Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 25°C | Anul XI Nr. 522

Breaking News

Retrospectiva anului școlar 2016-2017 din perspectiva elevilor

Published

on

Raport privind implementarea Statutului Elevului în județul Călărași

Consiliul Județean al Elevilor Călărași este structura reprezentativă a elevilor din județul Călărași, constituită și organizată în urma Ordinului ministrului Educației Naționale și Cercetării Ştiințifice nr. 3838/ 23.05.2016 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare al Consiliului Național al Elevilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 429 din 08.06.2016. Prioritățile Consiliului Județean al Elevilor Călărași sunt apărarea și promovarea drepturilor și a intereselor elevilor pe care îi reprezintă, propunând concomitent o serie de evenimente și activități specifice educației nonformale, în vederea asigurării unei dezvoltări personale și profesionale complete.
Statutul Elevului este unicul document ce reglementează drepturile și datoriile beneficiarilor primari ai educației. Acest act normativ a fost elaborat de Consiliul Naţional al Elevilor, fiind aprobat prin Ordinul ministrului Educației Naționale și Cercetării Științifice nr. 4742/10.08. 2016, fundamentat pe respectarea valorilor comunităţii şcolare şi ale sistemului educaţional.
În temeiul art. 49 din Statutul Elevului, Consiliul Județean al Elevilor Călărași realizează anual un raport privind implementarea documentului în școlile din județul Călărași. Prin intermediul unui chestionar care a cumulat câteva sute de răspunsuri din 11 licee și 3 școli gimnaziale din județul Călărași, structura reprezentativă a elevilor călărășeni a reușit să radiografieze într-o manieră exhaustivă, raportată la numeroși indicatori, gradul de implementare a Statutului Elevului în climatul educațional județean. Din nefericire, răspunsurilor celor peste 300 de elevi care au participat la studiu confirmă faptul că nu toate prevederile Statutului Elevului sunt respectate în județul Călărași, aspect cu atât mai îngrijorător cu cât majoritatea impresiilor provin din cele două licee de top: Liceul Teoretic ”Mihai Eminescu” Călărași și Colegiul Național ”Barbu Știbei” Călărași.
În cele ce urmează, vom aduce în atenția opiniei publice principalele date statistice pe care se fundamentează studiul elaborat de Consiliul Județean al Elevilor Călărași:
 55% din elevii chestionați cunosc prevederile Statutului Elevului, în timp ce 27% mărturisesc că în totalitate, iar 18% (aproape un sfert!) nu au luat cunoștință de conținutul său.
 art. 6 din Statutul Elevului referitor la dreptul siguranței în școli este respectat numai în proporție de 64%, în timp ce 13% din elevi își simt pusă în pericol integritatea fizică/morală și 23% uneori
 dreptul de a beneficia de consiliere școlară, profesională sau psihologică se respectă doar în proporție de 27%, însemnând că 73%, adică 222 de elevi, nu au beneficiat de acest drept. De asemenea, se constată faptul că doar 46% din elevi au fost mulțumiți de orele de consiliere, în timp ce 33 de elevi (41%) le-au considerat nefolositoare și 13% din călărașeni, nu în totalitate.
 15% din elevii călărășeni privesc cu reticență vizita la cabinetul consilierului școlar, din cauza opiniilor colegilor. Cu toate acestea, 74%, adică 224 de elevi, nu manifestă nicio reținere față de o astfel de vizită, în timp ce 29% mărturisesc că uneori ezită să ia o astfel de decizie.
 Se constată faptul că 54% din elevii călărășeni nu se simt discriminați în unitatea de învățământ în care sunt înscriși. Cu toate acestea, 17% acuză diverse forme de discriminare, iar 29% consideră că acestea s-au făcut remarcate doar în situații particulare.
