La zi
Se modifică legislația privind reciclarea sticlelor în România. Ce reguli trebuie să cunoască cei care returnează ambalajele
Autoritățile române au comunicat că începând cu 3 iulie 2024, unele recipiente vor fi respinse de aparatele din cadrul Sistemului de Garanție și Returnare, indiferent că sunt realizate din plastic, sticlă sau metal.
Reciclarea deșeurilor reprezintă o componentă esențială în protejarea mediului înconjurător. Sticla este un material complet reciclabil, ceea ce înseamnă că poate fi refolosită repetat fără a-și pierde proprietățile inițiale.
SGR a devenit obligatoriu în România, cerându-se consumatorilor să plătească o garanție de 0,5 lei pentru fiecare recipient din sticlă, plastic sau metal, cu un volum cuprins între 0,1 și 3 litri.
Ambalajele care necesită plata garanției sunt identificate prin sigla “Ambalaj cu garanție”, semnalând astfel eligibilitatea lor în cadrul sistemului. Posibilitatea de a recupera garanția se aplică exclusiv acestor ambalaje, care sunt etichetate corespunzător.
Există situații în care sticlele nu sunt acceptate de automat, chiar dacă au eticheta SGR intactă. De ce? Mulți români nu sunt familiarizați cu modul corect de pregătire a sticlelor înainte de reciclare. Prin urmare, acestea trebuie să fie complet goale de conținut, însă nu este necesar să fie spălate.
În plus, sticlele trebuie să aibă forma intactă, identică cu cea de pe raft. În caz contrar, ambalajul va fi respins de automat. Dacă sticla a fost presată, eticheta și codul de bare pot fi deteriorate. Ca rezultat, posibilitatea de a introduce ambalajul respectiv în sistem poate fi compromisă.
Începând cu 3 iulie 2024, recipientele din plastic de unică folosință sau materiale compozite care conțin băuturi, cu o capacitate de până la 3 litri, trebuie să aibă dopul atașat de sticlă (în cazul dopurilor de plastic). Noua regulă se aplică sticlelor din plastic destinate oricărui tip de conținut, inclusiv apă, băuturi carbogazoase, sucuri și băuturi alcoolice.
Astfel, cetățenii români pot recupera garanția de 50 de bani pentru fiecare sticlă introdusă în aparat. Procedura de recuperare a banilor este valabilă doar pentru ambalajele care sunt etichetate corespunzător și respectă noile cerințe impuse.
Pe de altă parte, este important ca oamenii să înțeleagă că nu ar trebui să arunce la gunoi recipientele care nu sunt acceptate în cadrul SGR. Acestea pot fi aduse la centrele de colectare corespunzătoare.
La zi
CRIMĂ ÎNFIORĂTOARE LA CURCANI: Un pensionar, ucis cu sânge rece în fața unui magazin, în toiul nopții!
Scene de groază în localitatea Curcani, județul Călărași, în dimineața zilei de 6 iulie, în jurul orei 01:00, când un bărbat de aproximativ 30 de ani, originar din județul Teleorman, a înfipt un cuțit într-un pensionar local, în urma unui conflict spontan.
Victima, Neagu Ion, un bărbat în vârstă, a fost lăsată să zacă într-o baltă de sânge chiar în fața unui magazin din localitate. Totul s-ar fi petrecut în contextul unui consum de alcool, iar cearta izbucnită între cei doi s-a transformat rapid într-un atac sângeros. Cu un cuțit adus la fața locului sau purtat asupra sa, agresorul l-a înjunghiat pe pensionar fără milă.
Localnicii spun că întreaga scenă a durat doar câteva secunde. La scurt timp după crimă, individul a fost imobilizat și predat polițiștilor.
Agresorul a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, iar dosarul a fost preluat de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Călărași.
Familia victimei este în stare de șoc, iar localnicii sunt îngroziți de cele întâmplate. „Neagu Ion era un om liniștit, nu se băga în certuri. Nu meritam să vedem așa ceva în satul nostru”, a declarat un vecin.
La zi
UPDATE – Incendiu masiv în Modelu, Călărași: peste 70 de hectare afectate, inclusiv grâu nerecoltat
Intervenție de amploare a pompierilor duminică, 6 iulie, în zona Modelu, județul Călărași, unde un incendiu de vegetație uscată și miriște a cuprins o suprafață extinsă de teren. Conform informațiilor actualizate, focul a afectat aproximativ 70 de hectare, dintre care 6 hectare de grâu nerecoltat au fost complet distruse de flăcări.
La fața locului intervin în continuare cinci autospeciale de stingere și mai mulți pompieri, în condițiile în care misiunea este încă în dinamică, iar focarele sunt alimentate de vânt și vegetația extrem de uscată.
Eforturile salvatorilor au dus la izolarea unor porțiuni importante ale incendiului, dar intervenția rămâne dificilă din cauza terenului întins și a riscului de reaprindere. Până în prezent, nu sunt raportate victime sau alte pagube în afara celor agricole.
Autoritățile locale și Inspectoratul pentru Situații de Urgență atrag atenția asupra riscului ridicat de incendii în această perioadă, solicitând respectarea cu strictețe a regulilor privind utilizarea focului în zonele rurale.
Ancheta pentru stabilirea cauzelor izbucnirii incendiului este în curs de desfășurare. Informațiile vor fi actualizate pe măsură ce evoluează situația de la fața locului.
Fapt Divers
Wittenoom: orașul dispărut
În inima deșertului australian, în regiunea Pilbara din Australia de Vest, se află povestea unui oraș care a fost odată un centru vibrant al industriei miniere, dar care astăzi este o umbră a trecutului său, șters aproape complet de pe hărțile oficiale. Wittenoom, cunoscut drept „orașul toxic”, este un simbol al ambiției umane și al consecințelor devastatoare ale ignorării riscurilor pentru sănătate și mediu.
Ascensiunea și căderea orașului Wittenoom
Wittenoom a fost fondat în anii 1930, când zăcămintele bogate de azbest albastru (crocidolit) au atras atenția companiilor miniere. Azbestul, considerat la acea vreme un material minune datorită rezistenței sale la foc și proprietăților izolante, a devenit motorul economiei locale. Mina de la Wittenoom Gorge a prosperat, iar orașul a crescut rapid, găzduind mii de oameni – mineri, familiile lor și lucrători din industriile conexe. La apogeu, în anii 1950, Wittenoom era un loc plin de viață, cu școli, magazine și o comunitate strâns legată.
Cu toate acestea, prosperitatea a venit cu un cost ascuns. Azbestul albastru este una dintre cele mai periculoase forme ale acestui mineral, iar expunerea la fibrele sale microscopice poate provoca boli grave, precum mezoteliomul (un cancer agresiv al plămânilor) și azbestoza (o afecțiune pulmonară cronică). Pe măsură ce minerii și familiile lor inhaleau praful toxic, semnele pericolului au început să apară. Primele cazuri de boli legate de azbest au fost raportate în anii 1960, dar mina a continuat să funcționeze până în 1966, când a fost închisă din motive economice, nu din cauza riscurilor pentru sănătate.
Un oraș condamnat
După închiderea minei, Wittenoom a intrat într-un declin rapid. Pe măsură ce dovezile privind toxicitatea azbestului deveneau tot mai clare, autoritățile australiene au realizat amploarea dezastrului. Solul, aerul și clădirile din Wittenoom erau contaminate cu fibre de azbest, iar riscul pentru sănătate era inacceptabil. În anii 1970, guvernul a început să evacueze locuitorii, oferindu-le compensații pentru a părăsi orașul. În 2007, Wittenoom a fost oficial „dezgazat” – utilitățile, precum apa și electricitatea, au fost oprite, iar orașul a fost scos din registrele oficiale.
Astăzi, Wittenoom este considerat unul dintre cele mai contaminate locuri din Australia. Drumurile care duc spre fostul oraș sunt marcate cu avertismente, iar accesul este descurajat. Cu toate acestea, ruinele clădirilor și peisajul arid din jur atrag ocazional turiști curioși sau aventurieri, în ciuda riscurilor evidente. Praful de azbest rămas în sol și în aer continuă să fie o amenințare mortală.
Astăzi, Wittenoom este considerat unul dintre cele mai contaminate locuri din Australia. Drumurile care duc spre fostul oraș sunt marcate cu avertismente, iar accesul este descurajat. Cu toate acestea, ruinele clădirilor și peisajul arid din jur atrag ocazional turiști curioși sau aventurieri, în ciuda riscurilor evidente. Praful de azbest rămas în sol și în aer continuă să fie o amenințare mortală.
Moștenirea tragică a orașului
Povestea lui Wittenoom este o lecție dură despre pericolele prioritizării profitului în detrimentul sănătății și mediului. Mii de oameni, inclusiv foști mineri și membri ai familiilor lor, au murit sau au suferit de boli cauzate de expunerea la azbest. Procesele legale împotriva companiilor miniere, în special Colonial Sugar Refining Company (CSR), care a operat mina, au continuat timp de decenii, iar victimele sau familiile lor au primit compensații în unele cazuri.
În prezent, Wittenoom este un oraș fantomă, cu doar câțiva rezidenți care au refuzat să plece, trăind izolați și ignorând avertismentele. Numele său a fost șters de pe hărți, iar drumurile care duceau spre el au fost redenumite sau închise. Totuși, ruinele sale stau mărturie a unei tragedii care ar fi putut fi evitată.
O lecție pentru viitor
Wittenoom rămâne un avertisment puternic despre consecințele ignorării științei și ale exploatării nesustenabile a resurselor naturale. Într-o lume în care preocupările legate de mediu și sănătate publică sunt din ce în ce mai presante, povestea acestui oraș toxic ne amintește de responsabilitatea pe care o avem de a proteja atât oamenii, cât și planeta.
CRIMĂ ÎNFIORĂTOARE LA CURCANI: Un pensionar, ucis cu sânge rece în fața unui magazin, în toiul nopții!
UPDATE – Incendiu masiv în Modelu, Călărași: peste 70 de hectare afectate, inclusiv grâu nerecoltat
Carambol devastator pe autostrada Soarelui: 14 răniți, elicopter SMURD pe carosabil
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
