La zi
Călărași: Prima zi la școală cu amenințări și țipete | Povestea lui Alex, un profesor dezamăgit de sistemul de învățământ
Amenințări, țipete și reproșuri. Așa și-a început Alex anul școlar la catedra Școlii din comuna Nana. A fost dirigile clasei a VI-a până anul acesta. A venit aici să predea celor mici, însă a rămas cu un gust amar.
Marcat de dezamăgire și frustrare, Alex a ales să părăsească Școala Nana și, în același timp, sistemul preuniversitar de stat. Pare o poveste de curaj și devotament care ne amintește că educația este o muncă de iubire și sacrificiu.
Alex Brincoveanu-Șagă a fost diriginte clasei a VI-a B din Școala Nana până anul acesta. Pe o rețea de socializare, el a împărtășit gândurile și sentimentele sale sincere cu privire la experiența sa din școală. A muncit cu pasiune și dedicație pentru a oferi elevilor săi o educație mai bună, încercând să schimbe tiparele și să le inspire. Cu toate acestea, s-a lovit de un sistem care părea că nu apreciază eforturile sale.
“(…) Încă din prima zi, am fost întâmpinat de conducere cu țipete, amenințări și reproșuri. Acest lucru s-a perpetuat un an de zile. Încetul cu încetul, simțeam cum colegilor le era teamă să-mi vorbească, știind că dacă vor face asta, vor fi apostrofați. Nu m-am ferit să vorbesc și am încercat să rezolv unele probleme ale școlii. Un an întreg, la toate ședințele consiliului profesoral, conducerea nu a reușit să ne ofere propria-i viziune referitoare la dezvoltarea școlii. De fiecare dată, părea că asistam la o improvizație în care eu sau domnul de matematică eram arătați cu degetul. Noi făceam totul greșit și nu respectam „directivele”. Cu toate acestea, copiii ne respectau orele și se implicau în activitățile de la clasă,” se arată într-o postare pe care Alex a făcut-o pe o rețea de socializare.
Profesorul a împărtășit cum, încă de la începutul anului școlar, a fost întâmpinat de conducerea școlii cu țipete, amenințări și reproșuri. Această situație a persistat pe tot parcursul anului, creând o atmosferă tensionată în cadrul instituției de învățământ. Colegii săi s-au simțit intimidați și au devenit reticenți în a-i vorbi, de teama consecințelor.
“Teoria conducerii era următoarea: profesorii sunt șefii, iar copiii/ părinții trebuie să facă ce le spunem noi. O prostie, din punctul meu de vedere. Nu suntem profesori pentru a fi „șefi”, meseria de profesor nu se rezumă la autoritate. Inițial, nu am vrut să plec din școala Nana, intenționând să merg la titularizare, să dau examenul pentru a doua oară (de mult timp, orele de română de la Nana sunt scoase la concurs, profesorul trebuind să dea examen anual, postul fiind distribuit pe perioadă determinată), dar am realizat că răzbunările începeau să se reverse și asupra copiilor, doar pentru că aceștia deveneau apropiați de mine”, scrie Alex Brâncoveanu în postare.
Cu toate acestea, profesorul nu s-a lăsat descurajat și a continuat să lupte pentru îmbunătățirea școlii.
La Școala Nana, profesorul a descoperit că lucrurile erau făcute mai mult din inerție decât din pasiune pentru educație, iar copiii erau considerați o simplă “cantitate neglijabilă”. Această abordare l-a deranjat profund, deoarece credea că educația ar trebui să se bazeze pe respect și empatie, nu pe autoritate. Cu toate că intenționa inițial să rămână în școală și să își continue munca, profesorul a observat că repercusiunile negative ale deciziei sale de a critica sistemul începeau să se reflecte și asupra copiilor, care deveneau ținta unor represalii din partea autorităților școlare.
“Astfel, am decis să mă retrag. E mai bine așa. Nu mă voi opri să lupt pentru comuna Nana și voi continua să le fiu aproape copiilor din localitate, chiar dacă nu le mai sunt profesor. Plec cu un gust amar și mă enervează gândul că la mijloc este viitorul unor copii care trebuie să îndure dezastrul produs de politizarea sitemului de învățământ…” a mai scris Alex Brâncoveanu în postarea sa pe Facebook.
