CCR respinge cu 5-4 reforma pensiilor magistraților după două amânări
Curtea Constituțională a României (CCR) a declarat luni neconstituțională reforma pensiilor magistraților, fără a detalia motivele în anunțul oficial. Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) a fost admisă cu majoritate strânsă, de 5 voturi la 4.
Potrivit surselor citate de Antena 3, împotriva legii au votat judecătorii asociați PSD – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc –, plus Mihaela Ciochină, propusă în CCR de Klaus Iohannis. Președinta CCR, Simina Tănăsescu, a fost raportor în dosar.
Legea, adoptată prin asumarea răspunderii de Guvernul Bolojan, modifica acele condiții de pensionare și calculul pensiei: maximum 70% din salariul net din ultima lună de activitate, cu vârsta standard de 65 de ani peste 10 ani.
Președintele Nicușor Dan sugerase coaliției prelungirea tranziției la 15 ani, invocând că magistrații români muncesc de 2-3 ori mai mult decât colegii europeni.
Demisionează Bolojan?
Premierul Ilie Bolojan declarase recent că va demisiona dacă legea pică la CCR, dar se arătase optimist că va intra în vigoare. Previziunea sa nu s-a adeverit.
Nicușor Dan insistă că Bolojan nu trebuie să plece: „Dreptul nu e știință exactă, ambiguitățile permit interpretări diferite. Nu e o înfrângere”. El estimează că această coaliție va rezista 1-2 ani.
Președintele interimar PSD, Sorin Grindeanu, adaugă: „Nu orice lege guvernamentală trebuie să fie constituțională – altfel, de ce avem CCR? Guvernul nu cade la fiecare respingere”.
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, anunță discuții urgente în coaliție: „Pierdem legitimitate morală. E greu să ceri sacrificii societății, dar să lași neatinsă o clasă privilegiată”. Reforma era cea mai profundă inițiativă până acum.
Vrei să fii mereu la curent cu toate știrile? Urmăreste CalarasiPress pe canalul de WhatsApp.
Abonează-te la canal
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
