Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 5°C | Anul XI Nr. 544

Știri

Scandal. Nervii lui Deculescu și Dumbravă cedează sub explicațiile lui Eduard Grama

Published

on

A fost scandal în ultima ședință ordinară de la Consiliul Județean Călărași. Surprinzător, sau nu, cei mai deranjați sunt chiar foștii oameni din administrația publică locală. Valentin Deculescu, fostul administrator public al municipiului Călărași și Virgil Dumbravă, fost viceprimar de Călărași (n.r. 2012-2016 – primar Dan Drăgulin), care astăzi, ajunși pe scaunul de consilier județean, care cer explicații, mai mult să se afle în treabă… cum s-ar zice.

Tensiunile dintre consilierii județeni și conducerea Ecoaqua Călărași au fost întreținute de contradicțiile referitoare la motivele care au determinat operatorul să majoreze prețul serviciilor de apă, implicit canal.

Ispășiți de tot ce au făcut, sau nu, în trecut, astăzi cei doi consilieri vin și ridică în discuții probleme pe care cetățenii le semnalează chiar de pe vremea când aceștia aveau în responsabilitatea situații pe care astăzi le arată cu degetul.

Consilierii George Chiriță, Vîrtejanu Liviu și Dumbravă Virgil i-au solicitat, în scris, directorului Eduard Grama o prezentare a proiectelor demarate prin POIM, detaliat, pentru fiecare localitate în parte, cât și întocmirea unui raport de progres. Justificare a prețului apei pe localități.

Advertisement

Un alt punct al solicitării menționează o întrebare referitoare la sursele alternative de apă ale Călărașiului, respectiv puțurile forate din zona Piscicola, dacă pot ajunge la toți cetățenii din municipiul Călărași.

Consilierii județeni solicită un program, astfel încât prețul apei potabile să scadă.

Deculescu l-a ironizat pe Grama spunând că cel din urmă are formula magică pentru scădea prețul la apă. Iliuță a încercat să-l pondereze pe consilierul Deculescu, vizibil deranjat de atitudinea directorului Edurd Grama, a cedat nervos și a preferat să părăsească lucrările ședinței, totul în timp ce conducerea Ecoaqua răspundea solicitărilor venite din rândul consilierilor.

În timpul explicațiilor, Grama a fost întrerupt de mai multe ori de consilierii care nu au suportat explicațiile mult așteptate.

“Cheltuielile cu energia au influențat la fel de mult creșterea prețului la apă și bineînțeles pentru tratarea apei, pot să vă spun că în 2021, luna a 7-a, operatorul achiziționa clor cu 1000 de lei pe tonă, iar în acest moment furnizorul ne-a făcut o înștiințare în care ne informează că prețul la clor este de 7600 de lei pe tonă. Toate aceste cheltuieli generate de creșterea prețului energiei, de creșterea cheltuielilor pe tratare, materii prime care contribuie direct la procesul de fabricație, au determinat creșterea prețului la apă și, bineînțeles, inflația de 15% care a fost luată în calcul în momentul în care prin proiectul POIM a trebuit să facem o creștere de preț de 38% în primul an și un grafic până în 2026. În acel grafic, în primul an, respectiv 2022, creșterea a fost de 38% la apă și 36,04% la canalizare, la care se adaugă inflația pe care o simțim cu toții în fiecare zi atât la produse alimentare, cât și la celelalte utilități pe care le folosim.” – a precizat Grama.

Advertisement

Grama a mai spun că, la acest moment, important este că s-a reușit pune în funcțiune o sursă alternativă și nu continuă de apă.

Diferența între operatorul de energie și cel de apă este că la energie ne certăm cu robotul, la Ecoaqua ne certăm cu Grama. Cam asta ar fi diferența.

“Alte probleme care au mai fost dezbătute în cadrul ședinței de CJ a fost un subiect dezbătut intens în ultimul timp și cu foarte multă înverșunare au fost acele puțuri care au fost investiție a primăriei Călărași începută în urmă cu foarte mulți ani. Acel puțuri au fost abandonate și în momentul în care am ajuns la operator, prima întrebare a fost de ce acele puțuri nu sunt funcționale. Am constat senzorii de citire ai PH-ului care erau puși la momentul respectiv de către constructorul general Concept, a fost o investiție prin CNI, se ridicau doar la suma de 7000 de euro și erau senzorii de citire ai PH-ului, erau nefuncționali. Stația de clorinare este nefuncțională, iar în momentul de față de la puțuri până la uzină ajunge apă în bazinul de 3000 de litri. Inițial, proiectul prin CNI nu a prevăzut legătura și în uzină. Ulterior, această legătură a fost făcută, iar noi încercăm acum să facem trecerea direct în bazinele de nisip și de cărbune activ pentru a filtra această apă, care are o duritate de peste 15. Apa în momentul de față are 3,5.” – a mai explicat Grama în cadrul ședinței ordinare de miercuri.

