Știri
Ce facturi vom plăti la energie după ce ordonanţă a fost modificată iar
Autorităţile modifică iar ordonanţa privind plafonarea preţurilor la energie electrică. De facturi mai mici ar trebui să beneficieze acum mai mulţi români, familiile numeroase dar şi persoanele care folosesc aparatură medicală. Dar vor plăti mai puţin şi bisericile sau producătorii de medicamente. Furnizorii au acum o schemă şi mai complicată prin care trebuie să decidă cui îi dau compensare şi cui nu. Asta pentru că raportarea va ţine cont şi de consumul mediu din 2021, dar şi de consumul curent de energie.
Noile modificări ale ordonanţei la energie ar trebui să ajute mai mulţi români să facă faţă facturilor uriaşe. Va exista în continuare un preţ plafonat de 68 de bani pe kWh, pentru un consum lunar de până într-o sută de kWh. Numai că aici au fost introduse şi câteva excepţii. Spre exemplu, familiile care au 3 su mai mult de 3 copii, dar şi cei care au nevoie de diverse aparate medicale care trebuie să fie ţinute în permanenţă în priză vor plăti un preţ plafoat de 68 de bani/ kWh, indiferent de cât de mult consumă.
Pentru cei care consumă lunar între 100 şi 255 kWh, preţul rămâne plafonat la 80 de bani/kWh
“Noi nu avem aceste date. Noi, singurele date pe care le avem despre un client este consumul lui şi istoricul lui de consum. Avem identificarea lui, adică adresă, punct de consum şi ştim dacă este consumator casnic sau non-casnic”, a declarat Daniela Dărăban, directorul executiv ACUE. “Cum facem legătura între ce este la INS şi în ce case sunt trei copii? Cum identifici? Trebuie să-i pui pe toţi să dea declaraţii. Ce faci cu cei care stau în chirie? Mi se par nişte construcţii care nu au elementul de minimă practică”, a declarat Dumitru Chisăliţă, expert în energie.
Pentru cei care consumă lunar între 100 şi 255 kWh, preţul rămâne plafonat la 80 de bani pe kWh. Ce e peste această cantitate va fi plătit conform preţului din contract. Cum furnizorii nu pot avea în fiecare lună date exacte despre consumul clienţilor, încadrarea în plafon se va face atât pe baza consumului de anul trecut, cât şi pe baza consumului lunar de energie. Există astfel mai multe situaţii de plată, care pun în reală încurcătură nu doar oamenii de rând, ci şi specialiştii.
Dacă anul trecut, consumul mediu a fost de peste 300 kWh, iar acum consumăm tot peste 300 kWh, atunci vom plăti preţul din contract. În schimb, dacă în 2021 am avut un consum de peste 300 kWh iar acum face economie şi consumăm lunar până în 255 kWh, vom beneficia de un preţ plafonat. Dacă anul trecut am fost chibzuiţi şi am cosumat până în 300 kWh, iar acum avem un consum mai mare, de peste 255 kWh, ar urma să avem un preţ plafonat pentru cei 255 de kWh, iar pentru ce depăşeşte acest prag urmează să plătim preţul întreg. “Ar trebui să vină la pachet cu obligativitatea ca fiecare om să-şi dea citirea la fiecare final de lună. În lipsa acestei citiri, există riscul să vedem situaţii în care aplic un plafon pe o citire care nu este corectă sau nu există”, a declarat Dumitru Chisăliţă, expert în energie.
Există modificări şi pentru consumatorii non-casnici. “Modificări care vizează şi unele sectoare economice, imm-ui, lăcaşuri de cult. Se încearcă susţinerea unor industrii. Menţinând nişte industrii în funcţiune, înseamnă şi mai mulţi bani la buget”, a declarat Silvia Vlăsceanu, expert energie. Vor beneficia de un preţ plafonat de 1 leu/kWh pentru 85% din consumul mediu lunar producătorii de medicamente, dar şi instituțiile din subordinea primăriilor, spre exemplu sălile de sport, dar şi companiile de transport, cum ar fi METROREX.
“Eu nu am văzut un impact bugetar calculat pentru completările de astăzi. Furnizorii au tot finanţat şi au acoperit aceste diferenţe de cost între preţul real şi preţul plafonat. Apărem ca o activitate economică care intră pe pierdere”, a declarat Daniela Dărăban, directorul executiv ACUE. Modificările au fost adoptate deja la Senat. Votul final va fi dat în Camera Deputaţilor.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Un program pilot implementat în 18 licee din România schimbă modul în care elevii de clasa a XII-a își organizează săptămâna. Patru zile sunt dedicate cursurilor față în față pentru materiile de Bacalaureat, iar vinerea orele se desfășoară online, de acasă, pentru disciplinele secundare și proiectele școlare.
Elevii de a XII-a nu mai merg la școală vinerea
Într-o perioadă în care fiecare săptămână de școală pare trasă la indigo, un program pilot schimbă brusc ritmul în mai multe licee din România. Nu e vorba doar de o ajustare de orar, ci de un model care mută o parte din învățare într-un alt spațiu, cu reguli diferite, iar miza este uriașă pentru elevii care se apropie de Bacalaureat.
Programul a fost introdus în 18 licee și îi vizează pe elevii de clasa a XII-a, generația pentru care fiecare oră contează. Pe hârtie, pare o soluție elegantă: mai multă concentrare pe materiile de examen și mai puțin timp pierdut pe drumuri sau intervale „moarte”. În realitate, schimbarea îi obligă pe elevi să-și regândească complet săptămâna.
Concret, elevii vin fizic la școală patru zile pe săptămână, concentrându-se pe disciplinele de Bacalaureat. A cincea zi, vineri, nu se elimină orele, ci acestea se mută online. Elevii lucrează de acasă la materiile secundare și la proiecte care vor fi evaluate la finalul anului.
Profesorii consideră că modelul este potrivit nevoilor reale ale elevilor.
„Proiectul se potrivește foarte bine nevoilor noastre. Clasele de profil real, care dau bacalaureatul la biologie, vin fizic la pregătire. În schimb, la clasele de uman, unde această disciplină poate fi aleasă opțional, elevii lucrează online”, a explicat o profesoară de biologie de la Colegiul Național Bănățean din Timișoara.
Elevii au reacții mixte, dar majoritatea apreciază ziua online.
„Unii se concentrează pe materiile la care dau bacul, alții profită de ziua liberă de drumul spre școală ca să se odihnească”, au declarat câțiva liceeni.
Totuși, unii recunosc că ziua de vineri necesită disciplină și organizare: „Dacă nu ești organizat, se adună multe teme și pot apărea dificultăți. Trebuie disciplină ca să funcționeze acest program”.
Implementarea modelului hibrid a generat și ajustări logistice în școli. Diriginții trebuie să urmărească realizarea proiectelor online și să mențină comunicarea cu elevii care nu vin fizic vinerea. În unele licee, platformele digitale și resursele online au fost consolidate pentru ca elevii să nu fie defavorizați.
Pentru elevii care se pregătesc pentru Bacalaureat, programul oferă mai mult timp de recapitulare și concentrare pe materiile principale. În același timp, ziua de vineri creează o oportunitate de autonomie și responsabilizare, pregătind elevii pentru un mod de lucru mai independent, necesar în facultate sau la examenele naționale.
Acest model pilot ar putea fi extins în viitor și în alte licee, în funcție de rezultatele obținute și de feedback-ul profesorilor și elevilor. Scopul este să crească eficiența pregătirii pentru Bacalaureat, fără a neglija restul disciplinelor și dezvoltarea competențelor practice și digitale ale elevilor.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Carosabil ca patinoarul, trafic blocat: primele accidente ale iernii 2026 la Călărași
Cum să alegi culoarea ghetelor de fotbal în funcție de stil și echipă?
Clădirea care a adunat puterea administrativă și justiția Călărașiului, din 1896 până astăzi
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
