Senatul României a decis, la începutul sesiunii parlamentare din 2026, eliminarea posibilității ca ședințele de plen să se desfășoare online.

Din acest an, toți senatorii sunt obligați să participe fizic la lucrările plenului, iar cei care vor lipsi nemotivat riscă sancțiuni financiare, anunță publicația Digi24.

O decizie majoră după perioada hibridă

Până acum, senatorii puteau participa la majoritatea ședințelor Parlamentului în sistem hibrid, folosind o aplicație specială pentru vot și intervenții de la distanță, practică introdusă în timpul pandemiei. Totuși, prezența fizică rămânea necesară doar pentru anumite tipuri de lucrări.

În prima zi a noii sesiuni, conducerea Senatului a anunțat că această opțiune hibridă va fi desființată pentru lucrările de plen, iar prezența în sală va fi obligatorie pentru toți senatorii. Decizia, făcută publică de președintele Senatului, Mircea Abrudean, marchează o revenire la modul tradițional de desfășurare a activității legislative.

Sancțiuni pentru absențe

Conform regulamentului adoptat recent, senatorii care nu participă fizic la ședințele de plen vor fi considerați absenți și vor suporta sancțiuni financiare. Penalizarea constă în reținerea a 5% din indemnizația lunară brută pentru fiecare absență, ceea ce se traduce în aproximativ 950 de lei mai puțin pentru fiecare neprezentare la lucru.

În schimb, această schimbare nu afectează Camera Deputaților, unde ședințele de plen vor continua să se desfășoare, în mare parte, în sistem online, după cum se întâmpla și până acum.

În timp ce milioane de venezueleni fug dintr-o țară distrusă de sărăcie, foamete și represiune, Diana Șoșoacă, europarlamentar român, a ales să își facă poze la Caracas, foarte aproape de Nicolás Maduro, liderul pe care SUA și numeroase state occidentale îl consideră ilegitim și periculos.

În ianuarie 2025, Șoșoacă a publicat pe Facebook fotografii de la ceremonia de „învestire” a lui Maduro, lăudând vizita cu mesajul: „Impresii din Caracas”. În imagini, eurodeputata apare relaxată, aproape lipită de președintele venezuelean, într-o scenografie de propagandă a unui regim acuzat de fraudă electorală și represiune brutală.

Întrebarea-cheie a rămas fără răspuns: cine a plătit excursia? Diana Șoșoacă a refuzat să spună, susținând vag că „a fost invitată”. Parlamentul European s-a delimitat rapid, precizând că deplasarea NU a fost una oficială. Cu alte cuvinte, România nu avea ce căuta acolo – dar Șoșoacă a fost prezentă.

Maduro conduce Venezuela din 2013 și a transformat una dintre cele mai bogate țări în petrol într-un stat aproape falimentar. Hiperinflație, spitale fără medicamente, rafturi goale, milioane de refugiați. Alegerile din 2024 au fost catalogate drept trucate, iar opoziția vorbește deschis despre o dictatură mascată.

Mai grav, autoritățile din Statele Unite îl acuză pe Maduro de narco-terorism, susținând că ar fi colaborat cu carteluri de droguri pentru a inunda SUA cu cocaină. Potrivit declarațiilor publice făcute de Donald Trump, liderul venezuelean ar fi fost ținta unei operațiuni majore, iar procurorul general Pam Bondi a anunțat că acesta este inculpat pentru conspirație, trafic de droguri și deținere de arme de război.

În acest peisaj exploziv, Diana Șoșoacă nu a venit cu explicații, scuze sau distanțări. Nicio condamnare a abuzurilor. Nicio vorbă despre milioanele de oameni care trăiesc în mizerie sub regimul Maduro. Doar poze, zâmbete și tăcere.

Senatorul Ninel Peia, din Grupul PACE – Întâi România, a înaintat o cerere către Birourile Permanente ale Camerei Deputaților și Senatului, prin care solicită suspendarea președintelui României, Nicușor Dan, în temeiul articolului 95 din Constituția României.

Inițiatorii susțin că demersul are la bază peste o treime din semnăturile deputaților și senatorilor necesare pentru a iniția procedura.

Motivele invocate de inițiatori

În documentul oficial se arată că președintele ar fi depășit limitele rolului său constituțional și ar fi comis ingerințe grave în independența justiției. Printre principalele acuzații se numără:

– Declarații publice critice la adresa magistraților și CSM, considerate atacuri împotriva instituțiilor autonome.

– Anunțul privind organizarea unui referendum intern în rândul magistraților pentru a decide dacă CSM acționează în “interesul public”, iar în caz contrar să fie demis.

– Susținerea că aceste acțiuni subminează separația puterilor în stat și principiile statului de drept.

Inițiatorii susțin că astfel de gesturi sunt neconstituționale și creează un precedent periculos pentru democrația românească.

Ce propune președintele Nicușor Dan

Într-o conferință de presă susținută duminică, președintele a declarat că intenționează ca, în luna ianuarie, să inițieze un referendum în rândul corpului magistraților cu întrebarea simplă: “CSM acționează în interesul public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”. Potrivit acestuia, dacă magistrații vor răspunde că instituția nu operează în interesul public, CSM ar urma să fie reorganizat de urgență.

Următorii pași în procedura de suspendare

Conform Constituției, propunerea de suspendare poate fi inițiată dacă demersul este semnat de cel puțin o treime din membri Parlamentului. După validarea semnăturilor, documentul va fi adus la cunoștința președintelui și urmează consultarea Curții Constituționale. Dacă suspendarea este aprobată, în termen de 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea președintelui.

Reacții din societate și mediul politic

Diverse voci din mediul politic și juridic au reacționat deja la subiect, de la critici virulente din partea unor avocați și politicieni opozanți, până la avertismente privind consecințele pentru stabilitatea instituțiilor de forță din România.