Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 12°C | Anul XI Nr. 531

Știri

Muzeul Dunării de Jos – exponatul lunii decembrie: Călimară dublă de birou

Published

on

Muzeul Dunării de Jos, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Călărași, prezintă în luna decembrie, în cadrul proiectului ”Exponatul lunii”, Călimară dublă de birou.

Călimara, care face parte din Colecția de Istorie Modernă și Contemporană a muzeului, având numărul de inventar 59636, este achiziționată în anul 2020, este confecționată din bronz, în stil Baroc și datează din secolul XVIII. Piesa prezintă și doua recipiente ceramice în care se punea cerneala.

Conform Dicționarului Explicativ al limbii Române călimara este un vas mic, de obicei făcut din sticlă, porțelan, plastic sau metal, în care se ține cerneala utilizată pentru scrierea cu pană sau cu toc. Călimările, de obicei sunt dotate cu un capac care contribuie la prevenirea contaminării, evaporării sau vărsării accidentale a cernelei, dar și a expunerii excesive a acesteia la aer.

Un tip special de călimări erau acelea care nu permiteau cernelei să se verse, chiar dacă nu aveau capac. Asta se datora contrucției lor speciale, prin care gura vasului era îndoită și prelungită în interiorul călimării. Astfel, la întoarcerea călimării cu josul în sus, lichidul din ea nu se vărsa (tehnologia funcționa doar în cazul când în călimară erau cantități mici de cerneală, până la max. jumătate din volumul ei).

Advertisement

Deloc surprinzător, cerneala a apărut odată cu peniţele, iar evoluţia a fost marcată de cel puţin la fel de multe momente importante ca şi dezvoltarea instrumentelor ce-o conţineau. Cerneala folosită pentru peniţele primitive de trestie ale egiptenilor avea culoarea neagră, caracteristică datorată pulberii de cărbune sau cenuşii pulverizate.

Adeseori, aceste ingrediente erau amestecate, apoi adăugate unui ulei de candelă ce conţinea o gelatină derivată dintr-o fiertură de piei de

măgar. Acest element final, ce conferea vâscozitate cernelii, avea un miros neplăcut, pentru înlăturarea căruia se adăuga o anumită cantitate

de ulei de mosc. Cea mai veche reţetă păstrată de preparare a acestui lichid parfumat şi primitiv folosit pentru scris datează din anul 2697

î.Hr. Pulberea de cărbune a rămas ingredientul principal al cernelurilor de-a lungul întregului ev mediu, deşi diferite civilizaţii au

Advertisement

experimentat şi alte combinaţii, adăugând răşini sau lianţi. Vreme îndelungată, compoziţia cernelurilor tipografice a fost ţinută în mare secret de către tipografi, care le preparau ei înşişi. Ingredientele de bază erau negrul de fum şi uleiul de in reduse prin încălzire.

Prima fabrică de cerneluri pentru tipografie a fost deschisă abia în anul 1818, de către Pierre Lorilleux. Multe dintre neajunsurile provocate de cerneală, mai ales tendinţa particulelor sale microscopice de a bloca vârfurile stilourilor, au fost rezolvate prin inventarea solvenţilor sintetici; aceştia, adăugaţi unor soluţii apoase, au produs cerneala modernă. Tehnologia se confruntă mereu cu noi provocări: în

momentul în care stilourile ajunseseră la un grad ridicat de perfecţiune, a apărut un nou tip de obiect de scris, având specificaţii proprii pentru tipul de cerneală ce putea fi folosit. Cerneala destinată pixurilor se obţinea iniţial dintr-o soluţie de colorant în acid oleic, căreia i se adăugau uleiuri şi răşini speciale pentru îmbunătăţirea proprietăţilor de curgere. Însă, din cauza caracterului lor uleios, primele cerneluri de acest tip necesitau un timp îndelungat pentru a se usca, mânjind hârtia cu o frecvenţă enervantă. Mai mult, dacă paginile scrise erau puse una peste alta, scrisul se lua de pe o pagină pe alta, lăsând urme inestetice.

Soluţia modernă pentru această problemă, la care se adăugau şi altele, a fost sintetizarea noilor coloranţi organici fără uleiuri şi a solvenţilor cu uscare rapidă ce-i conţineau. Pasta modernă de pixuri, o reţetă ce conţine coloranţi organici, glicoli, alcooli aromatici şi eteri polihidrati, are o vâscozitate de aproximativ 10.000 de ori mai mare decât apa, se usucă rapid şi nu se decolorează nici dacă este expusă direct luminii solare.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Bursa Locurilor de Muncă pentru Absolvenți – 10 octombrie 2025: Peste 130 de posturi disponibile la Călărași și Oltenița

Published

on

Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Călărași organizează vineri, 10 octombrie 2025, de la ora 10:00, Bursa Locurilor de Muncă pentru Absolvenți, un eveniment dedicat tinerilor care își caută un loc de muncă sau își doresc o nouă direcție profesională.

Acțiunea se va desfășura la sediul Primăriei Municipiului Călărași, pe strada 13 Decembrie nr. 12, și simultan, la sediul Agenției Locale Oltenița, pe strada Argeșului nr. 111.

🎯 Scopul principal al evenimentului este sprijinirea integrării tinerilor absolvenți pe piața muncii, prin facilitarea accesului la oportunități de angajare și crearea unui dialog direct între angajatori și persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă.

🧑‍🎓 Cui se adresează bursa:

  • tinerilor din județul Călărași, absolvenți ai promoției 2025;

  • persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă sau care doresc reorientare profesională;

  • angajatorilor interesați de recrutarea de personal nou.

Până în prezent, AJOFM Călărași a contactat aproximativ 135 de angajatori, dintre care 13 au confirmat deja participarea, oferind peste 130 de locuri de muncă vacante în domenii variate:
✅ asigurări, presă, servicii, comerț, confecții textile, industrie alimentară, cosmetică, construcții, coafură, captarea și tratarea apei etc.

Advertisement

Printre ocupațiile oferite se regăsesc posturi pentru ingineri, reporteri, redactori, tehnicieni laborator, antrenori fitness, agenți asigurări, operatori confecționeri, coafori, manichiuriste, zidari, muncitori necalificați, lăcătuși mecanici, maiștri electromecanici și multe altele.

👥 Evenimentul reprezintă o oportunitate excelentă atât pentru absolvenți, cât și pentru angajatorii locali care doresc să descopere și să recruteze forță de muncă proaspătă și motivată.

📍 Participarea este gratuită pentru toți cei interesați.

Vrei să fii la curent cu ofertele de angajare și rezultatele bursei?
📲 Urmărește actualizările pe CălărașiPress.ro și pe paginile noastre de social media.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Tinerii luptători ai Călărașiului, campioni naționali! CSM Călărași – locul I pe cluburi la Campionatul Național de Cadeți

Published

on

Performanță remarcabilă pentru sportul călărășean! Tinerii sportivi ai Clubului Sportiv Municipal (CSM) Călărași au obținut rezultate excepționale la Campionatul Național de Cadeți, desfășurat între 28 septembrie – 4 octombrie 2025, la Năvodari.

🏆 Călărașiul a urcat pe prima treaptă a podiumului, clasându-se pe locul I pe cluburi la nivel național, din peste 70 de echipe participante – o reușită istorică pentru sportul local.

📍 Evenimentul a fost marcat și de o întâlnire festivă la sediul Consiliului Județean Călărași, unde tinerii campioni au fost felicitați pentru performanțele lor de președintele instituției, care a subliniat sprijinul constant acordat sportului de performanță.

🥇 Campioni Naționali:

  • Alexandru Alessandro – 34 kg

  • Cășu Cristi Andrei – 40 kg (desemnat Cel mai bun sportiv al competiției)

  • Cântar Auraș – 42 kg

  • Pîrvu Florin – 44 kg

  • Gelil Enis – 50 kg

  • Bandrabur Mihai – 80 kg

🥈 Vicecampioni:

  • Mihai Yanis – 36 kg

  • Spak David – 46 kg

În plus, patru sportivi ai CSM Călărași vor reprezenta România și județul Călărași la Campionatul European de Cadeți, care va avea loc în perioada 16–26 octombrie 2025, la Budva (Muntenegru):
🇷🇴 Cășu Cristi Andrei (40 kg), Cântar Auraș (42 kg), Bandrabur Mihai (80 kg) și Anton Nicoleta (50 kg).

Advertisement

👏 „Călărașiul are valoare, performanță și viitor în sport! Vă asigur de tot sprijinul meu și al Consiliului Județean Călărași pentru a vă continua drumul spre performanță și pentru a transforma visurile voastre în reușite demne de aplauze”, a transmis conducerea CJ Călărași.

Această generație de sportivi demonstrează că prin muncă, disciplină și pasiune, Călărașiul poate deveni un reper al performanței în sportul românesc.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Locuri de muncă sunt, dar oamenii nu mai vor să muncească! Zeci de posturi rămân neocupate la Călărași

Published

on

Deși Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Călărași publică săptămânal zeci de posturi vacante, tot mai puțini oameni par interesați să se angajeze. Oferta pentru perioada 6 – 12 octombrie 2025 include posturi bine plătite și cu program normal de lucru, însă candidații lipsesc aproape complet.

📋 Exemple de locuri disponibile

Printre posturile rămase „în aer” se numără:

  • Inginer / Inginer chimist la ABA Buzău-Ialomița – salariu brut 7.946 lei, concurs programat pentru 17 octombrie;

  • Călcătoareasă la MARTCONF SRL – trei posturi disponibile în municipiul Călărași.

Deși diferența de pregătire și domeniu e evidentă, ambele oferte au ceva în comun: lipsa de interes.
Unii spun că salariile nu reflectă munca depusă, alții recunosc deschis că preferă să stea acasă decât să lucreze pe sume considerate „prea mici”.

„Toată lumea se plânge că nu sunt bani, dar nici nu vine nimeni la interviu”

Reprezentanți ai firmelor locale și ai AJOFM spun că situația a devenit cronică.
„Avem locuri de muncă în fiecare săptămână, dar vin foarte puțini să întrebe, și mai puțini să se angajeze efectiv. Toată lumea se plânge că nu sunt bani, dar nici nu vine nimeni la interviu”, spun surse din cadrul instituției.

Advertisement

O realitate dură: lipsă de motivație, neîncredere și comoditate

Pe de o parte, angajatorii nu oferă întotdeauna condiții atractive – salarii competitive, transport asigurat, bonuri de masă sau program flexibil.
Pe de altă parte, mulți dintre șomerii locali preferă să rămână în evidențele AJOFM pentru ajutorul de șomaj sau să lucreze ocazional „la negru”, fără contract.

Sociologii spun că este un cerc vicios: lipsa de motivație personală se combină cu lipsa de încredere în piața muncii.
„Mulți tineri nu mai cred că pot face o carieră stabilă aici. Se gândesc că oricum vor pleca din țară. Ce rost are să te angajezi pentru două-trei luni?”, explică un specialist în resurse umane.

Călărașiul muncii… care nu se mai face

Realitatea este simplă: munca cinstită devine tot mai rară, iar interesul pentru locurile vacante scade de la o lună la alta.
În timp ce companiile și instituțiile locale caută oameni calificați sau măcar dispuși să învețe, mulți preferă confortul subvențiilor, al ajutoarelor sociale sau al unui trai improvizat.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading