Știri
Sănătate pe hartă: țările cu cele mai bune și cele mai slabe sisteme medicale. Unde se situează România?
Când vine vorba despre sănătate, granițele nu sunt doar geografice, ci și sociale, economice și politice. În timp ce unii pacienți ajung la medic în 10 minute și pleacă tratați cu costuri minime, alții mor așteptând o ambulanță care nu mai vine. Studiile internaționale arată diferențe uriașe între sistemele medicale ale lumii, iar România, deși parte din Uniunea Europeană, încă se confruntă cu provocări majore.
Franța – modelul european al eficienței medicale
Conform raportului istoric publicat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în anul 2000 și confirmat ulterior de alte studii, Franța deține unul dintre cele mai eficiente și echitabile sisteme de sănătate din lume.
Ce face diferența?
- Sistemul este universal, toți cetățenii au acces garantat la servicii medicale.
- Cheltuielile sunt rambursate între 70% și 100% prin Securité Sociale (sistemul public de asigurări), în funcție de gravitatea afecțiunii.
- Pacienții pot merge la orice medic doresc, fără limitări teritoriale.
- Spitalele sunt bine dotate, medicii bine plătiți, iar prevenția este încurajată.
Pe lângă asta, majoritatea francezilor dețin și o asigurare complementară privată (numită mutuelle), care acoperă diferențele neplătite de stat, oferindu-le astfel protecție aproape completă.
Topul celor mai performante sisteme medicale
Pe lângă Franța, în majoritatea clasamentelor internaționale se regăsesc constant următoarele țări:
- Norvegia – Sistem complet finanțat de stat, acces gratuit și digitalizare avansată;
- Țările de Jos – Prevenția este prioritate națională, iar satisfacția pacienților este una dintre cele mai mari din lume;
- Australia – Investiții constante în infrastructură medicală și tehnologii moderne;
- Elveția – Performanță înaltă, dar cu costuri mai mari pentru pacient;
- Germania – Combinație solidă între sector public și privat, cu timp redus de așteptare și acces rapid la tratament.
Aceste țări au în comun: investiții constante, acces universal, digitalizare, prevenție și respect pentru pacient.
Cine suferă cel mai mult: cele mai slabe sisteme medicale
În cealaltă extremă, există țări în care viața unui pacient depinde de șansă, nu de medicină:
- Republica Centrafricană, Somalia, Yemen, Sudanul de Sud – conflictele armate, lipsa infrastructurii și sărăcia extremă fac ca speranța de viață să fie dramatic de mică.
- Haiti – lipsă de personal medical, spitale învechite, acces inegal;
- Chad și Afganistan – rate uriașe ale mortalității infantile și lipsa vaccinării de bază.
Aceste sisteme fie nu există în mod funcțional, fie sunt complet depășite de realitățile dure ale populației.
Caz special: Statele Unite – tehnologie de vârf, dar inechități majore
Deși SUA cheltuiește cel mai mult pe sănătate (peste 17% din PIB), sistemul american este adesea criticat pentru:
- lipsa unei asigurări universale;
- costuri medicale enorme;
- milioane de persoane neasigurate (peste 25 de milioane în 2023);
- discrepanțe uriașe între categoriile sociale.
Este un exemplu clasic de sistem performant tehnologic, dar ineficient social.
România – între promisiuni și realitate
România se află frecvent în a doua jumătate a clasamentelor europene privind sănătatea. În clasamentul Euro Health Consumer Index, România se plasează constant în ultimele 5 poziții, iar motivele sunt bine cunoscute:
- Finanțare scăzută – sub 6% din PIB, față de media UE de 9-10%;
- Exodul medicilor – peste 15.000 de cadre medicale au plecat în ultimii ani în Vest;
- Spitale învechite, dotări depășite, infecții nosocomiale neraportate;
- Corupție, lipsa digitalizării și lipsă de transparență.
Există însă și părți bune:
- sistemul de urgență (SMURD și 112) este printre cele mai eficiente din Europa de Est;
- pacienții au acces gratuit la consultații și tratamente de bază prin Casa de Asigurări de Sănătate;
- în anumite centre universitare (Cluj, Timișoara, București), actul medical atinge standarde europene.
Un sistem medical bun nu se construiește peste noapte. Dar experiența altor țări arată că:
- investițiile constante,
- educația sanitară,
- transparența și
- respectul față de pacient
- fac diferența între viață și moarte.
Știri
Primăria Călărași are 101 oameni la Spații Verzi, dar plătește o altă firmă să facă treaba
Municipiul Călărași se confruntă cu o situație administrativă paradoxală: în timp ce Serviciul Public Pavaje Spații Verzi (SPPSV), aflat în subordinea primăriei, funcționează cu 101 angajați plătiți din bani publici, autoritatea locală continuă să externalizeze, an de an, serviciile de cosit mecanic al ierbii către o firmă privată — Lazy Garden SRL.
