Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 1°C | Anul XI Nr. 541

La zi

Bomba cu hidrogen non-nucleară testată de China

Published

on

Într-o perioadă destul de tensionată, din punct de vedere militar, politic și economic, recent, China a efectuat un test al unei  bombe cu hidrogen non-nucleare, un dispozitiv exploziv inovator care generează efecte termice devastatoare fără a utiliza materiale nucleare. Acest dispozitiv, dezvoltat de Institutul 705 al China State Shipbuilding Corporation (CSSC), utilizează un material solid de stocare a hidrogenului, cunoscut sub numele de hidrură de magneziu (MgH₂), pentru a produce o reacție chimică explozivă.

Iată o descriere detaliată a modului în care funcționează această armă:

  1. Materialul de bază – hidrură de magneziu:
    Bomba folosește hidrură de magneziu, un praf argintiu care poate stoca o cantitate mare de hidrogen într-o formă compactă, mult mai eficient decât rezervoarele de gaz sub presiune. Acest material a fost inițial dezvoltat pentru aplicații energetice curate, cum ar fi alimentarea celulelor de combustie în zone izolate.

  2. Declanșarea exploziei:
    Dispozitivul este activat printr-un exploziv convențional care generează unde de șoc. Aceste unde fracturează hidrura de magneziu în particule foarte fine, de ordinul micronilor, expunând suprafețe noi ale materialului.

  3. Eliberarea hidrogenului:
    Particulele de hidrură de magneziu, încălzite de explozia inițială, suferă o descompunere termică rapidă. Acest proces eliberează gaz de hidrogen, care se amestecă rapid cu aerul din jur.

  4. Ignitia și reacția în lanț:
    Odată ce concentrația de hidrogen din aer atinge limita inferioară de explozie, gazul se aprinde, generând o minge de foc cu o temperatură de peste 1.000°C. Căldura acestei combustii inițiale continuă să descompună hidrura de magneziu rămasă, eliberând mai mult hidrogen și alimentând o reacție în lanț auto-susținută. Aceasta face ca mingea de foc să dureze peste două secunde, de 15 ori mai mult decât o explozie echivalentă cu TNT.

  5. Efectele termice și de presiune:
    Deși presiunea maximă a exploziei (aproximativ 428,43 kilopascale la doi metri) este doar 40% din cea a unei explozii TNT comparabile, efectul termic este mult mai intens. Mingea de foc poate topi aliaje de aluminiu și provoca daune termice extinse pe o rază mare, fiind comparabilă cu armele termobarice sau cu napalmul.

Deoarece nu implică reacții nucleare, dezvoltarea și utilizarea acestui dispozitiv nu încalcă tratatele internaționale privind armele nucleare. Bomba este ideală pentru scenarii militare precum blocarea accesului inamic („area denial”), distrugerea infrastructurii critice sau neutralizarea vehiculelor și electronicelor prin căldură intensă. Pe lângă aplicațiile militare, tehnologia hidrurii de magneziu poate fi folosită în sisteme de alimentare pentru submarine sau drone de lungă durată.

Producția hidrurii de magneziu este complexă și periculoasă, deoarece materialul este extrem de reactiv și poate exploda la contactul cu aerul. Până recent, producția era limitată la cantități mici, dar China a deschis o fabrică în provincia Shaanxi, capabilă să producă 150 de tone anual, ceea ce face posibilă utilizarea pe scară largă a acestei tehnologii.

Advertisement

Bomba cu hidrogen non-nucleară testată de China reprezintă un progres semnificativ în tehnologia armelor termice. Prin utilizarea hidrurii de magneziu și a reacțiilor chimice în lanț, dispozitivul oferă o alternativă puternică la explozivele convenționale, cu un impact termic prelungit și o aplicabilitate strategică ridicată. Cu toate acestea, dezvoltarea sa ridică întrebări privind implicațiile etice și legale în contextul războiului modern.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

La zi

Fostul ministru Răzvan Cuc, reținut de procurori într-un dosar grav de corupție!

Published

on

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au dispus reținerea pentru 24 de ore a fostului ministru al Transporturilor, Răzvan Cuc, și a omului de afaceri Cătălin Bușe. Cei doi sunt acuzați într-un dosar care privește infracțiuni de corupție săvârșite în cursul acestui an.

Răzvan Cuc, care a ocupat funcția de ministru în mai multe guverne anterioare, este suspectat de complicitate la dare de mită. El ar fi intermediat discuții între omul de afaceri și conducerea Registrului Auto Român, pentru a facilita prelungirea unui contract de mentenanță în valoare de aproximativ 23 de milioane de lei.

Cătălin Bușe, administrator al unei societăți specializate în servicii tehnice, este acuzat de dare de mită, după ce ar fi promis un procent de 6-7% din valoarea contractului directorului instituției, în schimbul favorizării firmei sale.

Ancheta a inclus percheziții la domiciliile celor doi, iar audierile au avut loc la sediul central al instituției anticorupție. Cazul se referă la întâlniri și negocieri din lunile recente, documentate de procurori. Măsura reținerii vine în contextul unor probe solide adunate în dosar, iar următorii pași vor depinde de evoluția anchetei.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Accident rutier pe strada București din Călărași. Un șofer a intrat cu mașina într-un copac, traficul este parțial blocat

Published

on

Un nou accident de circulație s-a produs cu puțin timp în urmă pe strada București din municipiul Călărași. Un autoturism a părăsit partea carosabilă și s-a izbit violent de un copac aflat pe marginea drumului.

În urma impactului, șoferul a fost rănit. La fața locului au intervenit echipaje ale Poliției, care au demarat cercetările pentru a stabili circumstanțele exacte în care s-a produs accidentul. De asemenea, traficul în zonă este parțial restricționat, circulația desfășurându-se cu dificultate.

Potrivit primelor informații, nu ar fi implicate alte vehicule, însă starea victimei urmează să fie evaluată de personalul medical. Polițiștii efectuează măsurători și iau declarații pentru a determina dacă viteza, neatenția sau alte cauze au dus la producerea accidentului.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

ADR Sud-Muntenia: Peste 110 proiecte depuse în județul Călărași, în valoare de aproximativ 1,8 miliarde de lei

Published

on

Directorul ADR Sud-Muntenia, Liviu Mușat, a declarat marți, 16 decembrie, în cadrul unei conferințe de presă, că administrațiile locale din județul Călărași au depus până în prezent 110 proiecte, cu o valoare totală estimată la aproximativ 1,8 miliarde de lei.

Potrivit acestuia, Consiliul Județean Călărași conduce clasamentul valoric, cu proiecte în valoare de 691 de milioane de lei, majoritatea vizând infrastructura rutieră. Primăria Municipiului Călărași a depus 12 proiecte, în valoare de 220 de milioane de lei, în timp ce municipiul Oltenița a înaintat 16 proiecte, totalizând 154 de milioane de lei.

Și mediul rural se remarcă printr-o activitate intensă, comuna Ulmeni fiind pe primul loc ca valoare și număr de proiecte, cu cinci investiții însumând 41 de milioane de lei. Alte comune active sunt Unirea (39 de milioane de lei), Chiselet (33 de milioane), Spanțov (31 de milioane) și Odobești (18,5 milioane de lei).

Liviu Mușat a subliniat că nu toate apelurile de finanțare sunt încă închise și evaluate, însă numărul mare de proiecte depuse demonstrează interesul și capacitatea administrațiilor locale din Călărași de a accesa fonduri pentru dezvoltare.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading