Limba rusă va deveni disciplină opțională în liceele militare din România. Bogdan Cristescu: „Planurile-cadru, dezvoltate în colaborare cu Ministerul Apărării Naționale”

Elevii care vor studia la liceele militare vor avea posibilitatea de a alege limba rusă ca „limbă modernă 3” în cadrul curriculumului opțional, conform noilor planuri cadru propuse de Ministerul Educației, la 31 ianuarie, scrie edupedu.ro.

„Planurile-cadru pentru profilul militar au fost dezvoltate împreună cu colegii care predau în colegiile militare, în colaborare cu Ministerul Apărării Naționale, în funcție de nevoile specifice clar identificate de aceștia”, a declarat secretarul de stat în Ministerul Educației și Cercetării, Bogdan Cristescu, în cadrul unei sesiuni online organizate pe 3 februarie.

Aceste planuri-cadru vor fi implementate în forma finală, după dezbatere, începând cu anul școlar 2026-2027, conform declarațiilor oficiale ale Ministerului Educației și Cercetării. Astfel, elevii care sunt în prezent în clasa a VII-a vor fi primii care vor urma un program bazat pe noile planuri-cadru, iar la finalul clasei a XII-a vor susține primul Bacalaureat conform noii legi a educației.

Limba rusă este propusă ca limbă modernă 3 pentru elevii din liceele militare, conform noilor planuri-cadru. Astfel, la profilul militar cu specializarea matematică-informatică, elevii vor avea posibilitatea de a alege limba rusă, câte o oră pe săptămână, în cadrul curriculumului opțional, conform deciziei elevului din oferta școlii.

Advertisement

În România există cinci colegii militare:

• Colegiul Național Militar „Mihai Viteazul” Alba Iulia – 168 de locuri
• Colegiul Național Militar „Dimitrie Cantemir” Breaza – 168 de locuri
• Colegiul Național Militar „Ștefan cel Mare” Câmpulung Moldovenesc – 168 de locuri
• Colegiul Național Militar „Tudor Vladimirescu” Craiova – 168 de locuri
• Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza” Constanța – 144 de locuri

Sursa: pedagoteca.ro

Ce înseamnă trunchi comun și curriculum de specialitate

Trunchiul comun (50%) prevăzut de legislație asigură dezvoltarea competențelor fundamentale (cultură generală) și sprijină formarea competențelor-cheie, inclusiv alfabetizarea funcțională. Ponderea acestuia scade de la 65% în clasele IX/X la 35% în clasele XI/XII. Trunchiul comun reprezintă baza pentru cultura generală, iar majoritatea disciplinelor sunt legate de examenul național de bacalaureat (obligatorii sau opționale). În clasele IX/X, trunchiul comun include 15 discipline, distribuite pe 7 arii curriculare, iar în clasele XI/XII, 9 discipline, distribuite pe 5 arii curriculare, la care se adaugă, după caz, limba și literatura maternă.

Curriculumul de specialitate (35%), ca dezvoltare inovativă, asigură competențele de specialitate, generale și specifice, proprii unui profil și unor specializări/calificări profesionale, înlocuind segmentul reprezentat de curriculumul diferențiat, prezent în actualele planuri-cadru în vigoare, aducând și aport la formarea competențelor-cheie. Ponderea sa crește de la clasele IX/X (25%) la clasele XI/XII (45%). Este suport semiflexibil pentru cultura de specialitate și include două componente: (1) componenta fixă (între 77-100%, reprezentând 8-13 ore) și (2) componenta flexibilă (între 0-23%, reprezentând 0-3 ore, care pot personaliza specializarea); procentele de 0% și 100% se referă la filierele vocațională și tehnologică, unde curriculumul de specialitate este fix, odată aleasă filiera/specializarea. Unele discipline/teme sunt în legătură cu examenul național de bacalaureat (obligatorii/la alegere).

Advertisement