Potrivit datelor oficiale, firma a avut în 2024 un număr mediu de doar 3 angajați. În anii anteriori, cifra a fost ușor mai mare, dar nu a depășit 5 angajați. Cu toate acestea, Lazy Garden a reușit să câștige contracte în valoare totală de 2.189.412,75 lei (fără TVA) între 2021 și 2025, pentru servicii precum:
- cosit mecanic al ierbii
- încărcare și transport vegetație
- întreținerea spațiilor verzi pe suprafețe mari, de peste 200.000 mp/an
Doar în perioada 2021–2025, Lazy Garden a încheiat contracte în valoare de aproape 2 milioane de lei (fara TVA), prin licitații directe sau achiziții publice, pentru a presta activități pe care, teoretic, SPPSV ar trebui să le poată realiza intern.
| An | Valoare totală contracte (RON) |
|---|---|
| 2021 | 266.190,00 |
| 2022 | 533.430,75 |
| 2023 | 501.674,75 |
| 2024 | 520.354,75 |
| 2025 | 367.762,50 |
În unele cazuri, contractele au presupus întreținerea unor suprafețe de peste 200.000 mp și manipularea a peste 100 de tone de vegetație – toate în termene relativ scurte.
Am întrebat: cum este posibil ca o firmă cu 3 angajați să acopere munca de zeci de oameni?
Pentru clarificări, l-am contactat pe administratorul firmei Lazy Garden SRL, Lucian Croitoru. I-am adresat întrebarea direct: care este secretul capacității firmei sale de a realiza lucrări care ar necesita, în mod realist, cel puțin 40–50 de oameni pe teren?
Lucian Croitoru ne-a răspuns:
„Activitatea este acoperită prin încadrarea de persoane în regim zilier, în baza legii. Sunt folosiți strict în anumite zile, pentru o perioadă determinată.”
Pentru confirmare, am discutat și cu șeful ITM Călărași, Nicolae Dumitru, care a precizat:
„Este legal ca o firmă să angajeze zilieri în condițiile prevăzute de lege, cu respectarea duratei zilnice maxime și a numărului de zile lucrate per an. Obligația raportării prin aplicația electronică Revizor este respectată în acest caz.”
Este de asemenea legitim să ne întrebăm ce activitate reală desfășoară SPPSV, dacă pentru lucrările de bază – întreținerea spațiilor verzi – se apelează constant la contracte externe. Mai ales în condițiile în care structura serviciului include zeci de angajați pentru drumuri, pepinieră, atelier mecanic și chiar mixturi asfaltice.
Aceste practici ridică semne de întrebare nu doar privind eficiența administrativă, ci și utilizarea fondurilor publice. Primăria plătește:
- Salariile lunare a 101 persoane
- Contracte externe repetate, de sute de mii de lei anual
Știri
Deputatul AUR Mihai-Claudiu Gheorghe cere un Program Național pentru Protecția Civilă: „România nu trebuie să afle cât de nepregătită este într-o zi de criză”
Într-o declarație politică depusă în Parlamentul României, deputatul AUR Mihai-Claudiu Gheorghe atrage atenția asupra stării critice a sistemului de protecție civilă din țară și solicită inițierea unui Program Național pentru construirea și modernizarea adăposturilor de urgență.
Parlamentarul avertizează că, în prezent, România nu este capabilă să-și protejeze cetățenii în caz de cutremur, inundații sau conflicte armate. „Adăposturile civile lipsesc cu desăvârșire în multe localități, iar cele existente sunt fie nefuncționale, fie necunoscute de populație”, a subliniat Gheorghe.
În contextul instabilității geopolitice și al intensificării fenomenelor climatice extreme, deputatul AUR cere autorităților centrale și locale să trateze siguranța populației ca pe o prioritate națională.
Printre măsurile propuse în declarația politică se numără:
- reabilitarea și dotarea adăposturilor existente, în funcție de densitatea populației;
- construirea de adăposturi noi, în special în zonele dens populate;
- alocarea de fonduri dedicate în bugetul de stat și, acolo unde este posibil, prin PNRR;
- organizarea de simulări de urgență și campanii de informare în colaborare cu IGSU și autoritățile locale.
„Siguranța cetățeanului nu mai poate fi o promisiune electorală. Este o obligație morală și constituțională. Cer acțiune, nu scuze!”, afirmă Mihai-Claudiu Gheorghe.
Deputatul subliniază că această temă nu are culoare politică și solicită un efort colectiv pentru ca România să fie pregătită în fața oricărei crize.
Știri
Atenție, călărășeni! A fost filmată pantera neagră la noi în oraş – [Pamflet]
Călărășeni, aveți mare grijă: A fost filmată pantera neagră la noi în oraş! Bineînţeles, facem haz de necaz. Micuţa felină surprinsă de noi imagini (video jos) nu poate decât să topească inimi.
În context, reamintim că pantera neagră văzută în Bulgaria, care în urmă cu câteva zile se afla la Ruse, ar fi ajuns în Giurgiu. Oamenii au sunat la 112 duminică şi luni dimineaţă.
Peripeţiile panterei negre care a speriat Bulgaria şi, mai nou, ar fi ajuns şi în România, nu contenesc să fie sursă de amuzament pentru internauţi. Amintim că animalul a evadat în urmă cu două săptămâni de la o grădină zoologică din ţara vecină.
Primăria Călărași are 101 oameni la Spații Verzi, dar plătește o altă firmă să facă treaba
Călin Georgescu trimis în judecată pentru promovarea unor personalități care au comis genocid
Deputatul AUR Mihai-Claudiu Gheorghe cere un Program Național pentru Protecția Civilă: „România nu trebuie să afle cât de nepregătită este într-o zi de criză”
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
