Știri
Sănătate pe hartă: țările cu cele mai bune și cele mai slabe sisteme medicale. Unde se situează România?
Când vine vorba despre sănătate, granițele nu sunt doar geografice, ci și sociale, economice și politice. În timp ce unii pacienți ajung la medic în 10 minute și pleacă tratați cu costuri minime, alții mor așteptând o ambulanță care nu mai vine. Studiile internaționale arată diferențe uriașe între sistemele medicale ale lumii, iar România, deși parte din Uniunea Europeană, încă se confruntă cu provocări majore.
Franța – modelul european al eficienței medicale
Conform raportului istoric publicat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în anul 2000 și confirmat ulterior de alte studii, Franța deține unul dintre cele mai eficiente și echitabile sisteme de sănătate din lume.
Ce face diferența?
- Sistemul este universal, toți cetățenii au acces garantat la servicii medicale.
- Cheltuielile sunt rambursate între 70% și 100% prin Securité Sociale (sistemul public de asigurări), în funcție de gravitatea afecțiunii.
- Pacienții pot merge la orice medic doresc, fără limitări teritoriale.
- Spitalele sunt bine dotate, medicii bine plătiți, iar prevenția este încurajată.
Pe lângă asta, majoritatea francezilor dețin și o asigurare complementară privată (numită mutuelle), care acoperă diferențele neplătite de stat, oferindu-le astfel protecție aproape completă.
Topul celor mai performante sisteme medicale
Pe lângă Franța, în majoritatea clasamentelor internaționale se regăsesc constant următoarele țări:
- Norvegia – Sistem complet finanțat de stat, acces gratuit și digitalizare avansată;
- Țările de Jos – Prevenția este prioritate națională, iar satisfacția pacienților este una dintre cele mai mari din lume;
- Australia – Investiții constante în infrastructură medicală și tehnologii moderne;
- Elveția – Performanță înaltă, dar cu costuri mai mari pentru pacient;
- Germania – Combinație solidă între sector public și privat, cu timp redus de așteptare și acces rapid la tratament.
Aceste țări au în comun: investiții constante, acces universal, digitalizare, prevenție și respect pentru pacient.
Cine suferă cel mai mult: cele mai slabe sisteme medicale
În cealaltă extremă, există țări în care viața unui pacient depinde de șansă, nu de medicină:
- Republica Centrafricană, Somalia, Yemen, Sudanul de Sud – conflictele armate, lipsa infrastructurii și sărăcia extremă fac ca speranța de viață să fie dramatic de mică.
- Haiti – lipsă de personal medical, spitale învechite, acces inegal;
- Chad și Afganistan – rate uriașe ale mortalității infantile și lipsa vaccinării de bază.
Aceste sisteme fie nu există în mod funcțional, fie sunt complet depășite de realitățile dure ale populației.
Caz special: Statele Unite – tehnologie de vârf, dar inechități majore
Deși SUA cheltuiește cel mai mult pe sănătate (peste 17% din PIB), sistemul american este adesea criticat pentru:
- lipsa unei asigurări universale;
- costuri medicale enorme;
- milioane de persoane neasigurate (peste 25 de milioane în 2023);
- discrepanțe uriașe între categoriile sociale.
Este un exemplu clasic de sistem performant tehnologic, dar ineficient social.
România – între promisiuni și realitate
România se află frecvent în a doua jumătate a clasamentelor europene privind sănătatea. În clasamentul Euro Health Consumer Index, România se plasează constant în ultimele 5 poziții, iar motivele sunt bine cunoscute:
- Finanțare scăzută – sub 6% din PIB, față de media UE de 9-10%;
- Exodul medicilor – peste 15.000 de cadre medicale au plecat în ultimii ani în Vest;
- Spitale învechite, dotări depășite, infecții nosocomiale neraportate;
- Corupție, lipsa digitalizării și lipsă de transparență.
Există însă și părți bune:
- sistemul de urgență (SMURD și 112) este printre cele mai eficiente din Europa de Est;
- pacienții au acces gratuit la consultații și tratamente de bază prin Casa de Asigurări de Sănătate;
- în anumite centre universitare (Cluj, Timișoara, București), actul medical atinge standarde europene.
Un sistem medical bun nu se construiește peste noapte. Dar experiența altor țări arată că:
- investițiile constante,
- educația sanitară,
- transparența și
- respectul față de pacient
- fac diferența între viață și moarte.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Pentru cei care încă nu s-au hotărât cu privire la locația exactă în care să petreacă noapte dintre ani, marile companii aeriene care operează zboruri din România se întrec în oferte.
Dacă majoritatea persoanelor își planifică cu mult timp înainte programul pentru revelion, există și persoane “întârziate” care lasă totul pe ultima sută de metri.
Agențiile de turism din România au lansat un număr impresionant de oferte atât pentru sejururi interne, cât și pentru sejururi din străinătate. Totuși, majoritatea românilor preferă, din diferite motive, să petreacă noapte dintre ani în afara țării.
Companiile low-cost care operează zboruri spre și dinspre marile orașe din România au lansat oferte de neratat pentru doritorii care încă nu au planuri stabilite. Astfel, pe site-urile Wizz Air și Ryanair, principalele companii aeriene de pe teritoriul țării noastre, se regăsesc zboruri cu prețuri reduse.
Pentru românii care au un buget redus, varianta unui city-break de doar o noapte este varianta potrivită. În cazul acesta, turiștii vor elimina costurile de cazare, care, în Europa vorbind, sunt considerabile.
Perioada 31 decembrie – 1 ianuarie
– Bucuresti – Edinburgh (decolare: 20:40 – aterizare: 22:15) 25,99 € – 31 decembrie
– Edinburgh – Bucuresti (decolare: 15:30 – aterizare: 21:05) 25 € – 1 ianuarie
– București – Manchester (decolare: 12:30 – aterizare: 13:55) 39,31 € – 31 decembrie
– Manchester – București (decolare: 13:30 – aterizare: 18:55) 22,99 € – 1 ianuarie
– București – Veneția (decolare: 19:55 – aterizare: 21:00) 42,50 € – 31 decembrie
– Veneția – București (decolare: 13:30 – aterizare: 16:35) 21,99 € – 1 ianuarie
– București – Copenhaga (decolare: 18:45 – aterizare: 20:40) 53,04 € – 31 decembrie
– Copenhaga – Bucuresti (decolare: 21:10 – aterizare: 00:45) 46,37 € – 31 decembrie
– București – Viena (decolare: 13:50 – aterizare: 14:30) 83,99 € – 31 decembrie
– Viena – București (decolare: 10:25 – aterizare: 13:05) 21,99 € – 31 decembrie
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În cursul zilei de vineri, 19 decembrie a.c., șefia Ministerului Apărării Naționale va fi disputată în cadrul unei ședințe politice. Numirea unui nou lider al instituției vine după ce Ionuț Moșteanu, fost ministru al Apărării, și-a dat demisia în luna noiembrie.
Potrivit surselor, USR va decide în vineri, 19 decembrie a.c., cine va prelua funcția de ministru al Apărării, după scandalul izbucnit luna trecută.
Dominic Fritz, președintele USR, a convocat joi, 18 decembrie a.c., Comitetul Politic al partidului politic pe care îl conduce pentru ședința din 19 decembrie, dedicată șefiei MApN.
Fritz îl va supune la vot pe actualul ministru al Economiei, Radu Miruță, pentru funcția de ministru al Apărării, acesta urmând să ocupe și poziția de vicepremier după votul membrilor Comitetului Politic al USR.
În schimb, conducerea Ministerului Economiei va fi preluată de senatorul Irineu Darău.
CV-ul lui Radu Miruță arată că a terminat în anul 2004, cu media 9.80, Colegiul Național Tudor Vladimirescu din Târgu Jiu, profilul matematică-informatică.
Ulterior, în același an, s-a înscris la două facultăți, dintre care una susține că a absolvit-o ca „hobby”. Prima este Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației, pe care Miruță arată că a terminat-o cu media 9.65. Facultatea „hobby” este Facultatea de Drept din cadrul Universității Constantin Brâncuși din Târgu Jiu.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
18 decembrie este o dată cu profundă semnificație în România, fiind dedicată Zilei Minorităților Naționale, instituită prin lege în 2017 și sărbătorită anual pentru a onora contribuția celor 20 de minorități etnice recunoscute oficial la bogăția culturală, socială și istorică a țării. Această zi subliniază modelul românesc de conviețuire interetnică armonioasă, promovând toleranța și dialogul într-o societate multiculturală. Pe plan internațional, data evocă momente majore precum abolirea sclaviei în Statele Unite prin al 13-lea Amendament (1865) sau alte evenimente din istoria mondială, dar în context românesc rămâne un prilej de reflexie asupra unității în diversitate.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1271 – Conducătorul mongol Kublai Han s-a proclamat împărat al Chinei, punând bazele dinastiei Yuan.
1622 – Forțele portugheze înving în bătălia de la Mbumbi o armată a regatului Kongo, în actuala Angola.
1737 – A murit Antonio Stradivari, celebru lutier italian, ale cărui viori sunt considerate pana in ziua de azi cele mai bune din lume: (n. 1644).
1787 – New Jersey devine al treilea stat care a ratificat Constituția SUA.
1835 – Împăratul Rusiei aprobă decizia Senatului de a întemeia pe lângă cele 6 județe existente în Basarabia țaristă (Hotin, Iași, Orhei, Bender, Leova şi Akkerman) încă două: Orhei și Soroca (din părți ale județelor Hotin, Iași și Orhei, celui din urmă schimbându-i-se denumirea în Chişinău).
1865 – Scalvia a fost abolită o dată cu intrarea în vigoare a celui de-al 13-lea amendament din Constituția SUA, in care se preciza ca pe teritoriul statului nu mai pot să existe sclavi.
1865 – Se încheie la București in România, Convenția româno-sârbă privind reglementarea serviciului telegrafic.
1870 – În România, începe să guverneze intre 18 decembrie 1870 – 11 martie 1871, cabinetul liberal prezidat de Ion Ghica.
1874 – S-a născut Radu D. Rosetti, poet și epigramist român, fiul publicistului Dimitrie R. Rosetti; (d.1964).
1878 – S-a născut Iosif Vissarionovici Stalin ( Djugasvili), revoluționar bolșevic și conducător politic sovietic, unul dintre cei mai mari criminali din istoria omenirii.
1892 – Baletul Spărgătorul de nuci, de Piotr Ilici Ceaikovski, după o povestire de E.T.A. Hoffmann a avut premiera la teatrul “Mariinsky Theatre” din Sankt Petersburg, Rusia.
1916 – Primul război mondial – Se sfârșește Bătălia de la Verdun, dintre trupele germane și cele franceze.
1917 – La Tiraspol s-a desfășurat Primul Congres al Moldovenilor din stânga Nistrului.
1918 – În România, la București, se creează Partidul Țărănesc sub conducerea învățătorului Ion Mihalache (din Topoveni, jud.Argeș).
1923 – Muzeul Militar Național, creat în aprilie 1914 ca secție militară a Muzeului Național al României, a fost transformat în instituție de sine stătătoare.
1925 – S-a născut Vasile Veselovski, compozitor roman de muzică ușoară; (d. 04.01.1998).
926 – Turcia adoptă calendarul gregorian.
1940 – În România se desființează breslele de lucrători, funcționari și meseriași, înființate în timpul dictaturii regale.
1944 – Al doilea război mondial: Armata a IV-a româna intră pe teritoriul Cehoslovaciei pentru a participa la operațiunile militare desfășurate împotriva armatei germane.
1944 – A părut primul număr din cotidianul „Le monde”, sub direcția lui Hubert Beuve–Mery.
1946 – S-a născut Steven Spielberg, regizor american de film. Născut în Cincinnati, statul american Ohio, Spielberg a fost cel mai tânăr regizor de la studiourile Universal.
1956 – Japonia se alătură Organizației Națiunilor Unite.
1966—Richard L. Walker descopera satelitul Epimetheus al planetei Saturn.
1973 – Adunarea Generala a ONU adoptă limba arabă ca limbă oficială a sa.
1979 – Adunarea Generala a ONU a adoptat Convenția pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (politic, economic, social și cultural).
1987 – Larry Wall a lansat prima versiune a limbajului de programare Perl. Perl este un limbaj de programare dinamic, procedural, creat de Lary Wall în 1987.
1989 – Ca urmare a protestelor izbucnite la Timișoara, România a închis frontierele cu Iugoslavia, Ungaria, URSS si Bulgaria.
1990 – S-a semnat, la Strasbourg, actul prin care România a aderat la Convenția Culturală Europeană.
1991 – Federația Rusă a recunoscut independenta Republicii Moldova, Boris Eltin declarând ca Rusia este gata sa stabilească relații diplomatice cu această țară.
1991 – S-a înființat Partidul Umanist din România (PUR), avându-l ca președinte – fondator pe Dan Voiculescu. Ulterior acest partid si-a transformat denumirea in Partidul Conservator.
1991 – La Strasbourg, România a semnat actul de aderare la Convenția Culturala Europeana.
1992 – Guvernul României a recunoscut republicile Ceha si Slovaca in calitate de subiecte distincte de drept internațional, cu efect juridic, începând de la 1 ianuarie 1993.
2005 – România câștigă titlul de vicecampioană mondială la handbal feminin la Campionatul Mondial de Handbal din Rusia, fiind învinsă în actul final de țara gazdă, scor 28 – 23.
2005 – Războiul civil din Ciad începe atunci când grupurile rebele, susținute de Sudanul vecin, lansează un atac în Adré.
2006 – În Emiratele Arabe Unite se desfășoară primele alegeri.
2015 – „Kellingley Colliery”, ultima mină de cărbune în subteran din Marea Britanie, se închide.
2017 – Trenul de pasageri Amtrak Cascades 501 deraiază lângă DuPont, Washington, un oraș din Statele Unite, lângă Olympia, Washington, ucigând șase persoane și rănind alte 70.
2019 – Camera Reprezentanților a Statelor Unite ale Americii a decis adoptarea articolelor prin care președintele Donald Trump este acuzat pentru abuz de putere și obstrucție a Congresului.
2022 – Echipa Naționala de fotbal a Argentinei a câștiga, în fața echipei Franței, Finala Campionatului Mondial de Fotbal 2022.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
„Avatar: Fire and Ash” – Recenzii mixte și un buget uriaș de peste 400 de milioane de dolari: Merită continuarea francizei?
Revelion 2026: bilete de avion de la 50€ dus-întors
Locuințele și mașinile de lux vor fi taxate triplu începând din 2026
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
