Odată cu venirea sezonului rece, numărul infecțiilor respiratorii crește, cele mai frecvente fiind răcelile și gripa. Deși, în general, aceste afecțiuni pot fi tratate acasă, urmând sfaturile medicului de familie sau ale specialistului infecționist, în anumite situații simptomele pot deveni mai grave, necesitând prezentarea la un compartiment de primiri urgențe.
Persoanele cu risc crescut de a dezvolta infecții respiratorii și complicații asociate includ cele cu un sistem imunitar slăbit, copiii, femeile însărcinate, pacienții cu boli cronice și vârstnicii. Pe lângă simptomele tipice ale infecțiilor respiratorii, precum tusea, strănutul, congestia nazală, secrețiile nazale, starea generală de rău și durerile musculare, în anumite cazuri pot apărea semne ce indică agravarea afecțiunii. Printre aceste semnale de alarmă se numără dificultățile de respirație (dispnee), respirația șuierătoare și febra persistentă.
Indiferent de tipul infecției respiratorii, boala nu trebuie ignorată sau tratată inadecvat, deoarece poate duce la complicații grave, precum pneumonia, sinuzita acută, bronșiectazia sau sindromul de detresă respiratorie la adult. Este esențial un consult medical pentru a obține un diagnostic precis și un tratament adecvat, prevenind astfel apariția acestor complicații. Dacă totuși apar semne ale complicațiilor, pacientul trebuie să se prezinte de urgență la spital.
Imunitatea în sezonul rece
Pregătirea organismului pentru sezonul rece începe prin fortificarea sistemului imunitar, principala barieră de apărare împotriva răcelii și gripei. Pe durata sezonului rece, imunitatea poate deveni mai fragilă și mai expusă agenților patogeni, cum ar fi virusurile și bacteriile. Deși sistemul imunitar este funcțional încă de la naștere, rezistența sa poate fi influențată de diverși factori pe parcursul vieții.
Deși este un mecanism complex și vital pentru protejarea organismului împotriva agenților patogeni externi și interni, sistemul imunitar poate fi rapid dezechilibrat de factori precum o alimentație nesănătoasă, stresul zilnic, lipsa activității fizice și absența unui program regulat de odihnă și somn. În aceste condiții, componentele sistemului imunitar responsabile de combaterea patogenilor pot funcționa inadecvat, crescând riscul apariției infecțiilor și altor afecțiuni în organism.
Imunitatea poate fi clasificată în două tipuri:
- Imunitatea înnăscută (nespecifică), prezentă încă de la naștere, care asigură protecție generală organismului pe tot parcursul vieții.
- Imunitatea dobândită (adaptativă sau specifică), care se dezvoltă pe măsură ce organismul este expus la diferiți agenți patogeni, stimulând producția de anticorpi și celule specializate pentru o protecție pe termen lung.
Imunitatea poate fi întărită prin adoptarea unor obiceiuri sănătoase. Pentru a întări imunitatea, este important ca toată lumea să adopte obiceiuri sănătoase. Creșteți consumul de fructe și legume bogate în vitamina C și antioxidanți, precum citricele, ghimbirul, cătina, broccoli sau spanacul. Introduceți în alimentație alimente și surse de zinc, cum ar fi nucile, semințele, peștele sau leguminoasele, pentru a susține sistemul imunitar. Asigurați-vă că aveți un program de somn regulat, esențial pentru refacerea celulară și menținerea sănătății. În plus, suplimentele cu bacterii benefice pot ajuta la echilibrarea florei intestinale, contribuind la protecția împotriva infecțiilor și la întărirea imunității.