În cele din urmă, profesorul a hotărât să părăsească Școala Nana și sistemul preuniversitar de stat, cu o amărăciune în inimă, dar cu determinarea de a continua să lupte pentru comunitatea sa și pentru viitorul copiilor din localitate.
Alex Brincoveanu-Șagă a devenit o figură care s-a evidențiat ușor în peisajul politic local, reușind să agite apele administrației locale și să atragă atenția cetățenilor asupra problemelor comunei. Momentul de cotitură în cariera politică a lui Alex Brincoveanu-Șagă a avut loc în anul 2020, când a decis să candideze pentru funcția de primar al comunei Nana, reprezentând USR.
Această mișcare neașteptată a stârnit interesul și curiozitatea localnicilor, iar campania sa electorală a fost marcată de discuții aprinse și dezbateri publice pe teme de dezvoltare locală, infrastructură și transparență în administrație.
Deși nu a reușit să câștige alegerile pentru Primăria Nana în acel an, Alex nu a renunțat la implicarea sa în politică. A decis să meargă mai departe și să-și extindă influența în domeniul legislativ, candidând pentru Camera Deputaților în alegerile ulterioare. De atunci, scena politică din comuna Nana a fost marcată de ceea ce unii numesc “războaie politice” de diverse forme.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În pădurile de conifere din Europa de Nord și Asia, unde crengile bradului șoptesc secretele vântului rece, trăiește o creatură minuscule care sfidează grandoarea naturii cu o prezență regală. Este tiranul pigmeu cu cap rufos, cunoscut științific sub numele de Regulus regulus sau, în limbajul comun, pitulice regală ori regele păsărilor. Cu o lungime de doar 8-9 centimetri – mai mic decât degetul mare al unui adult – și o greutate de circa 5-7 grame, această pasăre este una dintre cele mai mici din familia Regulidae, un grup de “regi” ai arborilor care populează continentele Eurasia și America de Nord. Numele său latin, Regulus, derivă din cuvântul “rex” – rege –, un omagiu adus crestei sale aurii strălucitoare, care pare o coroană împărătească ridicată în momente de exaltare.
Imaginează-ți o zi de toamnă târzie în Carpații noștri: frunzele se înroșesc, iar aerul e încărcat de mirosul rășinii. Sus, în vârful unui molid bătrân, un fâlfâit abia perceptibil zdruncină acele verzi. Este tiranul pigmeu, cu penajul său de un verde-oliv subtil, presărat cu dungi fine pe aripile și coada scurtă. Capul, acel “cap rufos” care i-a atras atenția ornitologilor, e încununat de o pată galben-aurie vibrantă, mărginită de două linii negre subțiri, ca niște sprâncene regale. Masculii afișează uneori un galben mai intens, aproape fosforescent, ridicând creasta în ritualuri de curtare sau teritorialitate, transformându-se pentru o clipă într-un mic suveran al crengilor. Ochii lor negri, mici și vii, scanează febril frunzișul, iar ciocul subțire, ascuțit ca o săgeată, sondază scoarța în căutarea hranei.
Habitatul său preferat sunt pădurile dese de conifere – brazi, molizi și pini – unde își construiește cuibul atârnat, ca o pungă de mușchi și licheni, suspendat sub o creangă, protejat de privirile prădătorilor. Iarna, când gerul mușcă din ramuri, coboară mai jos, în tufișuri sau garduri vii, uneori migrând spre sud în căutarea căldurii relative. Aici, în România, îl poți întâlni în munții Apuseni sau în Delta Dunării, mai ales toamna, când valuri de indivizi din nordul Europei populează regiunea noastră. Este o pasăre rezistentă, capabilă să suporte temperaturi de sub -40°C, formând mici bande mixte cu alte specii – pițigoi, mierle sau vânturei – pentru a-și spori șansele de supraviețuire. Curiozitatea sa e legendară: nu se sperie de prezența omului, ci deseori se apropie, fluturând agil printre crengi, ca un spiriduș al pădurii.
Comportamentul său e un dans perpetuu de supraviețuire și farmec. Hrănindu-se aproape exclusiv cu insecte – afide, păduchii de plantă, licurici minusculi ascunși în scoarța copacilor –, tiranul pigmeu explorează frunzișul cu o agilitate acrobatică. Îl vezi atârnând cu capul în jos, ca un leneș zburător, sau planând de pe o ramură pe alta într-un zbor haotic, dar precis. Cântecul său, un tril subțire și înalt, ca un fluier de sticlă, răsună primăvara în păduri: “tsi-tsi-tsi-tuyu”, un imn teritorial care poate dura minute întregi, deși plămânii săi mici abia îl susțin. Femela depune 7-10 ouă albe-măslinii, pe care le clocește cu o devotare maternă, în timp ce masculul patrulează teritoriul, gonind intrușii cu creasta ridicată ca o flamură de luptă.
Dar ce îl face cu adevărat un “tiran”? În lumea sa microscopică, este un despot neîndurător al crengilor înalte. Apără cu ferocitate cuibul și hrana, alungând vecinii cu atacuri fulgerătoare, deși statura sa minusculă îl face vulnerabil la pisici, șoimi sau chiar vânturi puternice. Legendele europene îl numesc “regele păsărilor” după o poveste veche: într-o competiție a zborului, vrabia l-a purtat pe umeri până la lună, dar greierele l-a detronat la întoarcere, lăsându-l pe creangă ca suveran umil. Totuși, în realitate, este un supraviețuitor tenace, cu o speranță de viață de până la 8 ani în sălbăticie, rezistând presiunilor habitatului fragmentat prin adaptabilitate.
Astăzi, în era schimbărilor climatice, tiranul pigmeu cu cap rufos ne amintește de fragilitatea echilibrului natural. Defrișările reduc pădurile sale de conifere, iar iernile blânde alterează migrațiile. Totuși, populațiile sale rămân stabile, un semn că micii regi ai naturii pot învăța lecții de reziliență. Următoarea dată când auzi un tril cristalin în vârful unui brad, oprește-te: acolo domnește un împărat pigmeu, tiran al frunzelor, rege al invizibilului.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Panica a cuprins regiunile Marmara și Marea Egee după un cutremur puternic de 6,0 grade pe scara Richter, care a lovit Turcia luni seară, la ora locală 22:48. Cel puțin 22 de persoane au fost rănite, iar mai multe clădiri s-au prăbușit în zonele afectate, provocând scene de haos în orașe precum Istanbul și Izmir. Seismul a fost resimțit puternic și în țările vecine, declanșând alarme și evacuări masive.
În doar o oră, autoritățile au înregistrat 26 de replici, intensificând teama locuitorilor. Camerele de supraveghere au captat momente dramatice: oameni alergând în stradă și în parcuri pentru siguranță, lustre legănându-se violent în locuințe, valuri de apă revărsându-se dintr-o piscină și rafturi întregi de magazine prăbușindu-se sub impactul undelor seismice. Școlile din zonele afectate au fost închise imediat pentru evaluarea riscurilor, iar echipele de salvatori continuă să verifice structurile deteriorate.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Primăria comunei Independența reamintește cetățenilor că, potrivit Legii nr. 260/2008, toate locuințele din România trebuie să fie asigurate obligatoriu împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor.
Anunțul vine în contextul intensificării fenomenelor meteo extreme din ultimii ani, care au provocat pagube majore în mai multe localități, inclusiv în județul Constanța.
Reprezentanții administrației locale atrag atenția că nerespectarea acestei obligații poate atrage sancțiuni contravenționale. În plus, conform Hotărârii de Guvern nr. 663/2025, ajutoarele de urgență în caz de calamități vor fi acordate diferențiat, în funcție de existența poliței PAD. Proprietarii care nu au locuința asigurată nu vor putea primi compensații integrale.
Primăria recomandă tuturor locuitorilor să verifice valabilitatea polițelor existente și, dacă este cazul, să reînnoiască polița PAD cât mai curând. Aceasta asigură protecția financiară în caz de dezastre naturale și evitarea sancțiunilor legale.
O poliță PAD are un cost anual accesibil, de 20 sau 10 euro, în funcție de tipul locuinței, și oferă despăgubiri de până la 20.000 de euro în cazul producerii unor riscuri asigurate.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Hackerii din China și Rusia, scuza perfectă pentru Primăria Fundeni! Site-ul pică fix când trebuiau publicate hotărârile de Consiliu
Atenție. Escrocii te vânează pe telefon și pe internet. Polițiștii din Călărași trag un semnal de alarmă
One World Romania aduce la Călărași documentarul despre lăutarul Caliu
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
