Știri
Limba rusă va deveni disciplină opțională în liceele militare din România. Bogdan Cristescu: „Planurile-cadru, dezvoltate în colaborare cu Ministerul Apărării Naționale”
Elevii care vor studia la liceele militare vor avea posibilitatea de a alege limba rusă ca „limbă modernă 3” în cadrul curriculumului opțional, conform noilor planuri cadru propuse de Ministerul Educației, la 31 ianuarie, scrie edupedu.ro.
„Planurile-cadru pentru profilul militar au fost dezvoltate împreună cu colegii care predau în colegiile militare, în colaborare cu Ministerul Apărării Naționale, în funcție de nevoile specifice clar identificate de aceștia”, a declarat secretarul de stat în Ministerul Educației și Cercetării, Bogdan Cristescu, în cadrul unei sesiuni online organizate pe 3 februarie.
Aceste planuri-cadru vor fi implementate în forma finală, după dezbatere, începând cu anul școlar 2026-2027, conform declarațiilor oficiale ale Ministerului Educației și Cercetării. Astfel, elevii care sunt în prezent în clasa a VII-a vor fi primii care vor urma un program bazat pe noile planuri-cadru, iar la finalul clasei a XII-a vor susține primul Bacalaureat conform noii legi a educației.
Limba rusă este propusă ca limbă modernă 3 pentru elevii din liceele militare, conform noilor planuri-cadru. Astfel, la profilul militar cu specializarea matematică-informatică, elevii vor avea posibilitatea de a alege limba rusă, câte o oră pe săptămână, în cadrul curriculumului opțional, conform deciziei elevului din oferta școlii.
În România există cinci colegii militare:
- Colegiul Național Militar „Mihai Viteazul” Alba Iulia – 168 de locuri
- Colegiul Național Militar „Dimitrie Cantemir” Breaza – 168 de locuri
- Colegiul Național Militar „Ștefan cel Mare” Câmpulung Moldovenesc – 168 de locuri
- Colegiul Național Militar „Tudor Vladimirescu” Craiova – 168 de locuri
- Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza” Constanța – 144 de locuri
Sursa: pedagoteca.ro
Ce înseamnă trunchi comun și curriculum de specialitate
Trunchiul comun (50%) prevăzut de legislație asigură dezvoltarea competențelor fundamentale (cultură generală) și sprijină formarea competențelor-cheie, inclusiv alfabetizarea funcțională. Ponderea acestuia scade de la 65% în clasele IX/X la 35% în clasele XI/XII. Trunchiul comun reprezintă baza pentru cultura generală, iar majoritatea disciplinelor sunt legate de examenul național de bacalaureat (obligatorii sau opționale). În clasele IX/X, trunchiul comun include 15 discipline, distribuite pe 7 arii curriculare, iar în clasele XI/XII, 9 discipline, distribuite pe 5 arii curriculare, la care se adaugă, după caz, limba și literatura maternă.
Curriculumul de specialitate (35%), ca dezvoltare inovativă, asigură competențele de specialitate, generale și specifice, proprii unui profil și unor specializări/calificări profesionale, înlocuind segmentul reprezentat de curriculumul diferențiat, prezent în actualele planuri-cadru în vigoare, aducând și aport la formarea competențelor-cheie. Ponderea sa crește de la clasele IX/X (25%) la clasele XI/XII (45%). Este suport semiflexibil pentru cultura de specialitate și include două componente: (1) componenta fixă (între 77-100%, reprezentând 8-13 ore) și (2) componenta flexibilă (între 0-23%, reprezentând 0-3 ore, care pot personaliza specializarea); procentele de 0% și 100% se referă la filierele vocațională și tehnologică, unde curriculumul de specialitate este fix, odată aleasă filiera/specializarea. Unele discipline/teme sunt în legătură cu examenul național de bacalaureat (obligatorii/la alegere).
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Senatorul PSD Daniela Mihai: „Creșterea taxelor și reducerile de personal nu pot merge mână în mână”
Senatorul PSD Daniela Mihai a exprimat o poziție fermă în legătură cu măsurile economice discutate la nivel guvernamental, atrăgând atenția asupra efectelor pe care creșterea taxelor și eventualele reduceri de personal le-ar putea avea asupra populației și economiei.
Potrivit acesteia, într-un context economic dificil, în care inflația afectează puternic puterea de cumpărare, majorarea taxelor combinată cu diminuarea veniturilor ar pune o presiune suplimentară asupra cetățenilor și mediului de afaceri. Senatorul PSD a subliniat că o astfel de abordare riscă să blocheze dezvoltarea economică, în loc să o stimuleze.
Daniela Mihai a precizat că, în interiorul coaliției de guvernare, au loc discuții privind identificarea unor soluții de redresare economică, înainte de a se lua decizii care să vizeze creșteri de taxe sau reduceri de personal. În opinia sa, prioritatea trebuie să rămână susținerea economiei și protejarea populației.
Reprezentanta PSD a mai arătat că partidul pe care îl reprezintă a cerut Guvernului să vină cu măsuri concrete pentru relansarea economică, urmând ca orice decizie cu impact social major să fie analizată atent și comunicată transparent.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Palatul Sociocultural din Călărași intră în etapa de recepție. Clădirea istorică va fi redeschisă publicului
Palatul Sociocultural din Călărași se apropie de finalul lucrărilor de reabilitare, urmând să intre în perioada următoare în etapa de recepție tehnică. Anunțul a fost făcut în cadrul conferinței de presă susținute la Prefectura Călărași, unde prefectul Laurențiu State și senatorul PSD Daniela Mihai au prezentat stadiul investiției.
Senatorul Daniela Mihai a precizat că lucrările au fost realizate cu sprijinul Companiei Naționale de Investiții, iar recepția tehnică este programată pentru perioada imediat următoare. Odată încheiată această etapă, clădirea va putea fi redată comunității și integrată în circuitul public.
Prefectul Laurențiu State a subliniat importanța proiectului, arătând că Palatul Sociocultural nu este doar o clădire reabilitată, ci un obiectiv care va avea un rol activ în viața culturală și educațională a județului.
„Este o investiție realizată pe componenta socio-culturală, iar specificul proiectului va fi respectat. Clădirea va avea destinații clare, deschise publicului”, a explicat prefectul.
Autoritățile au arătat că Palatul Sociocultural, construit în jurul anului 1880, este una dintre clădirile simbol ale județului Călărași și ale zonei de Bărăgan. După ani în care a fost degradat și inaccesibil, imobilul va fi pus în valoare atât din punct de vedere arhitectural, cât și funcțional.
În cadrul conferinței s-a mai precizat că, odată redeschis, Palatul Sociocultural va găzdui spații muzeale, zone destinate evenimentelor culturale și o sală de muzică, toate dotate conform standardelor actuale. Accentul va fi pus pe accesul publicului larg, dar și pe utilizarea clădirii în scop educațional, în colaborare cu școlile din județ.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Salariul minim crește la 4.325 lei din 2026. Coaliția anunță tăieri de cheltuieli și reduceri pentru politicieni
Coaliția de guvernare a decis, în ședința de miercuri de la Palatul Victoria, majorarea salariului minim brut pe țară la 4.325 de lei, măsură care va intra în vigoare de la 1 iulie 2026. Decizia face parte dintr-un pachet mai larg de reforme administrative și economice.
Pe scurt, ce s-a hotărât:
- Salariul minim crește la 4.325 lei brut, din vara anului 2026.
- Cheltuielile administrației centrale vor fi reduse cu 10%, fără să fie tăiate salariile de bază ale angajaților.
- Administrația locală rămâne sub regulile stabilite anterior; Ministerul Dezvoltării va pregăti actul normativ necesar.
- Parlamentarii și partidele vor primi mai puțini bani:
- suma forfetară a senatorilor și deputaților scade cu 10%;
- subvențiile partidelor politice vor fi, de asemenea, reduse.
- Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) va fi diminuat la 0,5% din 1 ianuarie 2026 și eliminat complet din 2027.
Guvernul anunță că măsurile de stimulare a economiei vor fi detaliate înainte de adoptarea bugetului pe 2026 și vor fi incluse în proiecția bugetară de anul viitor.
Deciziile au fost luate în prezența liderilor PSD, PNL, USR, UDMR și ai minorităților naționale, potrivit unui comunicat comun al coaliției.
Sursa: Agerpres
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Dan Velicu, primarul comunei Ciocănești: „Am venit la primărie să facem administrație, nu politică”
Cinema Călărași / Pandora revine pe marele ecran: „Avatar: Foc și Cenușă”
Accident rutier grav între Modelu și Roseți: patru persoane rănite, două dintre ele încarcerate
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
