Laika, o cățelușă maidaneză din Moscova, a intrat în istorie drept primul animal care a orbitat Pământul. Lansată pe 3 noiembrie 1957 la bordul satelitului sovietic Sputnik 2, Laika a devenit un simbol al cursei spațiale, dar și al sacrificiului în numele progresului științific.

Contextul misiunii

În anii 1950, Uniunea Sovietică și Statele Unite ale Americii se aflau într-o competiție acerbă pentru supremația spațială. După succesul Sputnik 1, primul satelit artificial lansat cu succes, sovieticii au dorit să demonstreze că pot trimite un organism viu în spațiu. Alegerea a căzut pe câini, considerați mai rezistenți și mai ușor de antrenat decât alte animale. Laika, o cățelușă de aproximativ trei ani, a fost selectată datorită temperamentului ei calm și a dimensiunilor potrivite pentru capsula minusculă a lui Sputnik 2.

Pregătirea pentru zbor

Laika, al cărei nume înseamnă „lătrătoare” în rusă, a fost supusă unui antrenament riguros. Împreună cu alți câini, ea a fost plasată în spații extrem de mici pentru a se obișnui cu condițiile din capsulă, a fost antrenată să suporte accelerații puternice și a fost hrănită cu o dietă specială sub formă de gel. În ciuda pregătirii, tehnologia vremii nu permitea întoarcerea capsulei pe Pământ, ceea ce însemna că Laika era condamnată încă de la început.

Zborul și destinul lui Laika

Pe 3 noiembrie 1957, Sputnik 2 a fost lansat de la cosmodromul Baikonur. Laika a fost plasată într-o capsulă presurizată, dotată cu senzori pentru a monitoriza semnele ei vitale. Primele date transmise au arătat că Laika a supraviețuit lansării, dar era extrem de stresată, cu bătăile inimii accelerate. Capsula nu era proiectată pentru a disipa căldura eficient, iar temperatura din interior a crescut rapid. După câteva ore, Laika a murit din cauza supraîncălzirii și a stresului, deși sovieticii au declarat inițial că ea a supraviețuit mai multe zile și a fost eutanasiată printr-un sistem automat.

Advertisement

Impactul și moștenirea

Misiunea lui Laika a fost un succes din punct de vedere tehnic, demonstrând că un organism viu poate supraviețui lansării în spațiu. Însă prețul plătit a fost imens. Povestea ei a stârnit reacții mixte: în timp ce unii au celebrat realizarea științifică, alții au criticat cruzimea experimentului. Laika a devenit un simbol al sacrificiului în numele progresului, iar povestea ei a inspirat dezbateri despre etica utilizării animalelor în experimente științifice.

În 2008, un monument dedicat lui Laika a fost ridicat la Moscova, în apropierea unui centru de cercetare militară. Statuia o înfățișează pe Laika stând pe o rachetă, un tribut adus curajului său involuntar.

Laika a fost mai mult decât un simplu câine – a fost un pionier al explorării spațiale, dar și o victimă a limitărilor tehnologice și a ambițiilor umane. Povestea ei rămâne un memento al costurilor ascunse ale progresului și al responsabilității noastre față de ființele care ne ajută să-l atingem.

Advertisement

Cum pregătim o băutură detoxifiantă rapidă și eficientă

Această băutură simplă, dar extrem de eficientă, ajută la eliminarea toxinelor din organism, îmbunătățind funcționarea sistemului digestiv și oferind energie și prospețime pe parcursul întregii zile. Populară în special în America de Nord, este consumată de milioane de oameni datorită beneficiilor sale.

Ingrediente necesare:

• Coaja de la o lămâie
• 4 mere verzi
• O bucățică de ghimbir proaspăt (aproximativ 2-3 cm)

Mod de preparare:

1. Curăță merele de cotoare și taie-le în bucăți.
2. Pune coaja de lămâie, merele și ghimbirul într-un blender.
3. Mixează până obții o consistență omogenă, asemănătoare unui suc gros.
4. Dacă amestecul este prea dens, adaugă 50 ml de apă plată și mixează din nou.
5. Prepară băutura în fiecare dimineață și consum-o proaspătă, pe stomacul gol.

Recomandare: Consumă această băutură timp de 7-10 zile consecutiv pentru rezultate optime.

Notă: Asigură-te că ingredientele sunt proaspete și spală bine lămâia și merele înainte de utilizare. Consultă un medic dacă ai afecțiuni medicale sau alergii înainte de a începe o cură detox.

Advertisement

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

1242 – Bătălia de Taillebourg: Ludovic al IX-lea al Franței pune capăt revoltei vasalilor săi, Henric al III-lea al Angliei și Hugh al X-lea de Lusignan.

1718 – Tratatul de la Passarowitz – Imperiul Otoman cedează Austriei Banatul, Oltenia, nordul Serbiei și al Bosniei.

1774 – Tratatul de la Kuciuk-Kainargi a fost semnat la 21 iulie, 1774, de Imperiul Rus (reprezentat de feldmareșalul Piotr Rumianțev) și Imperiul Otoman după înfrângerea acestuia din urmă în războiul din 1768-1774.

Advertisement

1808 – S-a născut, la Bocșa, județul Sălaj, Simion Bărnuţiu, scriitor, estetician, om politic, conducător al Revoluției române de la 1848 din Transilvania.

1821 – S- a născut marele patriot roman Vasile Alecsandri.

1861 – Prima importantă bătălie a Războiului Civil American, denumită prima bătălie de pe Bull Run, s-a încheiat cu victoria armatei confederate.

1861 – La București, pe scena Teatrului cel Mare (ulterior Teatrul Național), a avut loc prima reprezentație a piesei “Hamlet” de William Shakespeare, avându-l în rolul principal pe Mihail Pascaly, primul actor român care l-a întruchipat pe Hamlet.

1873 – Primul jaf de tren de la vestul râului Mississippi a fost înfăptuit de temutul bandit american Jesse James.

Advertisement

1899 – S-a născut Ernest Miller Hemingway, scriitor american, laureat al Premiului Nobel 1954.

1906 – Ofițerul francez de origine evreiasca Alfred Dreyfus, condamnat pentru trădare în baza unor acuzații false, care au stârnit mari controverse in societatea franceza la sfârșitul secolului XIX, este reintegrat în armată cu gradul de căpitan.

1907 – A murit pictorul roman Nicolae Grigorescu.

1914 – Consiliul de Coroană, întrunit la Sinaia, proclamă poziția de neutralitate a României în primul război mondial.

1919 – A murit Eremia Grigorescu, general de artilerie, comandantul trupelor române în bătălia de la Mărășești, ministru de război în guvernul României.

Advertisement

1928 – La cererea principesei Elena, Curtea de Apel București a pronunțat divorțul dintre aceasta și printul Carol, motivat de părăsirea domiciliului conjugal de către Carol.

1936 – Între reprezentanții României și URSS, N.Titulescu si M.Litvinov se încheie un PROTOCOL în care se stipula printre altele că : “Guvernul URSS recunoaște ca, în virtutea diferitelor sale obligații de asistență, trupele sovietice nu vor putea trece niciodată Nistru fără o cerere formală în acest sens din partea Guvernului Regal al României, la fel cum Guvernul Regal al României recunoaște că trupele române nu vor putea trece niciodată Nistru în URSS fără o cerere formală a Guvernului URSS.”

1941 – În timpul luptelor pentru eliberarea Basarabiei de sub ocupația sovietică, Armata Română a eliberat localitățile Tighina, Ismail, Chilia Nouă și Vâlcov.

1941 – Primul bombardament al aviației germane asupra Moscovei.

1944 – Claus von Stauffenberg și ceilalți conspiratori sunt executați la Berlin, Germania, pentru complotul din 20 iulie de asasinare a lui Adolf Hitler.

Advertisement

1945 – Președintele american Harry S. Truman a semnat ordonanța prin care se aproba folosirea bombelor atomice.

1960 – Navigatorul şi aviatorul britanic Francis Chichester, a sosit la New York, la bordul vasului “Gypsy Moth II”, după o călătorie în jurul lumii ce a durat nouă luni și o zi.

1969 – A fost inaugurat Combinatul petrochimic Pitești.

1971 – A fost dată în exploatare definitivă ecluza românească de la Porțile de Fier.

1983 – La stația Vostok din Antarctica de Est, se înregistrează cea mai scăzută temperatură de pe Pământ, -89,2° C.

Advertisement

1984 – CPEx al CC al PCR a hotărât construirea canalului navigabil Poarta-Albă-Midia-Năvodari şi a canalului navigabil Dunăre-București.

2005 – La 14 zile de la atacurile teroriste din Londra sunt din nou găsite bombe la Londra, de data aceasta însă nu au fost detonate.

2020 – Liderii Uniunii Europene au ajuns la un acord asupra bugetului destinat perioadei 2021–2027 și asupra Fondului UE pentru relansarea economică post-pandemie.

2022 – Înotătorul român Avram Iancu a traversat Canalul Bristol, devenind primul român și al 14-lea om din lume, care  a reușit această performanță.

Advertisement