La zi
Bomba cu hidrogen non-nucleară testată de China
Într-o perioadă destul de tensionată, din punct de vedere militar, politic și economic, recent, China a efectuat un test al unei bombe cu hidrogen non-nucleare, un dispozitiv exploziv inovator care generează efecte termice devastatoare fără a utiliza materiale nucleare. Acest dispozitiv, dezvoltat de Institutul 705 al China State Shipbuilding Corporation (CSSC), utilizează un material solid de stocare a hidrogenului, cunoscut sub numele de hidrură de magneziu (MgH₂), pentru a produce o reacție chimică explozivă.
Iată o descriere detaliată a modului în care funcționează această armă:
-
Materialul de bază – hidrură de magneziu:
Bomba folosește hidrură de magneziu, un praf argintiu care poate stoca o cantitate mare de hidrogen într-o formă compactă, mult mai eficient decât rezervoarele de gaz sub presiune. Acest material a fost inițial dezvoltat pentru aplicații energetice curate, cum ar fi alimentarea celulelor de combustie în zone izolate. -
Declanșarea exploziei:
Dispozitivul este activat printr-un exploziv convențional care generează unde de șoc. Aceste unde fracturează hidrura de magneziu în particule foarte fine, de ordinul micronilor, expunând suprafețe noi ale materialului. -
Eliberarea hidrogenului:
Particulele de hidrură de magneziu, încălzite de explozia inițială, suferă o descompunere termică rapidă. Acest proces eliberează gaz de hidrogen, care se amestecă rapid cu aerul din jur. -
Ignitia și reacția în lanț:
Odată ce concentrația de hidrogen din aer atinge limita inferioară de explozie, gazul se aprinde, generând o minge de foc cu o temperatură de peste 1.000°C. Căldura acestei combustii inițiale continuă să descompună hidrura de magneziu rămasă, eliberând mai mult hidrogen și alimentând o reacție în lanț auto-susținută. Aceasta face ca mingea de foc să dureze peste două secunde, de 15 ori mai mult decât o explozie echivalentă cu TNT. -
Efectele termice și de presiune:
Deși presiunea maximă a exploziei (aproximativ 428,43 kilopascale la doi metri) este doar 40% din cea a unei explozii TNT comparabile, efectul termic este mult mai intens. Mingea de foc poate topi aliaje de aluminiu și provoca daune termice extinse pe o rază mare, fiind comparabilă cu armele termobarice sau cu napalmul.
Deoarece nu implică reacții nucleare, dezvoltarea și utilizarea acestui dispozitiv nu încalcă tratatele internaționale privind armele nucleare. Bomba este ideală pentru scenarii militare precum blocarea accesului inamic („area denial”), distrugerea infrastructurii critice sau neutralizarea vehiculelor și electronicelor prin căldură intensă. Pe lângă aplicațiile militare, tehnologia hidrurii de magneziu poate fi folosită în sisteme de alimentare pentru submarine sau drone de lungă durată.
Producția hidrurii de magneziu este complexă și periculoasă, deoarece materialul este extrem de reactiv și poate exploda la contactul cu aerul. Până recent, producția era limitată la cantități mici, dar China a deschis o fabrică în provincia Shaanxi, capabilă să producă 150 de tone anual, ceea ce face posibilă utilizarea pe scară largă a acestei tehnologii.
Bomba cu hidrogen non-nucleară testată de China reprezintă un progres semnificativ în tehnologia armelor termice. Prin utilizarea hidrurii de magneziu și a reacțiilor chimice în lanț, dispozitivul oferă o alternativă puternică la explozivele convenționale, cu un impact termic prelungit și o aplicabilitate strategică ridicată. Cu toate acestea, dezvoltarea sa ridică întrebări privind implicațiile etice și legale în contextul războiului modern.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Într-un colț al României, o femeie a trăit timp de 40 de ani cu convingerea că fumatul o ferește de răceli. Povestea ei, deși pare desprinsă dintr-o altă epocă, dezvăluie cât de puternice pot fi miturile și cât de greu se risipesc fără acces la informații corecte.
Totul a început în tinerețe, când a aprins prima țigară, probabil influențată de ideea răspândită pe atunci că fumul are proprietăți curative, că „încălzește” plămânii sau alungă bolile. Așa a fumat zilnic, ani la rând, ajungând la un pachet pe zi, poate chiar mai mult. Țigările au devenit parte din rutina ei, un ritual care părea să o apere de frig și tuse, dar care, în realitate, îi măcina sănătatea.
Patru decenii mai târziu, efectele fumatului au devenit imposibil de ignorat. Pielea îi era ternă, marcată de riduri adânci, iar respirația greoaie o însoțea la fiecare pas. Tusea cronică, oboseala și o stare generală de slăbiciune s-au instalat treptat, semne ale impactului devastator al tutunului asupra plămânilor și inimii. Riscul de boli grave, precum cancerul sau infarctul, creștea cu fiecare an, dar femeia continua să creadă în mitul care o prinsese în capcană.
Momentul adevărului a venit când medicii i-au explicat că țigările nu doar că nu previn răceala, ci o fac mai vulnerabilă la infecții, slăbindu-i plămânii și sistemul imunitar. Șocul acestei revelații a fost profund, dar a deschis ușa spre o nouă înțelegere. Nu se știe dacă a găsit puterea să renunțe la fumat, un obicei care devenise parte din identitatea ei, dar povestea sa rămâne o lecție despre cât de ușor pot persista ideile greșite.
Această femeie, al cărei nume s-a pierdut în anonimat, reprezintă o poveste universală despre puterea dezinformării, dar și despre speranța schimbării. Renunțarea la fumat, chiar și după zeci de ani, poate aduce o gură de aer proaspăt – la propriu. Într-o țară unde fumatul este încă o problemă majoră, cazul ei ne amintește că educația și adevărul pot schimba destine, oricât de lungă ar fi fost călătoria pe un drum greșit.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Un copil în vârstă de 5 ani din Iași a fost internat de urgență la Spitalul de Boli Infecțioase „Sfânta Parascheva” din municipiu, după ce a fost mușcat de un șobolan. Incidentul, care a avut loc în cursul zilei de ieri, a stârnit îngrijorare în rândul familiei și al autorităților medicale, având în vedere riscurile asociate unei astfel de mușcături. Copilul a fost adus la spital pentru evaluare și tratament, iar medicii monitorizează îndeaproape starea sa de sănătate, administrându-i îngrijirile necesare pentru a preveni eventuale complicații, cum ar fi infecțiile.
Potrivit medicilor, astfel de cazuri devin mai frecvente în perioada sezonului cald, când animalele sălbatice, inclusiv șobolanii, sunt mai active și pot intra în contact cu oamenii, mai ales în zonele urbane sau în apropierea spațiilor neigienizate. „În lunile de vară, observăm o creștere a cazurilor de mușcături de animale, inclusiv de rozătoare, din cauza condițiilor de mediu care favorizează înmulțirea acestora”, a declarat un reprezentant al Spitalului de Boli Infecțioase. Specialiștii subliniază importanța măsurilor de prevenție, precum menținerea curățeniei în gospodării, evitarea contactului direct cu animalele sălbatice și protejarea copiilor în timpul petrecerii timpului în aer liber.
Autoritățile locale au fost informate despre incident, iar familia copilului a fost sfătuită să urmeze toate recomandările medicale. În paralel, medicii îndeamnă părinții să fie vigilenți și să supravegheze copiii, mai ales în zonele unde pot exista rozătoare sau alte animale care prezintă risc. Acest caz readuce în atenție necesitatea unor campanii de conștientizare privind igiena urbană și controlul populației de rozătoare, pentru a reduce astfel de incidente în comunitate.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Usturoiul este recunoscut nu doar ca un condiment natural excelent, ci și ca un remediu naturist eficient, cu beneficii remarcabile pentru sănătate. Acesta ajută la tratarea afecțiunilor aparatului respirator, întărește imunitatea organismului și contribuie la prevenirea aterosclerozei. De asemenea, reduce riscul de tromboză, dizolvă cheagurile de sânge, combate virusul gripei, previne infarctul miocardic, regenerează țesuturile și susține buna funcționare a inimii.
Uleiul de usturoi reprezintă un remediu tradițional, simplu de preparat și extrem de util pentru menținerea sănătății.
INGREDIENTE NECESARE
- 2 căpățâni de usturoi
- 150 ml ulei de floarea-soarelui presat la rece
- O jumătate de linguriță de glicerină
MOD DE PREPARARE
Curățăm usturoiul de coajă, îl tocăm mărunt și îl pisăm într-o piuliță din lemn până obținem un piure omogen. Amestecăm piureul cu 150 ml de ulei de floarea-soarelui, omogenizând bine compoziția.
Turnăm amestecul într-o sticlă cu capac ermetic și o expunem la lumina soarelui timp de 10 zile. În această perioadă, agită sticla de 2-3 ori pe zi.
După cele 10 zile, filtrăm compoziția prin trei straturi de tifon și amestecăm cu glicerina.
Păstrăm uleiul într-o sticlă închisă la culoare, cu capac ermetic, pentru o perioadă de maximum 60 de zile, timp în care este recomandat pentru consum. Nu se va folosi după această perioadă!
Înainte de utilizare, uleiul se încălzește la bain-marie până atinge aproximativ 35°C.
MOD DE CONSUM
Se administrează o linguriță cu 30 de minute înainte de fiecare masă principală. Cura durează 60 de zile, urmată de o pauză de 30 de zile, după care poate fi reluată.
UTILIZARE
- Pentru tratarea inflamațiilor din gură, urechi și nas
- Pentru reducerea spasmelor vasculare din creier
- Pentru ameliorarea senzației de sufocare
- Pentru susținerea tratamentului în cazuri de scleroză
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Patru decenii sub fumul iluziei
Transportul Fundeni – București, blocat de lipsa operatorilor! Nicio firmă nu s-a înscris pentru ruta esențială
Japonezii bat la poarta Călărașiului! Ambasadorul Japoniei, în vizită oficială la Primărie – se discută investiții, turism și cultură
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