Pericolul de lângă noi. Virgil Dumbravă ia în calcul o catastrofă

În ședința ordinară de miercuri, 26 octombrie, consilierul Virgil Dumbravă i-a reproșat directorului Eduard Grama că dezinformează privind utilizarea sursei alternative de apă pentru Călărași. Dumbravă l-a acuzat pe Grama că minte privind buna calitate pe care apa din puțurile forate ar avea-o, spunând că nu poate fi folosită din cauza sulfului depistat în buletinele de analize. Să-l credem pe cuvânt?

Dumbravă a fost viceprimar în perioada 2012-2016, în mandatul fostului primar Daniel Drăgulin. Oare a uitat de aceste investiții în toată această perioadă? E drept, proiectul este realizat de fostul primar Nicu Dragu, actual viceprimar al Călărașiului.

Advertisement

Acum, după ani de zile, Dumbravă își contestă propria activitate administrativă și reproșează noii conduceri că proiectul sursei alternative de apă, culmea, nu este valabil.

Grama i-a explicat consilierului Dumbravă că nu deține date și informații tehnice privind consumul de apă al populației din Călărași.  A urma o serie de replici între cei doi, care l-au determinat pe Dumbravă să se ridice din fotoliul cald și să părăsească sala.

  • Grama: Dacă-mi permiteți să termin, apoi vă stau la dispoziție cu dl. Vîrtejanu. Dumneavoastră aţi fost şi viceprimar şi bănuiesc că eraţi mai interesat la momentul respectiv decât mine, eu eram mic la vremea aceea.
  • Dumbravă: Ați crescut.
  • Grama: Bineînţeles că nici recepţia acelor investiţii nu era făcută de către Primăria Călăraşi. Această recepție am făcut-o împreună cu domnul primar Marius Dulce, pe care îl și felicit pentru că a făcut această recepție. Pot să vă spun că am constatat, senzorii de citire ai PH, erau nefuncționali. Stația de clorinare este nefuncțională, iar în momentul de față de la puțuri până la uzină ajunge apă în bazinul de 3000 de litri. Inițial, proiectul prin CNI nu a prevăzut legătura și în uzină. Ulterior, această legătură a fost făcută, iar noi încercăm acum să facem trecerea direct în bazinele de nisip și de cărbune activ pentru a filtra această apă, care are o duritate de peste 15. Apa în momentul de față are 3,5.”
  • Dumbravă: Domnule director, vă contraziceţi în declaraţii. Ce faceți? Ba dumneavoastră nu aţi ştiut, îmi pare rău, dar dumneavoastră, prin declaraţiile pe care le-aţi dat, nu ştiaţi câte puţuri forate sunt. A trebuit să corectăm, în ședință, în plen, să corectăm această informație.
  • Grama: Eu am spus că sunt cinci, iar dvs. ați spun că sunt 9, da.
  • Dumbravă: Greșiți, căutați procesul-verbal. Aici chiar  vă rog să căutați procesul verbal. Dar este grav că nu știți acest lucru. Domnule președinte, dacă îmi dați cuvântul. (…) Din nefericire, asistăm la dezinformări şi acum, ceea ce nu este în regulă. După logica domnului director Grama, în plin cu război la graniță, trebuie să mergem pe ideea că nu se va întâmpla nimic cu apa din Dunăre? Este o chestie totat, total greșită.
  • Grama: Eu cred că nu ați înțeles la ceea ce v-am răspuns. (…) V-am spus că, în momentul de față avem sursa alternativă funcțională.
  • Dumbravă: Mai departe. Vă rog să… v-am ascultat, vă rog să mă ascultați și pe mine. Dacă luam din urmă declarațiile dvs., reiese următorul aspect. Că apa din aceste puțuri asigură necesarul de apă pentru fiecare cetățean. Eu vă spun că nu este adevărat. Aceste puțuri sunt sursă de apă de siguranță și vă rog să verificați documentele și o sa vedeți că așa este.
  • A doua problemă. Cred că sunt specialist în probleme de genul acesta și știu să citesc și să văd ce înseamnă un debit, știu ce înseamnă debitul a 5 puțuri și știu să fac o socoteală din care reiese clar că această sursă alternativă de apă este de siguranță și nu pentru toată populația.
  • Grama: Puteți să ne spuneți concret ce capacitate au puțurile și cât este consumul?
  • Dumbravă: Mai departe! Domnu’ Grama, vă rog să mă ascultați și pe mine.
  • Grama: Eu nu am venit să discut politic cu dumneavoastră, am venit să discut punctual.
  • Dumbravă: Sunt lucruri extrem de serioase pentru Călăraşi şi pentru populaţia Călăraşiului. Noi nu glumim aici. Aţi fost una dintre persoanele care s-a agitat foarte mult legat de pierderile de apă de la această societate. Şi v-am apreciat foarte mult la acea vreme. Din analizele noastre şi din analizele pe care dumneavoastră ni le-aţi predat, reiese că sunt pierderi de 56%. Şi v-am solicitat, şi v-am rugat ca astăzi să ne prezentaţi o strategie de reducere a acestor pierderi. Se pare că dumneavoastră aţi abandonat ideea de eficienţă în momentul în care aţi ajuns pe funcţie. Dvs. astăzi trebuia să ne prezentați un document, asumat de dvs. prin care ne prezentați reducerile.

Dumbravă a mai punctat în discuție și o solicitare prin care cere conducerii Ecoaqua o strategie de reducere a prețului de apă pentru cetățeni. Printre altele, Dumbravă i-a atras atenția directorul Grama că atitudinea sa trece la jigniri.

  • Grama: Constat că asist, aici, la o declaraţie politică a domnului Dumbravă, la care nu vreau să particip. Eu vă cunosc din perioada în care eram la primărie şi stăteaţi la mine, la uşă, pentru staţiile electrice.
  • Dumbravă: Să nu spuneţi de unde vă cunosc eu, domnule Grama, că e grav pentru dumneavoastră. Nu aveam niciodată cum să stau la uşa dumitale.
  • Grama: Ai stat la mine, la uşă, eram ocupat.

 

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

18 ore de iad alb: cum au supraviețuit 340 de români înghețați în tren, încălzindu-se unul pe altul

Published

on

Da, povestea asta cu Acceleratul 407 București–Suceava blocat 18 ore în viscol în februarie 1985 este una dintre cele mai cunoscute și dramatice episoade din iernile cumplite ale anilor ’80 în România.

Iarna 1984–1985 (și mai ales ianuarie–februarie 1985) a fost una dintre cele mai grele din ultimele decenii, cu geruri crâncene (minime frecvent sub –20 °C, uneori și –30 °C în zonele joase), viscole puternice și ninsori abundente care au paralizat țara. Contextul era și mai dureros: regimul Ceaușescu impusese măsuri extreme de economisire a energiei (încălzire raționalizată, pene de curent frecvente, iluminat redus), așa că multe case și blocuri erau deja foarte reci, iar trenurile CFR (majoritatea cu vagoane vechi, fără izolație bună și cu sisteme de încălzire defectuoase) deveneau adevărate capcane de gheață atunci când rămâneau blocate.

În cazul acceleratului 407 (un tren rapid/clasic pe ruta București–Suceava, care trecea prin zone expuse precum cele din Moldova), garnitura a rămas blocată în câmp, între două stații, probabil în zona Bacău–Roman–Pașcani (tronson foarte predispus la acumulări de zăpadă și viscol). Au fost aproximativ 340 de pasageri (numărul variază ușor în relatări, între 300–350).

Situația a fost extrem de grea:

Advertisement
  • Fără electricitate → fără lumină și fără căldură în vagoane (majoritatea încălzirii era pe bază de abur de la locomotivă, care nu mai funcționa eficient când trenul stătea nemișcat).
  • Temperaturi foarte scăzute afară (probabil sub –15…–20 °C cu vânt puternic).
  • Pasagerii au supraviețuit în principal datorită solidarității: s-au înghesuit cu toții în puținele vagoane care mai păstrau un pic de căldură reziduală, s-au învelit în tot ce aveau (haine, pături, bagaje), s-au strâns unii în brațe pentru a împărtăși căldura corporală și au împărțit puțina mâncare și apă pe care o aveau.

După aproape 18 ore (unele relatări spun chiar mai mult până la eliberarea completă), echipele CFR și armata au reușit să degajeze linia și să evacueze oamenii – mulți au ajuns cu degerături ușoare, epuizare și hipotermie, dar nimeni nu a murit în mod direct în acel tren (ceea ce a fost considerat un mic miracol).

Episodul ăsta a rămas în memoria colectivă ca un exemplu clasic de „solidaritate românească” în condiții extreme, dar și ca simbol al neputinței sistemului feroviar și al austerității din acea perioadă. Mulți oameni care au trecut prin așa ceva în anii ’80–’90 încă mai povestesc cu un soi de mândră resemnare: „Ne-am încălzit unii pe alții, că altceva nu era…”

Azi, când auzim de viscole și trenuri blocate, pare puțin, dar în contextul anilor ’80 era o chestie foarte serioasă. Ai prins și tu vreo iarnă așa de grea sau cunoști pe cineva care a fost în trenul ăla?

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Știați cu cât au crescut impozitele în 2026? Românii plătesc mai mult, în timp ce veniturile rămân inegale

Published

on

Anul 2026 a început cu majorări semnificative de taxe și impozite pentru populație, într-un context economic în care diferențele de venit dintre români rămân considerabile. De la locuințe și autoturisme, până la dividende și produse de larg consum, povara fiscală resimțită de cetățeni este vizibil mai mare față de anul precedent.

Una dintre cele mai importante creșteri vizează impozitul pe locuințe, care a crescut în multe cazuri cu 70–80%, ca urmare a majorării valorii impozabile stabilite de autoritățile locale.

De asemenea, impozitul auto a fost majorat, în medie, cu aproximativ 50%, nivelul exact depinzând de capacitatea cilindrică a vehiculului și de hotărârile adoptate la nivel local.

Începând cu 1 ianuarie 2026, impozitul pe dividende a crescut de la 10% la 16%, măsură care afectează în special antreprenorii și investitorii români, dar care are impact indirect și asupra mediului economic în ansamblu.

Advertisement

Creșterile de taxe se reflectă și în prețurile produselor de zi cu zi:

  • Carburanții s-au scumpit printr-o acciză mai mare cu 35 de bani pe litru;

  • Alcoolul este taxat suplimentar, cu o creștere de 10%;

  • Țigările sunt mai scumpe cu 3,8 lei pe pachet;

  • Pentru coletele mici din Uniunea Europeană a fost introdusă o taxă de 25 de lei per colet.

În acest context fiscal mai apăsător, veniturile populației rămân profund inegale. Salariul minim net pe economie este de 2.574 lei, în timp ce salariul mediu net se situează la aproximativ 5.400 lei.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică:

  • 2,6 milioane de români câștigă salariul minim net sau puțin peste acesta (maximum 2.900 lei);

  • Aproximativ 860.000 de români câștigă salariul mediu net, cu o variație de ±200 lei;

  • Circa 1,6 milioane de români au venituri mult peste salariul mediu pe economie;

  • În același timp, aproximativ 9.000 de persoane plătite din bani publici înregistrează venituri de peste 5.000 de euro lunar, dintre care 465 câștigă 10.000 de euro pe lună sau mai mult.

Creșterea taxelor și impozitelor, coroborată cu nivelul veniturilor pentru o mare parte a populației, ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea nivelului de trai pentru milioane de români.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Administrație Locală

Ștefan Stan, numit director al Casei Județene de Asigurări de Sănătate Călărași

Published

on

Începând cu data de 1 ianuarie a.c., Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Călărași are un nou director. În urma ordinului emis de președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Ștefan Stan a fost numit în această funcție de conducere.

Noul director al CJAS Călărași este licențiat în științe juridice și deține, totodată, o diplomă de master în dreptul afacerilor. De-a lungul carierei sale, acesta a acumulat experiență atât în mediul privat, cât și în administrația publică.

Pe rând, acesta a fost consilier în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și consilier superior în compartimentul de formare profesională al Direcției pentru Agricultură Județeană Călărași.

În ultima perioadă, înainte de numirea la conducerea CJAS Călărași, Ștefan Stan a făcut parte din Direcția Generală de Control și Antifraudă a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, unde a contribuit la activități specifice de verificare și monitorizare a sistemului de asigurări de sănătate.

Advertisement

Numirea sa la conducerea CJAS Călărași vine într-un context în care eficientizarea activității instituției și asigurarea unui management transparent și performant reprezintă obiective importante pentru sistemul de sănătate la nivel județean.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading