Știri
Ce facturi vom plăti la energie după ce ordonanţă a fost modificată iar
Autorităţile modifică iar ordonanţa privind plafonarea preţurilor la energie electrică. De facturi mai mici ar trebui să beneficieze acum mai mulţi români, familiile numeroase dar şi persoanele care folosesc aparatură medicală. Dar vor plăti mai puţin şi bisericile sau producătorii de medicamente. Furnizorii au acum o schemă şi mai complicată prin care trebuie să decidă cui îi dau compensare şi cui nu. Asta pentru că raportarea va ţine cont şi de consumul mediu din 2021, dar şi de consumul curent de energie.
Noile modificări ale ordonanţei la energie ar trebui să ajute mai mulţi români să facă faţă facturilor uriaşe. Va exista în continuare un preţ plafonat de 68 de bani pe kWh, pentru un consum lunar de până într-o sută de kWh. Numai că aici au fost introduse şi câteva excepţii. Spre exemplu, familiile care au 3 su mai mult de 3 copii, dar şi cei care au nevoie de diverse aparate medicale care trebuie să fie ţinute în permanenţă în priză vor plăti un preţ plafoat de 68 de bani/ kWh, indiferent de cât de mult consumă.
Pentru cei care consumă lunar între 100 şi 255 kWh, preţul rămâne plafonat la 80 de bani/kWh
“Noi nu avem aceste date. Noi, singurele date pe care le avem despre un client este consumul lui şi istoricul lui de consum. Avem identificarea lui, adică adresă, punct de consum şi ştim dacă este consumator casnic sau non-casnic”, a declarat Daniela Dărăban, directorul executiv ACUE. “Cum facem legătura între ce este la INS şi în ce case sunt trei copii? Cum identifici? Trebuie să-i pui pe toţi să dea declaraţii. Ce faci cu cei care stau în chirie? Mi se par nişte construcţii care nu au elementul de minimă practică”, a declarat Dumitru Chisăliţă, expert în energie.
Pentru cei care consumă lunar între 100 şi 255 kWh, preţul rămâne plafonat la 80 de bani pe kWh. Ce e peste această cantitate va fi plătit conform preţului din contract. Cum furnizorii nu pot avea în fiecare lună date exacte despre consumul clienţilor, încadrarea în plafon se va face atât pe baza consumului de anul trecut, cât şi pe baza consumului lunar de energie. Există astfel mai multe situaţii de plată, care pun în reală încurcătură nu doar oamenii de rând, ci şi specialiştii.
Dacă anul trecut, consumul mediu a fost de peste 300 kWh, iar acum consumăm tot peste 300 kWh, atunci vom plăti preţul din contract. În schimb, dacă în 2021 am avut un consum de peste 300 kWh iar acum face economie şi consumăm lunar până în 255 kWh, vom beneficia de un preţ plafonat. Dacă anul trecut am fost chibzuiţi şi am cosumat până în 300 kWh, iar acum avem un consum mai mare, de peste 255 kWh, ar urma să avem un preţ plafonat pentru cei 255 de kWh, iar pentru ce depăşeşte acest prag urmează să plătim preţul întreg. “Ar trebui să vină la pachet cu obligativitatea ca fiecare om să-şi dea citirea la fiecare final de lună. În lipsa acestei citiri, există riscul să vedem situaţii în care aplic un plafon pe o citire care nu este corectă sau nu există”, a declarat Dumitru Chisăliţă, expert în energie.
Există modificări şi pentru consumatorii non-casnici. “Modificări care vizează şi unele sectoare economice, imm-ui, lăcaşuri de cult. Se încearcă susţinerea unor industrii. Menţinând nişte industrii în funcţiune, înseamnă şi mai mulţi bani la buget”, a declarat Silvia Vlăsceanu, expert energie. Vor beneficia de un preţ plafonat de 1 leu/kWh pentru 85% din consumul mediu lunar producătorii de medicamente, dar şi instituțiile din subordinea primăriilor, spre exemplu sălile de sport, dar şi companiile de transport, cum ar fi METROREX.
“Eu nu am văzut un impact bugetar calculat pentru completările de astăzi. Furnizorii au tot finanţat şi au acoperit aceste diferenţe de cost între preţul real şi preţul plafonat. Apărem ca o activitate economică care intră pe pierdere”, a declarat Daniela Dărăban, directorul executiv ACUE. Modificările au fost adoptate deja la Senat. Votul final va fi dat în Camera Deputaţilor.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași: „Serviciul farmaceutic de noapte este un serviciu public și ar trebui susținut de autorități”
În urma publicării materialului despre lipsa farmaciilor de gardă din municipiul Călărași, redacția Călărași Press a primit un punct de vedere din partea farmacistului Postelnicu Doru, președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași.
Reamintim că, în discuția avută cu redacția noastră, președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași a subliniat faptul că farmaciile nu își permit să asigure program non-stop doar din resurse proprii, iar gărzile de noapte ar trebui tratate drept un serviciu public, sprijinit financiar de autoritățile locale și de Ministerul Sănătății.
Exemplul Bulgariei: cum sprijină statul farmaciile
Pentru a identifica soluții concrete, președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași a solicitat informații oficiale de la Uniunea Farmaceutică din Bulgaria. Într-un document transmis de președintele acesteia, Dimitar Marinov, sunt prezentate măsuri aplicate peste Dunăre pentru a susține continuitatea serviciilor farmaceutice.
Printre acestea:
- Sprijin financiar direct pentru farmaciile deschise 24/7 sau pentru cele aflate în zone izolate.
- Plăți suplimentare pentru serviciile de eliberare a medicamentelor compensate, de până la 15% din valoarea produsului (nu mai mult de 12,50 euro).
- Reguli clare de adaos comercial, diferențiate în funcție de prețul medicamentului, pentru a asigura un echilibru între sustenabilitate și accesibilitate.
- Control digitalizat al medicamentelor, care a redus fraudele și concurența neloială.
„În Bulgaria, farmacistul care face gardă de noapte nu mai este lăsat singur să suporte costurile. Statul intervine și compensează financiar acest serviciu public. Este un model pe care și România ar trebui să îl ia în calcul”, a subliniat farmacistul Postelnicu Doru.
În timp ce la Călărași oamenii rămân fără acces la medicamente după ora 23:00, vecinii bulgari au găsit soluții concrete prin care să mențină farmacii deschise non-stop sau să sprijine unitățile aflate în zone greu accesibile.
Întrebarea care rămâne este: cine își va asuma în România rolul de a transforma serviciul farmaceutic de noapte într-un adevărat serviciu public, așa cum se întâmplă deja peste graniță?
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Femeia înjunghiată la Centrul Maternal din Călărași avea plângeri anterioare împotriva fostului concubin. Agresorul a fost arestat preventiv
Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Călărași a transmis o precizare privind cazul femeii de 36 de ani, înjunghiată pe 17 august în incinta Centrului Maternal din municipiu, de către fostul său concubin.
Potrivit anchetatorilor, conflictul dintre cei doi a izbucnit spontan, iar bărbatul a agresat-o pe femeie cu un obiect tăietor-înțepător, după care a fugit. Victima a fost transportată de urgență la spital, fiind conștientă la momentul intervenției echipajelor medicale. În cauză s-a deschis dosar penal pentru tentativă de omor.
Polițiștii l-au identificat rapid pe agresor și, în urma probatoriului, acesta a fost prezentat procurorilor și apoi Tribunalului Călărași, care a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile.
Existau sesizări anterioare
IPJ Călărași a verificat și antecedentele conflictului. În octombrie 2024, victima a apelat 112 reclamând neînțelegeri cu fostul partener privind custodia copiilor. Incidentul nu a implicat violență fizică, fiind vorba despre o ceartă verbală.
Câteva zile mai târziu, femeia a depus o sesizare scrisă la poliție, solicitând emiterea unui ordin de protecție. În urma evaluării riscului, s-a concluzionat că nu exista un pericol iminent, iar documentul a fost semnat de victimă pe propria răspundere. Totuși, i s-a oferit formularul-tip pentru a cere ordin de protecție în instanță.
Ulterior, în decembrie 2024, a fost deschis un dosar penal pentru violență în familie și amenințare, înaintat unității de parchet competente.
IPJ: „Violența domestică, prioritate zero”
Poliția Călărași precizează că în prezent se desfășoară verificări interne privind modul de gestionare a cazului din 2024. „Reamintim faptul că infracțiunile de violență în familie sunt tratate cu responsabilitate de polițiștii Inspectoratului de Poliție Județean Călărași, fiind considerate prioritate zero”, se arată în comunicat.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
917 – În bătălia de la Acheloos, țarul Simeon I al Bulgariei înfrânge decisiv o armată bizantină.
1000 – Sfântul Ștefan întemeiază statul maghiar. Ziua este sărbătorită ca zi națională în Ungaria.
1469 – Bătălia de la Lipnic, pe Nistru: Ștefan cel Mare a învins oastea tătară.
1741 – Exploratorul danez Jonas Vitus Behring, aflat in serviciul Rusiei, a descoperit Alaska.
1749 – A început domnia fanariotă a lui Constantin Racoviţă în Moldova.
1779 – S-a născut chimistul și mineralogul Jöns Jakob Berzelius, unul dintre creatorii chimiei moderne (m. 7 august 1848).
1839 – A fost înființată, de către studenții români aflați la studii la Paris, “Societatea pentru învățătură poporului român”, care a contribuit la dezvoltarea conștiinței naționale românești.
1833 – S-a născut Benjamin Harrison, a fost cel de-al douăzeci și treilea președinte al Statelor Unite ale Americii pentru un singur mandat între 1889 și 1893.
1864 – S-a născut Ionel I.C.Brătianu, președinte al Partidului Național Liberal, de mai multe ori ministru și prim-ministru (m. 1927), membru de onoare al Academiei Române; (m. 24 noiembrie 1927).
1866 – Președintele Andrew Johnson declară oficial Războiului Civil American încheiat.
1870 – S-a născut fiica regelui Carol I şi a Elisabetei, Maria, singurul copil al familiei regale; a încetat din viață de scarlatină la vârsta de 3 ani.
1872 – A încetat din viață scriitorul Dimitrie Bolintineanu, participant la revoluția de la 1848.
1873 – S-a născut medicul internist și balneolog Anibal Theohari; a pus bazele balneologiei moderne în țara noastră.
1902 – A avut loc primul meci de fotbal în România, la Timișoara, între echipele orașelor Timișoara și Lugoj.
1914 – Primul Război Mondial: Forțele germane ocupă Bruxellesul.
1917 – A murit Johann Friedrich Wilhelm Adolf von Baeyer, chimist german, laureat al Premiului Nobel.
1940 – Lev Troţki (Lev Davidovici Bronstein), figură proeminentă a revoluției din 1905 – 1907 și din 1917, creatorul Armatei Roșii și tovarăș al lui Lenin în revoluția bolșevică din Rusia.
1941 – Al Doilea Război Mondial: Începe asediul german asupra orașului Leningrad.
1944 – Al Doilea Război Mondial: Începe Bătălia pentru România cu o ofensivă majoră a Uniunii Sovietice.
1945 – S-a născut Cristian Gaţu, unul dintre cei mai mari handbaliști români … si o poveste.
1950 – S-a stins din viață, la Sighet, Constantin I. C. (Dinu) Brătianu. (n. 1866).
1968 – Invazia Cehoslovaciei – Forțe militare ale Tratatului de la Varşovia (cu exceptia Romaniei, respectiv Uniunea Sovietică, RDG, Polonia, Ungaria și Bulgaria) au invadat Cehoslovacia, punând capăt perioadei de liberalizare a regimului comunist din această țară, cunoscută sub numele de “Primăvara de la Praga”.
1968 – Pe poarta uzinei de la Colibași (Pitești) a ieșit primul autoturism românesc, Dacia 1100.
1970 – A avut loc vizita lui Nicolae Ceaușescu în URSS unde participă la Moscova la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor membre ale Tratatului de la Varșovia.
1977 – NASA a lansat sonda Voyager 2.
1981 – Intră în vigoare acordul de încetare a atacurilor irakiene împotriva Iranului. Conflictul s-a soldat cu 300.000 de morți în rândul irakienilor.
1991 – Parlamentul eston și-a proclamat independența de stat a Estoniei, independență care a fost recunoscută de URSS la 6.09.1991. Statul independent Estonia a fost cotropit de URSS la 6.08.1940 si transformat în republica sovietică.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași: „Serviciul farmaceutic de noapte este un serviciu public și ar trebui susținut de autorități”
Femeia înjunghiată la Centrul Maternal din Călărași avea plângeri anterioare împotriva fostului concubin. Agresorul a fost arestat preventiv
Primarul Cristian Radu, prins în plasa DNA pentru mită de peste 500.000 de euro!
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
