Știri
Sănătate pe hartă: țările cu cele mai bune și cele mai slabe sisteme medicale. Unde se situează România?
Când vine vorba despre sănătate, granițele nu sunt doar geografice, ci și sociale, economice și politice. În timp ce unii pacienți ajung la medic în 10 minute și pleacă tratați cu costuri minime, alții mor așteptând o ambulanță care nu mai vine. Studiile internaționale arată diferențe uriașe între sistemele medicale ale lumii, iar România, deși parte din Uniunea Europeană, încă se confruntă cu provocări majore.
Franța – modelul european al eficienței medicale
Conform raportului istoric publicat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în anul 2000 și confirmat ulterior de alte studii, Franța deține unul dintre cele mai eficiente și echitabile sisteme de sănătate din lume.
Ce face diferența?
- Sistemul este universal, toți cetățenii au acces garantat la servicii medicale.
- Cheltuielile sunt rambursate între 70% și 100% prin Securité Sociale (sistemul public de asigurări), în funcție de gravitatea afecțiunii.
- Pacienții pot merge la orice medic doresc, fără limitări teritoriale.
- Spitalele sunt bine dotate, medicii bine plătiți, iar prevenția este încurajată.
Pe lângă asta, majoritatea francezilor dețin și o asigurare complementară privată (numită mutuelle), care acoperă diferențele neplătite de stat, oferindu-le astfel protecție aproape completă.
Topul celor mai performante sisteme medicale
Pe lângă Franța, în majoritatea clasamentelor internaționale se regăsesc constant următoarele țări:
- Norvegia – Sistem complet finanțat de stat, acces gratuit și digitalizare avansată;
- Țările de Jos – Prevenția este prioritate națională, iar satisfacția pacienților este una dintre cele mai mari din lume;
- Australia – Investiții constante în infrastructură medicală și tehnologii moderne;
- Elveția – Performanță înaltă, dar cu costuri mai mari pentru pacient;
- Germania – Combinație solidă între sector public și privat, cu timp redus de așteptare și acces rapid la tratament.
Aceste țări au în comun: investiții constante, acces universal, digitalizare, prevenție și respect pentru pacient.
Cine suferă cel mai mult: cele mai slabe sisteme medicale
În cealaltă extremă, există țări în care viața unui pacient depinde de șansă, nu de medicină:
- Republica Centrafricană, Somalia, Yemen, Sudanul de Sud – conflictele armate, lipsa infrastructurii și sărăcia extremă fac ca speranța de viață să fie dramatic de mică.
- Haiti – lipsă de personal medical, spitale învechite, acces inegal;
- Chad și Afganistan – rate uriașe ale mortalității infantile și lipsa vaccinării de bază.
Aceste sisteme fie nu există în mod funcțional, fie sunt complet depășite de realitățile dure ale populației.
Caz special: Statele Unite – tehnologie de vârf, dar inechități majore
Deși SUA cheltuiește cel mai mult pe sănătate (peste 17% din PIB), sistemul american este adesea criticat pentru:
- lipsa unei asigurări universale;
- costuri medicale enorme;
- milioane de persoane neasigurate (peste 25 de milioane în 2023);
- discrepanțe uriașe între categoriile sociale.
Este un exemplu clasic de sistem performant tehnologic, dar ineficient social.
România – între promisiuni și realitate
România se află frecvent în a doua jumătate a clasamentelor europene privind sănătatea. În clasamentul Euro Health Consumer Index, România se plasează constant în ultimele 5 poziții, iar motivele sunt bine cunoscute:
- Finanțare scăzută – sub 6% din PIB, față de media UE de 9-10%;
- Exodul medicilor – peste 15.000 de cadre medicale au plecat în ultimii ani în Vest;
- Spitale învechite, dotări depășite, infecții nosocomiale neraportate;
- Corupție, lipsa digitalizării și lipsă de transparență.
Există însă și părți bune:
- sistemul de urgență (SMURD și 112) este printre cele mai eficiente din Europa de Est;
- pacienții au acces gratuit la consultații și tratamente de bază prin Casa de Asigurări de Sănătate;
- în anumite centre universitare (Cluj, Timișoara, București), actul medical atinge standarde europene.
Un sistem medical bun nu se construiește peste noapte. Dar experiența altor țări arată că:
- investițiile constante,
- educația sanitară,
- transparența și
- respectul față de pacient
- fac diferența între viață și moarte.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Vlad Pascu a fost condamnat definitiv la zece ani de închisoare, după ce Curtea de Apel Constanța a menținut decizia primei instanțe. Pe 19 august s-au împlinit doi ani de la accidentul prin care a omorât doi tineri și a rănit alți trei.
„Dosarul 2 Mai a ajuns la final. Totul a ramas cum știți. 10 ani de închisoare pentru Vlad Pascu. O poveste tristă,tristă”, a transmis avocatul, printr-o postare pe Facebook. Continuarea, aici.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Jandarmii din Călărași, în acțiune pe Canalul Siderurgic pentru prevenirea braconajului piscicol
Inspectoratul de Jandarmi Județean (IJJ) Călărași a desfășurat miercuri, 20 august, o acțiune de prevenire și combatere a pescuitului ilegal pe Canalul Siderurgic.
Pe parcursul activității, jandarmii au verificat zonele frecventate de pescari și au purtat discuții cu aceștia pentru a le reaminti prevederile legale care reglementează pescuitul sportiv și comercial.
🔹 În cadrul acțiunii:
- au fost legitimate 10 persoane;
- au fost controlate uneltele de pescuit utilizate;
- nu au fost constatate fapte de natură penală și nu s-au aplicat sancțiuni contravenționale conform O.U.G. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura.
Reprezentanții Jandarmeriei Călărași transmit că astfel de controale vor continua, atât independent, cât și în colaborare cu alte instituții, pentru protejarea resurselor acvatice și prevenirea activităților ilegale din zonă.
Cetățenii sunt încurajați să semnaleze orice situație de braconaj piscicol la numărul unic de urgență 112.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași: „Serviciul farmaceutic de noapte este un serviciu public și ar trebui susținut de autorități”
În urma publicării materialului despre lipsa farmaciilor de gardă din municipiul Călărași, redacția Călărași Press a primit un punct de vedere din partea farmacistului Postelnicu Doru, președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași.
Reamintim că, în discuția avută cu redacția noastră, președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași a subliniat faptul că farmaciile nu își permit să asigure program non-stop doar din resurse proprii, iar gărzile de noapte ar trebui tratate drept un serviciu public, sprijinit financiar de autoritățile locale și de Ministerul Sănătății.
Exemplul Bulgariei: cum sprijină statul farmaciile
Pentru a identifica soluții concrete, președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași a solicitat informații oficiale de la Uniunea Farmaceutică din Bulgaria. Într-un document transmis de președintele acesteia, Dimitar Marinov, sunt prezentate măsuri aplicate peste Dunăre pentru a susține continuitatea serviciilor farmaceutice.
Printre acestea:
- Sprijin financiar direct pentru farmaciile deschise 24/7 sau pentru cele aflate în zone izolate.
- Plăți suplimentare pentru serviciile de eliberare a medicamentelor compensate, de până la 15% din valoarea produsului (nu mai mult de 12,50 euro).
- Reguli clare de adaos comercial, diferențiate în funcție de prețul medicamentului, pentru a asigura un echilibru între sustenabilitate și accesibilitate.
- Control digitalizat al medicamentelor, care a redus fraudele și concurența neloială.
„În Bulgaria, farmacistul care face gardă de noapte nu mai este lăsat singur să suporte costurile. Statul intervine și compensează financiar acest serviciu public. Este un model pe care și România ar trebui să îl ia în calcul”, a subliniat farmacistul Postelnicu Doru.
În timp ce la Călărași oamenii rămân fără acces la medicamente după ora 23:00, vecinii bulgari au găsit soluții concrete prin care să mențină farmacii deschise non-stop sau să sprijine unitățile aflate în zone greu accesibile.
Întrebarea care rămâne este: cine își va asuma în România rolul de a transforma serviciul farmaceutic de noapte într-un adevărat serviciu public, așa cum se întâmplă deja peste graniță?
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
UPDATE. Zoo Călărași explică situația privind apariția rozătoarelor în apropierea animalelor
„Super Charlie” – aventura animată a unui bebeluș cu superputeri, la Cinema Călărași
Lovitură devastatoare în Marea Neagră: Ucraina scufundă un vas rusesc, niciun supraviețuitor la bord
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
