Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 6°C | Anul XI Nr. 540

Știri

175 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu – „poetul nepereche”! Ziua Culturii Naționale, marcată în municipiul Călărași

Published

on

Municipiul Călărași a celebrat Ziua Culturii Naționale, 15 ianuarie, printr-o serie de evenimente dedicate poetului național Mihai Eminescu, marcând totodată 175 de ani de la nașterea acestuia. 

Primăria Municipiului Călărași a adus un omagiu la bustul poetului situat în curtea Liceului Teoretic „Mihai Eminescu”. Primarul Marius Dulce a subliniat semnificația acestui gest: „Atât timp cât generațiile de elevi recită operele sale, Eminescu e nemuritor. A devenit tradiție ca de ziua poetului nepereche, Primăria Municipiului Călărași să așeze la bustul său coșul cu flori alb-albastre.”

Instituția Prefectului Călărași a depus o coroană de flori la statuia poetului, prefectul Valentin Deculescu remarcând importanța momentului: „15 ianuarie 1850 este data nașterii poetului național al românilor, Mihai Eminescu. Din 2011, sărbătorim această zi ca Ziua Culturii Naționale, un prilej de a onora contribuția sa excepțională la cultura românească.”

Centrul Județean de Cultură și Creație Călărași, în parteneriat cu Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” și Palatul Copiilor nr. 1, a organizat evenimentul cultural-artistic „La aniversară”. Programul a inclus:

Advertisement
  • Recitaluri de poezie și interpretări artistice inspirate din opera eminesciană, realizate de elevi și artiști locali.
  • Momente muzicale susținute de tinerii talentați ai Palatului Copiilor nr. 1.
  • Prezentări despre moștenirea culturală și literară a poetului, susținute de profesori și invitați speciali.

De asemenea, Muzeul Dunării de Jos a avut porțile deschise pentru vizitatori între orele 8:30 și 16:00, iar la Secția Arheologie, de la ora 10:00, a fost proiectat documentarul „Mari Români: Mihai Eminescu”, accesul fiind gratuit.

„Este o zi importantă pentru a reflecta asupra valorilor culturale, tradițiilor și realizărilor naționale. În acest context, este o oportunitate de a celebra și de a aprecia contribuțiile celor care au pus umărul la dezvoltarea și îmbogățirea culturii românești”, a mai transmis Muzeul Dunării de Jos Călărași. 

Ziua Culturii Naționale este marcată în fiecare an, începând din 2011, pe 15 ianuarie. Data coincide cu ziua de naștere a poetului național al românilor, Mihai Eminescu (1850-1889). Cunoscut drept „poetul nepereche”, Eminescu a fost și prozator, dramaturg și jurnalist, iar „critica literară postumă l-a catalogat drept cea mai importantă voce poetică din literatura română”, scrie Agerpres

 

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Știri

Sold OUT la „Five Nights at Freddy’s 2” la Cinema 2D/3D Călărași. Noi proiecții programate săptămâna viitoare

Published

on

Interes uriaș la Cinema 2D/3D Călărași pentru filmul „Five Nights at Freddy’s 2”. Proiecția de duminică, 7 decembrie 2025, a fost SOLD OUT la scurt timp după anunțul programului, sala umplându-se rapid cu fanii francizei.

Reprezentanții cinematografului au transmis că biletele pentru această dată sunt oficial epuizate, însă publicul este așteptat la următoarele proiecții programate pentru marți, miercuri și joi, de la ora 20:00.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

Știri

Maratonul blestemat de la Olimpiada din 1904: o cursă cu otravă, mașini și haos total

Published

on

La Olimpiada din 1904 de la Saint Louis, maratonul a rămas în istorie drept cea mai dezastruoasă și absurdă cursă de alergare din toate timpurile. Traseul de peste 40 de kilometri trecea pe drumuri de pământ neasfaltate, sub un soare ucigător de peste 32 de grade, cu nori denși de praf ridicați de mașinile, automobilele oficialilor și chiar de un tren care circula pe lângă rută. Organizatorii au oferit doar un singur punct de hidratare pe toată distanța și o singură fântână, considerând că apa în exces „încetinește” alergătorii – o teorie științifică greșită care aproape i-a omorât pe concurenți.

Primul care a trecut linia de sosire a fost americanul Fred Lorz. A fost aclamat, i s-a înmânat coroana de laur și a pozat chiar lângă fiica președintelui Roosevelt… până când s-a aflat că alergase doar primii 16 kilometri, apoi urcase într-un automobil care îl dusese până aproape de stadion. Trișarea lui grosolană a fost descoperită imediat, Lorz a fost descalificat pe loc și i s-a interzis participarea pe viață la competiții.

Câștigătorul oficial a devenit Thomas Hicks, un alergător american care abia mai mergea în ultimele sute de metri. Motivul? Antrenorul lui îi dăduse pe parcurs un amestec halucinant: stricnină (otravă de șobolani folosită în doze mici ca stimulant), coniac și ouă crude. Hicks avea pupilele dilatate, era alb ca varul și trebuia ținut de braț de însoțitori ca să nu cadă. Medicii au declarat ulterior că fără intervenția lor imediată ar fi murit chiar pe stadion.

Din cei 32 de participanți, doar 14 au terminat cursa. Unul dintre ei, cubanezul Félix Carvajal, a alergat în pantofi de stradă tăiați cu foarfeca, s-a oprit să mănânce mere verzi culese dintr-un livrai (ceea ce i-a provocat crampe groaznice) și a stat de vorbă cu spectatorii. Alt alergător sud-african a fost urmărit de câini sălbatici și a pierdut aproape o oră deviind de la traseu.

Advertisement

Maratonul din 1904 a fost un coșmar total, o combinație letală de organizare catastrofală, experimente medicale iresponsabile și trișare sfruntată – o rușine care a intrat în legendă ca cea mai neagră pagină din istoria olimpică.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Deputatul AUR Dragoș Coman critică dur Guvernul: „Taxe pe orice, un mod medieval de a guverna”

Published

on

Deputatul AUR Dragoș Coman a lansat, în plenul Camerei Deputaților, o critică vehementă la adresa Guvernului, acuzându-l că în doar câteva luni a impus o serie de taxe care apasă tot mai greu pe populație și pe micii fermieri. Declarația politică a fost susținută miercuri, 4 decembrie.

Parlamentarul a afirmat că „deviza actualului Guvern este: puneți taxe pe orice”, susținând că executivul a introdus impozite care afectează direct familiile cu copii, persoanele bolnave, pensionarii și toate formele de proprietate. Una dintre cele mai criticate măsuri vizează impozitarea solariilor și serelor din gospodăriile micilor producători.

Dragoș Coman a descris măsurile fiscale ca pe o manifestare a „lipsei totale de pricepere a actualilor miniștri”, comparând modul de guvernare cu „o practică medievală”. În discursul său, a acuzat Guvernul că reduce veniturile populației, ale profesorilor, ale elevilor și studenților, în timp ce introduce taxe care scumpesc viața de zi cu zi și descurajează inițiativa privată.

Deputatul AUR a avertizat că politicile actuale îi împing pe români să plece din țară: „Am ajuns să avem milioane de români care s-au săturat de politicile păguboase și au plecat peste hotare în căutarea unei vieți mai bune.”

Advertisement

Criticile sale s-au concentrat în special asupra impozitării serelor și solariilor, pe care a numit-o „un adevărat atentat la adresa agriculturii românești”. Coman a acuzat Guvernul că prin astfel de măsuri ar servi interesele marilor importatori de legume, care ar beneficia de scăderea producției interne.

Acesta a comparat noul sistem fiscal cu „fumăritul”, un impozit medieval perceput pe vatră sau coșul de fum, afirmând că „fumăritul a devenit oficial de la 1 ianuarie”.

Declarația s-a încheiat cu un mesaj ferm la adresa colegilor parlamentari: „Impozitarea solarilor din grădină reflectă un mod antinațional de a guverna.”

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading