La zi
Aurora boreală vizibilă în România. Cum a avut loc spectaculosul fenomen
Vineri noaptea, o furtună solară de amploare rară a făcut ca aurora boreală să fie vizibilă în aproape toată Europa, inclusiv în România.
Vineri, 10 mai, Administrația Națională Oceanică și Atmosferică din Statele Unite ale Americii a comunicat că Pământul se confruntă cu o furtună geomagnetică de clasă G5, cunoscută și sub numele de “Extremă”. Aceasta reprezintă prima furtună G5 care afectează planeta din 2003 încoace și a generat o auroră boreală ce a putut fi admirată în aproape întreaga Românie.
În decurs de doar 24 de ore, două pete solare gigantice s-au unit și au declanșat erupții solare de clasă X, cele mai puternice. În zilele următoare, se estimează că cel puțin 5 valuri de radiații similare vor lovi planeta noastră. Cea mai recentă pată solară descoperită are un diametru de 16 ori mai mare decât al Pământului.
Aurora boreală se manifestă sub forma unor perdele de lumină strălucitoare, dansând pe cerul nopții și variind în culori de la verde la roz și stacojiu. Apariția ei este rezultatul coliziunii particulelor încărcate de la Soare cu gazele din atmosfera Pământului. Culorile sunt generate de diferitele gaze atmosferice energizate de aceste particule încărcate. Cele mai întâlnite două gaze sunt azotul și oxigenul. Atomii de oxigen luminează în verde, culoarea predominantă în aurora boreală, în timp ce atomii de azot pot emite nuanțe de violet, albastru și roz.
Locurile ideale pentru a admira acest spectacol cosmic au fost zonele cu o poluare luminoasă redusă, adesea în afara marilor orașe. Aurora boreală a putut fi observată în mai multe județe, inclusiv Maramureș, Bihor, Cluj, Hunedoara, Iași, Buzău și Ilfov.
“Trebuie privit înspre nord şi trebuie aşteptat, pentru că fenomenele acestea sunt imprevizibile. Chiar dacă se anunţă că vor fi vizibile de undeva, uneori nu se văd. Acum s-a văzut din România aurora boreală, aşa cum nu s-a mai văzut de sute de ani. Noi nu avem până acum vreo informaţie din istorie sau din datele noastre, cum că s-ar mai fi văzut în felul acesta din România vreodată. Cu lucrul acesta suntem de acord cam toţii cei care am observat-o. Dar pozele mint un pic, pentru că aparatul e sensibil la roşu şi la verde – la roşu mai ales. Cu ochiul liber, culorile nu erau chiar atât de intense. Se vedeau numai după ce te obişnuiai cu întunericul. După 10-15 minute vedeai nuanţe de roz şi verde, dar vizual nu au fost aşa de spectaculoase cum sunt în fotografii, dar se vedeau, într-adevăr”, a precizat astronomul Adrian Șonka pentru agerpres.ro.
Aurora boreală ar putea fi observată și în această noapte
Există șansa de a observa aurora și în această noapte, dar nu este garantat. Cei care doresc să surprindă acest fenomen trebuie să se afle în afara zonelor urbane și să privească spre nord. În noaptea de duminică spre luni, aurora boreală nu va mai fi vizibilă.
“Nu se vede din prima. Eu am stat o oră şi nu am văzut nimic, apoi a apărut din nou, iar apoi a dispărut. Trebuie să te pregăteşti să stai câteva ore pe un câmp, să nu te uiţi în telefoane, ca să te acomodezi cu întunericul, să nu aprinzi farurile de la maşină, să fie cald, să fii în siguranţă”, a transmis astronomul pentru agerpres.ro.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1316 – Regele Ungariei, Carol Robert d’Anjou acordă Clujului statutul de oraș și-l scoate din posesiunea Episcopiei Catolice de Alba Iulia.
1646 – S-a născut John Flamsteed, primul astronom regal englez, cel care a organizat Observatorul din Greenwich și a alcătuit primul mare catalog modern al stelelor, în care erau notate peste 3 000 de poziţii ale astrelor.
1787 – A început Războiul Ruso-Austro-Turc (19 august 1787 – 9 ianuarie 1792).
1792 – Armatele prusace au invadat Franța revoluționară.
1800 – S-a născut Iacob Cristian Stanislav Cihac, medic german, a organizat Serviciului sanitar militar din Moldova. Tot el a înființat, împreună cu Mihai Zotta, „Societatea de medici și naturaliști din Iași”
1819 – A încetat din viată inventatorul scoțian James Watt, cel care a adus îmbunătățiri motorului cu aburi (n. 1736), moment important în revoluția industrială.
1828 – S-a născut Ioan Rațiu, om politic din Transilvania, președinte al Partidului Național Român.
1839 – Guvernul francez a prezentat invenția, oferită “gratuită lumii întregi”, numita dagherotip, după artistul si fotograful francez Louis-Jacques-Mande Daguerre. Metoda de funcționare a aparatului presupunea fixarea imaginilor pe o placa de cupru argintata, sensibilizata cu vapori de iod si de brom. Aceasta l-a făcut pe Daguerre să rămână in istorie ca unul din părintii fotografiei.
1858 – Convenția de la Paris (7/19 august 1858) Convențiunea pentru organizarea definitivă a Principatelor Dunărene ale Moldaviei și Valahiei din 7 sv/19 sn august 1858, cunoscută mai mult sub numele de Convenția de la Paris, a fost actul care a pus bazele unirii Principatelor Dunărene, în conformitate cu hotărârile Congresului de la Paris din 1856
.1881 – S-a născut compozitorul George Enescu, cel mai important muzician român; (d. 1955)
1891 – A încetat din viață pictorul Theodor Aman, fondator al școlilor de arte frumoase din București și Iași (1864), membru al Academiei Române (n.20.03.1831, Câmpulung-Muscel, Argeș).
1917 – În timpul bătăliei de la Mărășești a avut loc celebrul atac al “cămășilor albe” din Regimentul 32 Infanterie “Mircea”.
1920 – Solemnitate la Palatul Artelor aflat atunci în Parcul Filaret (Parcul Libertății) : Guvernul francez a decorat prin mareșalul Joffre, orașul București cu cea mai înaltă distincție militară – « Crucea de război ».
1934 – Hitler primește 89,9% din voturile germanilor care sunt de acord cu noile sale puteri. Adolf Schicklgruber (Hitler), obține prerogativele puterii supreme in stat (posibilitatea de a guverna prin decrete-legi fără a consulta Reichstag-ul). După moartea președintelui Hindenburg, cancelarul Adolf Hitler a preluat și funcțiile de președinte și șef al armatei, autointitulându-se Fuhrer.
1943 – Semnarea acordului de la Quebec, dintre SUA și Marea Britanie, privind construirea bombei nucleare.
1946 – S-a născut William Jefferson ( Bill ) Clinton la Hope, Arkansas – Al 42-lea președinte al SUA 1993 – 2001.
1954 – Congresul american a votat legea Humphrey-Buler, privind controlul activității comuniste. Interzicerea Partidului Comunist American.
1958 – Iolanda Balaș a cucerit pentru România primul titlu european la săritura în înălțime, la Campionatele Europene de Atletism de la Stockholm, desfășurate în perioada 19-22.07.1958.
1960 – La Moscova, pilotul avionului american U-2 doborât, Francis Gary Powers, este condamnat la 10 ani de închisoare pentru spionaj.
1960 – URSS lansează Sputnik 5, având la bord cățeii Belka și Strelka, 40 de șoareci, 2 șobolani și o varietate de plante la bord. A doua zi, la întoarcerea pe Pământ, toate animalele erau sănătoase.
1963 – A fost lansată în eter prima emisiune în limba română a postului de radio “Deutsche Welle ”.
1974 – S-a desfășurat, la București, Conferința Mondială a Populației. Reuniunea de la București a fost prima conferință mondială interguvernamentală la vârf în domeniul populației.
1979 – A fost inventat CD-ul – Revoluția s-a produs într-o periferie a orașului Hanovra din Germania.
1983 – S-au încheiat lucrările la prima și unica (la acea dată) magistrală a metroului bucureștean care străbate orașul pe axa est-vest, legând cartierele Titan, Balta Alba si Militari cu centrul Capitalei.
1989 – La picnicul Pan-European de lângă Sopron, cu ajutorul maghiar, peste 600 de cetățeni est germani fug în Occident. Acesta era sfârșitul RDG-ului.
1991 – Puciul de la Moscova: Puciștii preiau controlul Televiziunii și Radioului. Boris Elţîn, dă un decret prin care toate hotărârile Comitetul de stat pentru starea excepțională (C.S.S.E.), nu aveau valabilitate pe teritoriul R.S.F.S. Ruse.
1999 – În Belgrad, zeci de mii de sârbi demonstrează cerând demisia președintelui Republicii Federale Iugoslavia, Slobodan Miloşevici.
2004 – Lansarea la bursă a companiei multinaționale Google.
2005 – China și Rusia au început primele exerciții militare comune în așa-numita „Misiune de Pace 2005”.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Vila de protocol repartizată fostului președinte al României, Traian Băsescu, situată pe strada Emile Zola nr. 2A, în cartierul select Dorobanți din București, ascunde o istorie bogată și controversată. Clădirea, administrată de Regia Autonomă „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” (RA-APPS), a fost locuită de-a lungul timpului de figuri marcante ale regimului comunist, purtând amprenta unui trecut politic tumultuos.
Un imobil cu o istorie complexă
Construcția, ridicată în anii ’30 în stil neoromânesc de arhitectul Octav Doicescu, se întinde pe o suprafață utilă de aproximativ 241 de metri pătrați, cu un parter generos ce include living, garderobă, vestibul, oficiu și bucătărie, și un etaj cu două dormitoare, două băi, un duș și alte încăperi versatile. Terenul de 541 de metri pătrați include și un garaj de 43 de metri pătrați, făcând din această vilă o reședință de prestigiu într-una dintre cele mai râvnite zone ale Capitalei.
În trecut, vila a găzduit sediul Partidului România Mare (PRM), condus de Corneliu Vadim Tudor, și chiar birourile europarlamentare ale acestuia. În perioada comunistă, imobilul a fost utilizat ca sediu al ambasadei Republicii Democratice Germane (RDG), înainte de a fi preluat de RA-APPS în contextul restituirilor post-revoluționare.
Umbrele trecutului: Grigore Preoteasa și Paul Niculescu-Mizil
Vila a fost locuită de două figuri proeminente ale regimului comunist. Primul locatar notabil a fost Grigore Preoteasa, un demnitar simpatizat de Gheorghe Gheorghiu-Dej. Membru al Partidului Comunist din 1933, Preoteasa a ocupat funcții importante, inclusiv cea de ministru de externe și secretar al Comitetului Central al PCR pentru propagandă. Acesta a locuit în vilă împreună cu familia sa, inclusiv cu fiica sa, Ilinca, prima soție a fostului premier Adrian Năstase. Viața lui Preoteasa s-a încheiat tragic în 1957, într-un accident aviatic la Moscova, în timpul unei vizite oficiale.
Ulterior, vila a fost ocupată de Paul Niculescu-Mizil, un alt înalt demnitar comunist, membru al PCR din 1945 și figură importantă în elita politică a regimului Ceaușescu. Acesta a deținut funcții precum ministru al educației (1972-1976) și al finanțelor (1978-1981), precum și viceprim-ministru. După moartea sa în 2008, fiica sa, Lidia Niculescu-Mizil, și nepoata, Oana Niculescu-Mizil, au rămas în vilă. În 2011, Lidia a acumulat datorii de aproximativ 22.000 de euro către RA-APPS, din cauza majorării chiriei la 1.800 de euro pe lună, față de chiria simbolică de 450 de lei plătită timp de 24 de ani. Familia a fost evacuată după un proces pierdut împotriva RA-APPS, care a cerut eliberarea imobilului.
Traian Băsescu și reintrarea în drepturi
Traian Băsescu, președinte al României în perioada 2004-2014, a pierdut privilegiile de fost șef de stat în 2022, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat colaborarea sa cu Securitatea sub numele conspirativ „Petrov”. Aceasta a dus la retragerea beneficiilor, inclusiv a locuinței de protocol din strada Nikolai Gogol. Însă, în iulie 2025, Curtea Constituțională a României (CCR) a declarat neconstituțională legea care retrăgea drepturile foștilor președinți colaboratori ai Securității, considerând că aplicarea sa retroactivă este ilegală. Astfel, Băsescu a fost repus în drepturi, urmând să primească vila din Dorobanți printr-o hotărâre de guvern adoptată săptămâna aceasta, conform purtătorului de cuvânt al Executivului, Ioana Dogioiu.
Cu toate acestea, decizia nu este lipsită de controverse. Unele surse indică faptul că Băsescu nu ar fi mulțumit de locația vilei, considerând-o prea îndepărtată de biroul său actual. Mai mult, procesele sale cu RA-APPS și alte instituții, care vizează alte beneficii precum paza SPP și indemnizația lunară, sunt încă în curs, cu o decizie a CCR așteptată pe 16 septembrie 2025.
Un cartier al elitelor
Odată mutat în vila din Dorobanți, Băsescu va deveni vecin cu fostul premier Adrian Năstase, a cărui reședință se află pe strada Zambaccian, și cu văduva regretatului regizor Sergiu Nicolaescu, situată peste drum. Proximitatea acestor figuri politice și culturale adaugă un nou strat de simbolism istoric al zonei.
O locuință încărcată de istorie
Vila din strada Emile Zola nr. 2A nu este doar o reședință de protocol, ci un martor al transformărilor politice și sociale ale României. De la demnitari comuniști la foști președinți, această casă continuă să fie un punct de interes, „bântuită” de umbrele unui trecut complex. Pe măsură ce Traian Băsescu se pregătește să ocupe acest spațiu, vila rămâne un simbol al continuității și al controverselor care definesc istoria recentă a României.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Direcția de Sănătate Publică (DSP) Călărași a publicat noile date privind evoluția cazurilor de COVID-19, iar acestea indică o tendință clară de creștere a infectărilor în județ. În doar 8 zile, de la raportarea din 4 august până la cea din 12 august, numărul cazurilor noi înregistrate în ultimele 14 zile a crescut de la 9 la 44.
Rata de incidență cumulată la nivelul județului a crescut de la 0,03 la 0,15 cazuri la mia de locuitori, o majorare de cinci ori, care reflectă o intensificare bruscă a transmiterii virusului în comunitate.
De la șase la douăzeci și două de localități afectate
Dacă la începutul lunii august doar șase localități raportau cel puțin un caz de COVID-19, în raportarea de la mijlocul lunii lista s-a extins la 22 de localități, acoperind o parte considerabilă a județului.
Printre localitățile care aveau deja cazuri la începutul lunii se numărau Belciugatele, Cuza Vodă, Grădiștea, Frumușani, Chirnogi și Municipiul Călărași – zone în care circulația virusului părea izolată și ușor de controlat.
Însă, în intervalul de doar o săptămână, au apărut noi focare sau cazuri izolate în alte localități, unele dintre ele înregistrând o creștere îngrijorătoare. De exemplu, comuna Lehliu a raportat trei cazuri noi într-o populație de aproximativ 2.400 de locuitori, ceea ce a generat cea mai mare rată de incidență din județ – 1,24 la mia de locuitori.
Localități cu incidență crescută
Pe lângă Lehliu, alte comune care atrag atenția prin rata ridicată de infectare sunt Belciugatele (0,97‰), Tămădău Mare (0,82‰) și Dragalina (0,73‰), unde numărul absolut de cazuri este mic, dar raportat la populația locală, semnalează o intensificare a circulației virusului.
De asemenea, cazuri au fost raportate în localități care până de curând nu figurau deloc în statisticile DSP – printre acestea se numără Nicolae Bălcescu, Vlad Țepeș, Roșeti, Dorobanțu, Fundulea, Ulmeni și Dor Mărunt.
Municipiul Călărași: Cazurile s-au dublat
Municipiul Călărași, deși părea stabil în raportările anterioare, a înregistrat și el o dublare a numărului de cazuri, de la 4 la 8 în doar câteva zile. Deși, raportat la populația totală, incidența rămâne scăzută (0,12‰), creșterea rapidă poate prefigura o accelerare a transmiterii în mediul urban.
Avertismentul autorităților sanitare
Reprezentanții DSP avertizează că, deși cifrele nu sunt încă alarmante în termeni absoluți, ritmul de creștere este îngrijorător. Ei atrag atenția că perioada concediilor, evenimentelor sociale și reîntoarcerii din vacanțe creează condiții favorabile pentru răspândirea virusului.
Măsuri recomandate populației
Pentru a preveni o răspândire accelerată a virusului, autoritățile locale reamintesc populației importanța următoarelor măsuri:
- Respectarea regulilor de igienă, în special spălarea frecventă a mâinilor.
- Evitarea contactului cu persoane simptomatice sau confirmate pozitiv.
- Testarea în caz de simptome specifice.
- Purtarea măștii în spații închise aglomerate sau în mijloacele de transport public.
Ce urmează?
Autoritățile anunță că vor continua monitorizarea atentă a situației, iar dacă ritmul actual se menține sau se accelerează, nu este exclusă revenirea la unele restricții minime locale, precum limitarea adunărilor publice sau reintroducerea obligativității măștii în anumite spații.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Semnificația istorică a zilei de 19 august
Restricții de circulație pentru Bâlciul Tradițional 2025 – Poliția Locală Oltenița
Magazinul POK din Călărași împlinește 1 AN!
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