 61% din elevii județului Călărași au sesizat o evaluare subiectivă din parte profesorilor, în timp ce 39% consideră că au fost evaluați corespunzător. Îngrijorător este faptul că 82% dintre elevii chestionați nu au făcut uz de dreptul de a contesta rezultatele lucrărilor scrise. Mai mult decât atât, dintre cei 18% care au apelat la acest drept, mai mult de jumătate (58%) nu au avut câștig de cauză.
 La nivel județean, se constată că 81% dintre elevi nu au simțit nicio schimbare în comportamentul profesorului în urma contestației, în timp ce 11 elevi (19%) susțin acest fapt.
 Se constată că 86% din elevii călărășeni dispun de acces gratuit la baza materială a unității de învățământ din care fac parte și numai 12% nu au acces mereu. Se remarcă o excepție de 2%, adică 5 elevi, cărora nu li se oferă accesul la baza materială a școlii.
 58% dintre elevii călărășeni au fost informați parțial, la unele discipline, despre planificarea materiei respective și doar 38% au fost înștiințați în totalitate. Se observă o excepție de 4% care nu au fost informați la nicio disciplină.
 Se constată faptul că în județul Călărași, 70% din elevi au fost consultați cu privire la disciplinele pentru curriculum și 30% nu.
 În județul Călărași, dreptul de a primi rezultatele evaluărilor scrise în termen de 15 zile se respectă în totalitate în proporție de 34%. 21% dintre elevi susțin că de cele mai multe ori acest termen respectat, în timp ce 24% acuză faptul că acesta nu este respectat deloc.
 48% dintre elevi nu au fost informați mereu cu privire la notele obținute, înainte de consemnarea acestora în catalog, în timp ce 47% au răspuns că întotdeauna și-au cunoscut notele înainte de consemnare. Doar 5% afirmă că nu au fost informați deloc în acest sens.
 72% dintre elevii chestionați susțin că nu au fost constrânși să participe la olimpiade și concursuri școlare. Cu toate acestea, este îngrijorător faptul că 14% mărturisesc că au existat mijloace de coerciție aplicate în acest sens. Totuși, 82% dintre elevi nu au simțit schimbări în atitudinea cadrului didactic, în urma unui refuz.
 94% din elevii județului Călărași nu au fost influențați în alegerea vreunui reprezentant și doar 6% au avut parte de alegeri limitate.
 20% dintre elevi mărturisesc că le-a fost consemnată absența ca mijloc de coerciție.
 22% dintre elevii chestionați mărturisesc că le-a fost permisă părăsirea perimetrului școlii, fiind majori. 66% dintre cei care au participat la studiu nu sunt majori.
 În județul Călărași, 45% dintre elevi nu beneficiază de burse, iar 18% dintre elevi nici măcar nu au fost informați.
 Se constată faptul că în județul Călărași dreptul de a oferi feedback se respectă în proporție de 32%. 68% dintre elevi nu au avut încă ocazia să transmită feedback profesorilor.
 În județul Călărași, se constată faptul că 57% dintre elevi nu au fost supuși unor sancțiuni colective, în timp ce 43% au fost deja sancționați.
 Se constată faptul că în proporție de 47% exprimarea opiniei depinde de situație și că în proporție de 39% dreptul la exprimarea opiniei este respectat în totalitate. 14% reclamă faptul că nu le-a fost respectat acest drept.
 7% dintre elevii chestionați au fost sancționați pentru postări și mesaje din spațiul online, care vizau aspecte educaționale. 68% nu au avut astfel de postări.
 36% din elevii călărășeni nu au fost informați cu privire la deciziile adoptate în Consiliul de administrație de reprezentantul elevilor. 35% cunoșteau aceste aspecte.
 71% din elevii călărășeni nu au apelat la Consiliul Elevilor pentru rezolvarea anumitor probleme. Dintre cei 29% care au apelat, 72% consideră că au fost ajutați.

Având în vedere toate acestea, Asociația Elevilor din Călărași, alături de Consiliul Județean al Elevilor Călărași, își vor concentra demersurile în jurul soluționării inconvenientelor, acționând în sensul garantării și apărării drepturilor principalilor beneficiari ai educației. Despre principalele direcții de acțiune vom afla în scurt timp de la reprezentanții elevilor la nivel județean.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Breaking News

Ministerul Energiei a declarat starea de urgență

Published

on

Ministerul Energiei al României a declarat oficial o situație de urgență – nivel criză, ca urmare a disfuncționalităților majore în aprovizionarea cu țiței, care au generat riscuri semnificative pentru securitatea energetică a țării. Această decizie a fost formalizată prin Ordinul nr. 765/2025, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 705 din data de 29 iulie 2025. Documentul autorizează eliberarea unei cantități de 80.000 de tone de țiței și 30.000 de tone de motorină din stocurile minime de urgență gestionate de OMV Petrom, pentru a contracara efectele crizei locale de aprovizionare.

Această măsură a fost luată în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 622/2025, care reglementează constituirea și gestionarea stocurilor minime de țiței și produse petroliere pentru perioada 1 iulie 2025 – 30 iunie 2026. Scopul eliberării acestor rezerve este de a asigura continuitatea aprovizionării cu carburanți pe piața internă, prevenind astfel perturbări majore în funcționarea economiei și în satisfacerea nevoilor consumatorilor. Criza a fost declanșată de factori precum întreruperi în lanțul de aprovizionare și posibile constrângeri logistice, deși detaliile specifice nu au fost pe deplin comunicate public.

Autoritățile monitorizează situația îndeaproape, iar Ministerul Energiei a anunțat că va implementa măsuri suplimentare, dacă va fi necesar, pentru a stabiliza piața. Decizia de a apela la stocurile de urgență reflectă gravitatea situației și necesitatea unei intervenții rapide pentru a preveni impactul asupra consumatorilor și industriilor dependente de carburanți. În acest context, se așteaptă ca operatorii din sectorul energetic să colaboreze strâns cu autoritățile pentru a gestiona eficient resursele disponibile și pentru a minimiza efectele crizei.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Breaking News

Marius Pieleanu părăsește SNSPA pe fondul acuzațiilor de abuz sexual din anii ’90

Published

on

Sociologul Marius Pieleanu, cunoscut analist politic și profesor la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), a demisionat în urma unui scandal declanșat de acuzații de abuz sexual. Acuzațiile, aduse de mai multe foste studente, vizează presupuse fapte petrecute la sfârșitul anilor ’90 și începutul anilor 2000. Acestea descriu cum Pieleanu le-ar fi sechestrat în biroul său, amenințându-le sau încercând să le constrângă la acte sexuale.

În 2024, o anchetă a Comisiei de Etică a SNSPA a fost închisă din lipsă de probe considerate suficiente, provocând nemulțumirea studenților și proteste cu banderole turcoaz. În 2025, noi mărturii au determinat constituirea unei noi Comisii de Etică și sesizarea Parchetului de către rectorul SNSPA, Remus Pricopie. Pieleanu a negat acuzațiile, calificându-le drept o „neînțelegere” și amenințând cu procese. În august 2024, acesta și-a anunțat demisia pentru a „proteja instituția”, decizie confirmată ulterior pe fondul presiunilor publice.

Scandalul a generat reacții puternice, inclusiv din partea fostului ministru al Justiției, Ana Birchall, care a susținut că a fost și ea hărțuită de Pieleanu și a cerut demisia rectorului Remus Pricopie, acuzat de mușamalizare. Studenții au protestat, cerând măsuri concrete pentru protejarea victimelor și prevenirea abuzurilor, criticând lipsa de transparență a universității. Cazul a readus în discuție necesitatea reformării sistemului universitar pentru a asigura un mediu sigur, autoritățile propunând măsuri legislative pentru sesizări anonime și raportarea imediată a cazurilor de hărțuire.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Breaking News

Cutremur în România

Published

on

Un seism cu magnitudinea 3,7 pe scara Richter s-a produs sâmbătă, 2 august 2025, la ora 11:42 (ora locală, EEST), în județul Buzău, conform informațiilor publicate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP). Cutremurul a avut epicentrul în zona seismică Vrancea-Buzău, o regiune recunoscută pentru activitatea sa tectonică frecventă.

Potrivit datelor oficiale, seismul s-a produs la o adâncime de aproximativ 140 de kilometri, ceea ce îl clasifică drept un cutremur de adâncime intermediară. Intensitatea resimțită la suprafață a fost scăzută, iar autoritățile nu au raportat pagube materiale sau victime în urma evenimentului. Locuitorii din județul Buzău și zonele învecinate au descris mișcarea ca fiind slabă, fără a provoca panică.

Zona Vrancea-Buzău este una dintre cele mai active regiuni seismice din România, datorită poziției sale la intersecția plăcilor tectonice. Cutremurele de magnitudine mică și medie, precum cel de astăzi, sunt frecvente și, de obicei, nu produc efecte semnificative. Totuși, specialiștii recomandă populației să fie pregătită pentru eventuale seisme de intensitate mai mare, prin consolidarea locuințelor și cunoașterea măsurilor de siguranță.

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului monitorizează în permanență activitatea seismică din România și publică informații actualizate pentru a ține populația informată. Pentru mai multe detalii despre acest eveniment sau despre pregătirea în caz de cutremur, cetățenii sunt încurajați să consulte site-ul oficial al INCDFP.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading