Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 4°C | Anul XI Nr. 543

Știri

VIDEO. Virgil Dumbravă, scos din sărite de Valentin Popa. “Să vă fie rușine!”

Published

on

Urmăriți știrile Calarasipress.ro pe WhatsApp

 


Ultima ședință a consilierilor județeni s-a transformat într-o adevărată confruntare spontană, plină de reproșuri și acuzații. Au fost aruncate cuvinte dure în stânga și în dreapta. Valentin Popa, fermierul devenit consilier județean, s-a întors în plenul sălii de ședințe a CJ Călărași după câteva zile de spitalizare, fiind agresat de câțiva consăteni indignați de declarațiile sale critice la adresa administrației locale din Sohatu.

Ajuns în plen, fermierul din Sohatu a prezentat un mesaj în care l-a atacat pe Virgil Dumbravă, consilierul județean din partea PRO România, care, la rândul său, se afla în conflict cu Eduard Grama, directorul Ecoaqua Călărași, pe care l-a criticat aspru. Valentin Popa a citit mesajul în care a pus sub semnul întrebării credibilitatea intențiilor lui Virgil Dumbravă, făcându-l să părăsească sala de ședințe.

Advertisement

Valentin Popa: „Mie mi-a scris cineva, imediat după ce a apărut articolul în Argument. Zice: “Bună ziua! Uite cât sunt eu de supărat că de la o vreme încoace, nu mă pot abține, să nu comentez aberațiile unora făcute prin declarații publice sau demersuri scrise.”

Citesc în argument: Încă nouă consilieri județeni semnează un demers către CJ și cer revenirea la respectarea unui HCL privind modalitatea de aplicare a coeficientului de apă furată. Printre semnatari este și domnul Dumbravă. La vremea când s-a aplicat acea o hotărâre de Consiliul Local și ne factura inclusiv apa pe care nu o consumam, am îndrăznit să-l spun pe domnul Dumbravă. Dumnealui m-a asigurat că hotărârea respectivă este ilegală și că prin aplicarea ei societatea de apă face un abuz. Acum citesc în Argument de demersurile făcute de cei nouă, prin care dă de înțeles de aplicarea de câteva luni a hotărârii cu pricina. Grama și societatea de apă încalcă legea. Când dracului Dumbravă a făcut sau este serios, atunci când a vorbit cu mine sau când inițiază acel demers, chiar nu e rușine. Eu am comentat pe marginea acestei știri.” –  a fost mesajul citit de Valentin Popa în cadrul ședinței publice.

Reacția lui Virgil Dumbravă după acest moment, a fost să părăsească sala de ședințe…

Virgil Dumbravă:„Voi pleca din această ședință, iar dumneata domnul Popa, să-ți fie rușine!”
Valentin Popa: „De ce, că îmi scriu oamenii? Domnule, când ați fost viceprimar…Arătați-ne realizările dumneavoastră că dumneavoastră aruncați doar cu pietre. Spuneți realizările dumneavoastră că eu până în 2020 nu am făcut politică.”
Virgil Dumbravă: „Să vă fie rușine!”
Valentin Popa: „Eu nu am fost cu dumneavoastră să împărțim biscuiții.”
Virgil Dumbravă: „Să vă fie rușine!”
Valentin Popa: „Vă arăt mesajul de la oameni,domnule.. și dumneavoastră atrageți atenția la domnul director Ecoaqua.. Fiți dumneavoastră cel rău, cum sunt și eu. Arată-mi dacă am semnat pe undeva sau am furat cu cineva ceva, domnule Dumbravă.”
Virgil Dumbravă: „Să vă fie rușine, domnule Popa!”
Valentin Popa: „Vezi că ați fost vice-primar, vreți să vă spun o discuție din biroul de la dumneavoastră cu Bogdan Georgescu?”
Virgil Dumbravă: „Să vă fie rușine!”
Valentin Popa: „Bine! Drum bun!”

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Serviciile de pașapoarte, permise și înmatriculări ar putea fi mutate în Palatul Prefectural. Ce spune prefectul Laurențiu State

Published

on

Prefectura Călărași analizează posibilitatea mutării serviciilor publice de pașapoarte, permise auto și înmatriculări în Palatul Prefectural, odată cu finalizarea lucrărilor de reabilitare. Anunțul a fost făcut de prefectul județului, Laurențiu State, care a explicat că obiectivul principal este facilitarea accesului cetățenilor la aceste servicii, într-un spațiu modern și unitar.

Prefectul a precizat că ideea mutării acestor servicii este strâns legată de demersul privind trecerea Palatului Prefectural în administrarea Consiliului Județean. În acest scenariu, clădirea ar putea deveni un adevărat centru administrativ, în care mai multe structuri cu adresabilitate mare să funcționeze sub același acoperiș.

„Intenția noastră este ca serviciile de înmatriculări, permise și pașapoarte să le aducem în cadrul Palatului Prefectural”, a declarat prefectul Laurențiu State.

Acesta a subliniat însă că mutarea nu este automată și depinde de mai mulți factori, în special de disponibilitatea spațiilor. Palatul Prefectural va trebui să găzduiască atât aparatul prefectural, cât și eventualele servicii publice, iar acest lucru ridică probleme de ordin logistic.

„Gândiți-vă că și noi, ca instituție, și serviciile respective implică un spațiu destul de mare și nu știu dacă va exista această posibilitate”, a explicat prefectul.

În plus, proiectul prin care a fost reabilitată clădirea impune anumite condiții privind destinația spațiilor, în special cele cu caracter socio-cultural. Astfel, unele zone vor rămâne cu funcțiuni stabilite clar, iar posibilitatea relocării serviciilor va trebui analizată în raport cu aceste constrângeri.

Advertisement

Prefectul a mai precizat că, indiferent de decizia finală, scopul este reducerea aglomerației și îmbunătățirea condițiilor pentru cetățeni. Mutarea serviciilor într-un spațiu modern ar putea însemna fluxuri mai bine organizate, acces mai facil și o interacțiune mai eficientă cu instituțiile statului.

Decizia finală va fi luată după clarificarea situației juridice a clădirii și după obținerea punctului de vedere al Ministerului Afacerilor Interne, autoritățile urmând să comunice public orice pas concret făcut în acest sens.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Bani europeni cu porția: unele județe rup norma, altele stau pe margine. Unde se află Călărașiul?

Published

on

Fondurile europene sunt pe masă, dar nu toată lumea se grăbește să le ia. Datele prezentate marți, 16 decembrie, la conferința de presă a ADR Sud-Muntenia arată clar: diferențele dintre județe și primării sunt uriașe, iar cine nu depune proiecte rămâne, pur și simplu, în urmă.

Ialomița – campioană la proiecte. Cifre care vorbesc de la sine

Județul Ialomița conduce detașat clasamentul. Aproape 100 de proiecte, cu o valoare totală de 1,3 miliarde de lei, au fost depuse doar aici. Consiliul Județean trage greu la cântar, dar și orașele mari vin din urmă:
Slobozia, Fetești, Amara sau Urziceni au intrat serios în cursa pentru bani europeni.

Comune mici, rezultate mari. Surpriza vine din rural

Contrar așteptărilor, nu doar orașele mari joacă tare. Unele comune din mediul rural au reușit să depășească municipii întregi. Exemplul cel mai clar: Movilița, cu 5 proiecte și 45 de milioane de lei atrași.

Mesajul este simplu: nu mărimea contează, ci hârtiile făcute la timp.

Advertisement

Și totuși… cine lipsește din clasament?

În timp ce unii trag tare să prindă finanțări, alte UAT-uri nu apar deloc pe listă. Zero proiecte, zero bani. Nu pentru că fondurile nu există, ci pentru că nimeni nu le-a cerut.

Oficialii ADR au fost direcți: sprijin există, întâlniri au fost, explicații s-au dat. Mai departe, fiecare primărie răspunde pentru ce face sau nu face.

Ce înseamnă asta pentru oameni

Unde sunt proiecte, sunt drumuri, școli, investiții și locuri de muncă. Unde nu sunt, rămân promisiunile. Diferențele dintre localități nu se mai văd doar pe hârtie, ci în viața de zi cu zi.

Banii europeni nu se împart egal. Se câștigă. Iar cine stă pe margine, pierde.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Afaceri de milioane pe fonduri europene: cine sunt privații care au prins finanțări mari în Sud-Muntenia

Published

on

adr sud muntenia

În timp ce unele administrații locale încă mai fac calcule, mediul privat din regiunea Sud-Muntenia a trecut la fapte. Datele prezentate marți, 16 decembrie, la conferința de presă a ADR Sud-Muntenia arată clar: marile proiecte private încep să schimbe economia locală, iar sumele atrase nu sunt deloc mici .

Frumușani, pe primul loc: proiect privat de top

Cel mai mare proiect privat menționat oficial vine din Frumușani, unde compania Total Tehnology  a atras o finanțare consistentă, considerată de ADR drept cea mai mare investiție privată din zonă în actualul program.

Este un exemplu clar că fondurile europene nu sunt doar pentru primării, ci pot susține direct dezvoltarea unor afaceri solide, cu impact real în economie: producție, locuri de muncă și taxe plătite local.

Municipiul Călărași intră pe harta investițiilor private

Și municipiul Călărași apare pe lista proiectelor private majore. Potrivit directorului general al ADR Sud-Muntenia, la Călărași este în derulare un proiect privat în valoare de aproximativ 8 milioane de lei.

Advertisement

Chiar dacă suma nu bate recorduri regionale, proiectul este relevant pentru economia locală și confirmă că antreprenorii din Călărași încep să profite de oportunitățile europene, nu doar să aștepte investiții publice.

Unde merg banii: industriile care „rup” finanțările

Cele mai multe proiecte private finanțate vizează domenii concrete, cu rezultate rapide:

  • construcții metalice și structuri industriale,
  • construcții de clădiri rezidențiale și nerezidențiale,
  • servicii medicale și cabinete de specialitate,
  • producția de bunuri de uz gospodăresc și sanitar.

Sunt domenii care angajează oameni, produc valoare și mișcă economia, nu doar „consumă fonduri”.

De ce reușesc privații unde alții ezită

Un detaliu important subliniat de oficialii ADR: proiectele private se finalizează mai rapid, mai ales atunci când vizează dotări și achiziții, nu lucrări de infrastructură greoaie. În multe cazuri, un proiect privat poate fi dus la capăt în mai puțin de un an.

Cu alte cuvinte, antreprenorii bine pregătiți nu așteaptă, ci investesc, cofinanțează și merg mai departe.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading