai vechi, sumele vor fi și mai mari, reflectând emisiile ridicate. Această schimbare nu doar că va îmbunătăți drumurile, dar va și stimula tranziția către un transport mai verde în România.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Copiii din Călărași, o zi de creativitate și voie bună la Centrul Cultural Poșta Veche
Săptămâna Altfel la Muzeul Municipal Călărași. Elevii au descoperit istoria orașului într-o lecție altfel
Halloween la Zoo Călărași. Copiii sunt invitați la „Boo at the Zoo” 2025
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
