Știri
Muzeul Dunării de Jos – exponatul lunii decembrie: Călimară dublă de birou
Muzeul Dunării de Jos, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Călărași, prezintă în luna decembrie, în cadrul proiectului ”Exponatul lunii”, Călimară dublă de birou.
Călimara, care face parte din Colecția de Istorie Modernă și Contemporană a muzeului, având numărul de inventar 59636, este achiziționată în anul 2020, este confecționată din bronz, în stil Baroc și datează din secolul XVIII. Piesa prezintă și doua recipiente ceramice în care se punea cerneala.
Conform Dicționarului Explicativ al limbii Române călimara este un vas mic, de obicei făcut din sticlă, porțelan, plastic sau metal, în care se ține cerneala utilizată pentru scrierea cu pană sau cu toc. Călimările, de obicei sunt dotate cu un capac care contribuie la prevenirea contaminării, evaporării sau vărsării accidentale a cernelei, dar și a expunerii excesive a acesteia la aer.
Un tip special de călimări erau acelea care nu permiteau cernelei să se verse, chiar dacă nu aveau capac. Asta se datora contrucției lor speciale, prin care gura vasului era îndoită și prelungită în interiorul călimării. Astfel, la întoarcerea călimării cu josul în sus, lichidul din ea nu se vărsa (tehnologia funcționa doar în cazul când în călimară erau cantități mici de cerneală, până la max. jumătate din volumul ei).
Deloc surprinzător, cerneala a apărut odată cu peniţele, iar evoluţia a fost marcată de cel puţin la fel de multe momente importante ca şi dezvoltarea instrumentelor ce-o conţineau. Cerneala folosită pentru peniţele primitive de trestie ale egiptenilor avea culoarea neagră, caracteristică datorată pulberii de cărbune sau cenuşii pulverizate.
Adeseori, aceste ingrediente erau amestecate, apoi adăugate unui ulei de candelă ce conţinea o gelatină derivată dintr-o fiertură de piei de
măgar. Acest element final, ce conferea vâscozitate cernelii, avea un miros neplăcut, pentru înlăturarea căruia se adăuga o anumită cantitate
de ulei de mosc. Cea mai veche reţetă păstrată de preparare a acestui lichid parfumat şi primitiv folosit pentru scris datează din anul 2697
î.Hr. Pulberea de cărbune a rămas ingredientul principal al cernelurilor de-a lungul întregului ev mediu, deşi diferite civilizaţii au
experimentat şi alte combinaţii, adăugând răşini sau lianţi. Vreme îndelungată, compoziţia cernelurilor tipografice a fost ţinută în mare secret de către tipografi, care le preparau ei înşişi. Ingredientele de bază erau negrul de fum şi uleiul de in reduse prin încălzire.
Prima fabrică de cerneluri pentru tipografie a fost deschisă abia în anul 1818, de către Pierre Lorilleux. Multe dintre neajunsurile provocate de cerneală, mai ales tendinţa particulelor sale microscopice de a bloca vârfurile stilourilor, au fost rezolvate prin inventarea solvenţilor sintetici; aceştia, adăugaţi unor soluţii apoase, au produs cerneala modernă. Tehnologia se confruntă mereu cu noi provocări: în
momentul în care stilourile ajunseseră la un grad ridicat de perfecţiune, a apărut un nou tip de obiect de scris, având specificaţii proprii pentru tipul de cerneală ce putea fi folosit. Cerneala destinată pixurilor se obţinea iniţial dintr-o soluţie de colorant în acid oleic, căreia i se adăugau uleiuri şi răşini speciale pentru îmbunătăţirea proprietăţilor de curgere. Însă, din cauza caracterului lor uleios, primele cerneluri de acest tip necesitau un timp îndelungat pentru a se usca, mânjind hârtia cu o frecvenţă enervantă. Mai mult, dacă paginile scrise erau puse una peste alta, scrisul se lua de pe o pagină pe alta, lăsând urme inestetice.
Soluţia modernă pentru această problemă, la care se adăugau şi altele, a fost sintetizarea noilor coloranţi organici fără uleiuri şi a solvenţilor cu uscare rapidă ce-i conţineau. Pasta modernă de pixuri, o reţetă ce conţine coloranţi organici, glicoli, alcooli aromatici şi eteri polihidrati, are o vâscozitate de aproximativ 10.000 de ori mai mare decât apa, se usucă rapid şi nu se decolorează nici dacă este expusă direct luminii solare.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași: „Serviciul farmaceutic de noapte este un serviciu public și ar trebui susținut de autorități”
În urma publicării materialului despre lipsa farmaciilor de gardă din municipiul Călărași, redacția Călărași Press a primit un punct de vedere din partea farmacistului Postelnicu Doru, președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași.
Reamintim că, în discuția avută cu redacția noastră, președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași a subliniat faptul că farmaciile nu își permit să asigure program non-stop doar din resurse proprii, iar gărzile de noapte ar trebui tratate drept un serviciu public, sprijinit financiar de autoritățile locale și de Ministerul Sănătății.
Exemplul Bulgariei: cum sprijină statul farmaciile
Pentru a identifica soluții concrete, președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași a solicitat informații oficiale de la Uniunea Farmaceutică din Bulgaria. Într-un document transmis de președintele acesteia, Dimitar Marinov, sunt prezentate măsuri aplicate peste Dunăre pentru a susține continuitatea serviciilor farmaceutice.
Printre acestea:
- Sprijin financiar direct pentru farmaciile deschise 24/7 sau pentru cele aflate în zone izolate.
- Plăți suplimentare pentru serviciile de eliberare a medicamentelor compensate, de până la 15% din valoarea produsului (nu mai mult de 12,50 euro).
- Reguli clare de adaos comercial, diferențiate în funcție de prețul medicamentului, pentru a asigura un echilibru între sustenabilitate și accesibilitate.
- Control digitalizat al medicamentelor, care a redus fraudele și concurența neloială.
„În Bulgaria, farmacistul care face gardă de noapte nu mai este lăsat singur să suporte costurile. Statul intervine și compensează financiar acest serviciu public. Este un model pe care și România ar trebui să îl ia în calcul”, a subliniat farmacistul Postelnicu Doru.
În timp ce la Călărași oamenii rămân fără acces la medicamente după ora 23:00, vecinii bulgari au găsit soluții concrete prin care să mențină farmacii deschise non-stop sau să sprijine unitățile aflate în zone greu accesibile.
Întrebarea care rămâne este: cine își va asuma în România rolul de a transforma serviciul farmaceutic de noapte într-un adevărat serviciu public, așa cum se întâmplă deja peste graniță?
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Femeia înjunghiată la Centrul Maternal din Călărași avea plângeri anterioare împotriva fostului concubin. Agresorul a fost arestat preventiv
Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Călărași a transmis o precizare privind cazul femeii de 36 de ani, înjunghiată pe 17 august în incinta Centrului Maternal din municipiu, de către fostul său concubin.
Potrivit anchetatorilor, conflictul dintre cei doi a izbucnit spontan, iar bărbatul a agresat-o pe femeie cu un obiect tăietor-înțepător, după care a fugit. Victima a fost transportată de urgență la spital, fiind conștientă la momentul intervenției echipajelor medicale. În cauză s-a deschis dosar penal pentru tentativă de omor.
Polițiștii l-au identificat rapid pe agresor și, în urma probatoriului, acesta a fost prezentat procurorilor și apoi Tribunalului Călărași, care a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile.
Existau sesizări anterioare
IPJ Călărași a verificat și antecedentele conflictului. În octombrie 2024, victima a apelat 112 reclamând neînțelegeri cu fostul partener privind custodia copiilor. Incidentul nu a implicat violență fizică, fiind vorba despre o ceartă verbală.
Câteva zile mai târziu, femeia a depus o sesizare scrisă la poliție, solicitând emiterea unui ordin de protecție. În urma evaluării riscului, s-a concluzionat că nu exista un pericol iminent, iar documentul a fost semnat de victimă pe propria răspundere. Totuși, i s-a oferit formularul-tip pentru a cere ordin de protecție în instanță.
Ulterior, în decembrie 2024, a fost deschis un dosar penal pentru violență în familie și amenințare, înaintat unității de parchet competente.
IPJ: „Violența domestică, prioritate zero”
Poliția Călărași precizează că în prezent se desfășoară verificări interne privind modul de gestionare a cazului din 2024. „Reamintim faptul că infracțiunile de violență în familie sunt tratate cu responsabilitate de polițiștii Inspectoratului de Poliție Județean Călărași, fiind considerate prioritate zero”, se arată în comunicat.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
917 – În bătălia de la Acheloos, țarul Simeon I al Bulgariei înfrânge decisiv o armată bizantină.
1000 – Sfântul Ștefan întemeiază statul maghiar. Ziua este sărbătorită ca zi națională în Ungaria.
1469 – Bătălia de la Lipnic, pe Nistru: Ștefan cel Mare a învins oastea tătară.
1741 – Exploratorul danez Jonas Vitus Behring, aflat in serviciul Rusiei, a descoperit Alaska.
1749 – A început domnia fanariotă a lui Constantin Racoviţă în Moldova.
1779 – S-a născut chimistul și mineralogul Jöns Jakob Berzelius, unul dintre creatorii chimiei moderne (m. 7 august 1848).
1839 – A fost înființată, de către studenții români aflați la studii la Paris, “Societatea pentru învățătură poporului român”, care a contribuit la dezvoltarea conștiinței naționale românești.
1833 – S-a născut Benjamin Harrison, a fost cel de-al douăzeci și treilea președinte al Statelor Unite ale Americii pentru un singur mandat între 1889 și 1893.
1864 – S-a născut Ionel I.C.Brătianu, președinte al Partidului Național Liberal, de mai multe ori ministru și prim-ministru (m. 1927), membru de onoare al Academiei Române; (m. 24 noiembrie 1927).
1866 – Președintele Andrew Johnson declară oficial Războiului Civil American încheiat.
1870 – S-a născut fiica regelui Carol I şi a Elisabetei, Maria, singurul copil al familiei regale; a încetat din viață de scarlatină la vârsta de 3 ani.
1872 – A încetat din viață scriitorul Dimitrie Bolintineanu, participant la revoluția de la 1848.
1873 – S-a născut medicul internist și balneolog Anibal Theohari; a pus bazele balneologiei moderne în țara noastră.
1902 – A avut loc primul meci de fotbal în România, la Timișoara, între echipele orașelor Timișoara și Lugoj.
1914 – Primul Război Mondial: Forțele germane ocupă Bruxellesul.
1917 – A murit Johann Friedrich Wilhelm Adolf von Baeyer, chimist german, laureat al Premiului Nobel.
1940 – Lev Troţki (Lev Davidovici Bronstein), figură proeminentă a revoluției din 1905 – 1907 și din 1917, creatorul Armatei Roșii și tovarăș al lui Lenin în revoluția bolșevică din Rusia.
1941 – Al Doilea Război Mondial: Începe asediul german asupra orașului Leningrad.
1944 – Al Doilea Război Mondial: Începe Bătălia pentru România cu o ofensivă majoră a Uniunii Sovietice.
1945 – S-a născut Cristian Gaţu, unul dintre cei mai mari handbaliști români … si o poveste.
1950 – S-a stins din viață, la Sighet, Constantin I. C. (Dinu) Brătianu. (n. 1866).
1968 – Invazia Cehoslovaciei – Forțe militare ale Tratatului de la Varşovia (cu exceptia Romaniei, respectiv Uniunea Sovietică, RDG, Polonia, Ungaria și Bulgaria) au invadat Cehoslovacia, punând capăt perioadei de liberalizare a regimului comunist din această țară, cunoscută sub numele de “Primăvara de la Praga”.
1968 – Pe poarta uzinei de la Colibași (Pitești) a ieșit primul autoturism românesc, Dacia 1100.
1970 – A avut loc vizita lui Nicolae Ceaușescu în URSS unde participă la Moscova la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor membre ale Tratatului de la Varșovia.
1977 – NASA a lansat sonda Voyager 2.
1981 – Intră în vigoare acordul de încetare a atacurilor irakiene împotriva Iranului. Conflictul s-a soldat cu 300.000 de morți în rândul irakienilor.
1991 – Parlamentul eston și-a proclamat independența de stat a Estoniei, independență care a fost recunoscută de URSS la 6.09.1991. Statul independent Estonia a fost cotropit de URSS la 6.08.1940 si transformat în republica sovietică.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași: „Serviciul farmaceutic de noapte este un serviciu public și ar trebui susținut de autorități”
Femeia înjunghiată la Centrul Maternal din Călărași avea plângeri anterioare împotriva fostului concubin. Agresorul a fost arestat preventiv
Primarul Cristian Radu, prins în plasa DNA pentru mită de peste 500.000 de euro!
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
