La zi
Un singur parlamentar din Călărași a reacționat după scandalul sângeros. Restul, dezinteresați?
Vremurile s-au schimbat, însă obiceiurile rămân. Acum, în secolul XXI, la mai bine de 30 de ani după Comunism, informația este la o secundă distanță, accesibilă oricui, de aproape oriunde. Omenirea se poate educa și informa singură. De la rețete de prăjituri, la tutoriale despre cum se construiește o casă, până la a ajunge să verifici ce venituri încasează nea Cornel, un funcționar dintr-o instituție publică. Bineînțeles, trebuie să precizăm că este necesar să vrei așa ceva, trebuie să îți pese, pentru a fi informat.
Tehnologia și accesibilitatea sunt la îndemâna oricui. Dacă am lămurit acest aspect, trecem la subiect. Multe lucruri care au loc în societate ajung de cele mai multe ori și pe rețele de socializare. Evenimentele sunt prezentate sub formă de postări, încărcate pe paginile de socializare ale oamenilor publici. Vorbim aici despre activitatea oamenilor publici dintr-o societate. Demnitari, edili și oameni cărora le-am acordat încrederea pentru a ne asigura “o viață mai bună”, categoria persoanelor care vin la ușa fiecăruia și se pun lângă tine pe bancă și își explică ce planuri impresionante au pentru viitorul orașului și țării.
Acum, pentru că lucrurile sunt destul de agitate la nivelul județului Călărași, scandaluri stradale frecvente, bătăi cu săbii, lemne și pistoale, secvențe desprinse parcă din filme, lipsa siguranței pe străzi, cât și ineficiența instituțiilor, corupția și problemele penale ale oamenilor cu epoleți și grade mari, scot la lumină alte aspecte care parcă au trecut neobservate o bună perioadă de timp.
Situația gravă pleacă din zona instituțiilor care tratează totul cu pasivitate și indiferență. Din ce motiv? O întrebare la care se poate răspunde în multe forme.
Un fost inspector-șef de politie din Călărași este cercetat penal sub aspectul săvârșirii multor infracțiuni. Cercetările sunt desfășurate de procurorii unui județ care se învecinează cu al nostru. Surse din cadrul politie spun că, oameni cu probleme penale, au ajuns să aibă competențe de control prin diferite servicii și direcții de informații din structurile militarizate. Ofițeri cercetați penal de dare/luare de mită lucrează în serviciile care ar trebuie să destructureze astfel de fapte. [informatie extrasă dint-un rechizitoriu]. Mai multe detalii într-un material separat.
Lucrurile sunt destul de evidente, iar oamenii se întreabă de ce am ajuns într-un astfel de punct critic. Concluzia o trage fiecare, după raționament. De cele mai multe ori, atunci când apar subiectele în spațiul public, abia atunci apar și primele mișcări. Luam exemplul atacului sângeros care a avut loc la spălătoria din municipiul Călărași.
foto: jurnalfm.ro ( scop ilustrativ)
Șase bucăți de conaționali intră într-o spălătorie înarmați cu săbii și alte obiecte specifice activiștilor de reglare a problemelor și fac prăpăd. Politia arestează o singură persoană, restul de cinci se bucură de viață. Un tânăr de 19 ani este tăiat cu sabia și transportat la spital de urgență. Nefericitul eveniment a avut loc în perioada minivacanței de Rusalii, când peste 100 de polițiști se aflau în acțiune, pe străzile orașului.
Fără îndoială, cazul prezentat de Ediția de Călărași, a ajuns la toți politicienii , însă unul singur a conștientizat problema. După apariția unui comunicat de presă pe care l-a dat senatorul Cionoiu, prin care se cerea o reacție imediată a IPJ Călărași, lucrurile au început să se miște. Politia a anunțat că a reușit să-i culeagă și pe restul de 5 bombardieri și să-i cazeze pentru cel puțin 30 de zile. Că tot am ajuns la demnitari, din păcate, Cionoiu este singurul care semnalat faptul că lucrurile au scăpat de sub control din punct de vedere al modului în care se împune poliția în astfel de cazuri. Restul politicienilor nu s-au obosit să implice pentru rezolvarea acestei probleme ce ține de siguranța călărășenilor.
Foto: Ediția de Călărași – Atac sângeros la spălătoria din Municipiul Călărași – 13 iunie 2022
Desfășurarea anchetei este cel puțin greu de înțeles, dacă nu de neperceput. După 2 zile sunt reținute și restul de persoane. Filmările apărute în spațiul public arată clar ce s-a întâmplat. Lucrurile s-au mișcat greu, iar totul a fost tratat discret, fără vreo comunicare eficientă și concretă. Câteva rânduri fără subiect și predicat puse la dispoziție de instituția statului.
Situația deficitului în comunicare există în mai multe instituții care obișnuiau să-și prezinte activitatea desfășurată. Acum nu o mai fac pentru că nu mai există. Mai nou, unii dintre reprezentanții instituțiilor, cei care ocupa un scaun și sunt plătiți din bani publici, își permit să facă aprecieri despre oamenii din presă și poziția pe care o adoptă în tratarea unui subiect care implica instituția din care fac parte.
Mai jos aveți o poză cu demnitarii pe care îi are județul Călărași. Să vă uitați bine la ei!
- Oare contează ceea ce se întâmplă în orașul și județul pe care îl reprezintă?
- Oare este normal să-ți fie frică să ieși pe stradă după ora 20:00 ?
- Este normal să ai oameni în fruntea poliției care iau șpăgi de mii de euro?
Și totuși, ce fac politicienii noștri?
Senatorul Nicușor Cionoiu este singurul demnitar din Călărași care a dat cu pumnul în masă. Deși a fost sfătuit de apropiați să nu se implice în acest subiect, a făcut-o. Activitatea senatorului este remarcabilă, fiind vizibil implicat în sprijinirea multor cazuri sociale din județul Călărași prin Asociația “Dăruire și Credință”, reușind astfel să ofere un strop de bucurie semenilor nevoiași. Cele mai multe probleme și situații le primește în cadrul audiențelor de la cabinetul parlamentar.
VIDEO. Senatorul PSD Nicușor Cionoiu semnalează mai multe probleme din județul Călărași
Restul demnitarilor, oare ce fac?
Emil Dumitru se plimbă pe câmp, sau își mângâie mielul, nu degeaba este fermier…
Site-ul AgroInfo.ro a scris în 2017 despre Emil Dumitru: “Țăranul”, așa cum îl numeau, la peiorativ, colegii de gimnaziu, se dovedește stirpe de gospodar. Cu 300 de pogoane, 300/2 de oi (ca să nu stric melodia „ciobănaș cu trei sute de oi”), vreo zece vaci de lapte, ceva porci, și, cu siguranță, pe acasă cu păsări de curte,(..) Ca să fiți și mai convinși de asta, Dumitru are un ponton și o baltă cu pește și stuf, dar și o mini-livadă. Vara pune și grădină cu legume, atât pentru familie cât și pentru cei 4 angajați.”
foto: agroinfo.ro
Senatorul Pandea Ciprian își prezintă activitatea politică pe pagina de Facebook, unde vorbește despre întâlnirile din țară, evenimente cu un bun prilej pentru schimburi de experiență cu colegi din țară. Îmbrățișări și priviri dulci între politicieni. Alte câteva postări despre întâlnirile politice cu primarii din județ, la sediul organizației județene a PNL Călărași. Masa este încărcată cu sticle de apă, semn că discuțiile purtate îi deshidratează pe cei implicați în rezolvarea problemelor din birou. Câteva pliculețe de zahăr pentru cei cu glicemia scăzută și aer condiționat. Toate condițiile pentru concentrare maximă care să aducă prosperitate județul Călărași.
foto: Facebook, Ciprian Pandea
Este aproape de netrecut cu vederea ce a făcut ex președintele PSD Călărași și actual șef liberal în urmă cu puțin timp. Pe 26 mai 2022, senatorul liberal a publicat un mesaj controversat spre rușinos, în care face aprecieri despre valorile politice care au format PNL Călărași. Senatorul Pandea îl apreciază pe fostul senator Răducu Filipescu, omul pe care ex preș. PSD îl articula dur cu fiecare ocazie pe care o avea în cadrul evenimentelor publice. Acum îl laudă pe cel pe care l-a avut adversar în cursele politice și …cel mai important…un județ care a fost ținut în lesă care n-a evoluat deloc sub conducerea acestui politician.
Pe pagina șefului PNL Călărași mai găsim câteva rânduri și despre proiectele finanțate din bugetul de stat la nivelul județul Călărași, însă nimic concret despre activitatea din teritoriu.
Despre deputatul Bîrcă nu avem ce spune prea multe. Ne bucurăm că și-a recuperat pagina de Facebook. Vă reamintim că, parlamentarul a rămas fără pagina de Facebook pentru că și-a supărat șeful organizației. În schimb, politicianul a continuat să trimită e-mailuri și comunică frecvent activitatea politică pe care o desfășoară atât în Parlament cât și în teritoriu. Deputatul Bîrcă nu a mai spus nimic despre rătăcitul din PSD. Se pare că a reușit să găsească ieșirea în cele din urmă.
O poza rară cu doi politicieni din formațiuni diferite care stau apropiați, cu mâna la inima și cu Imnul României pe buze. Cel din dreapta este deputatul despre care scriam mai sus că-și vizitează ferma.
Coarnă Dumitru, unul dintre cei mai vocali deputați pe care i-a avut PSD Călărași până la momentul excluderii, continuă să-și facă treaba. A devenit demnitar neafiliat politic din aprilie 2022. Până la acest moment are 72 de luări de cuvânt, dintre care 31 declarații politice, 19 propuneri legislative inițiate, din 4 promulgate legi, 21 interpelări/întrebări și 5 moțiuni. Din păcate, ultimele prezențe în conferințele de presă organizate la PSD Călărași s-au desfășurat într-un stil coleric. Demnitarul s-a făcut remarcat în activitatea politică prin luptele pe care le duce cu oamenii corupți din instituții. Chiar dacă a fost persecutat de PSD pentru poziționarea contrară directivei de partid, Coarnă a păstrat relațiile de prietenie cu sfera PSD Călărași.
CĂLIN BALABAȘCIUC, CEL MAI SĂRAC DEMNITAR PE CARE ÎL ARE JUDEȚUL CĂLĂRAȘI?
foto: digi24.ro
Ajungem la ultimul parlamentar al listei, Călin-Constantin Balabașciuc, deputat al AUR. Potrivit datelor de pe cdep.ro, prezentate la data de 17 iunie 2022, cabinetul parlamentar din județul Călărași al acestui demnitar se află în Municipiul Călărași la nr. 51. pe strada București.
În fapt, realitatea este diferită. Cabinetul parlamentar nu mai există la adresa indicată în profilul prezentat pe site-ul Camerei Deputaților. Sursele din interiorul Alianței pentru Unitatea Românilor din care face parte și mai tânărul deputat spun că a fost evacuat pentru că nu obișnuia să-și plătească contractul de închiriere a spațiului.
Sau o fi din cauza declarației de avere goală?
“Deputatul Călin Balabașciuc ar putea candida la titlul de cel mai sărac parlamentar din istoria României. Declarația sa de avere, depusă pe site-ul Camerei deputaților, este goală. La capitolul venituri, nu a menționat nimic. Întrebat de reporterul Digi24 din ce bani a trăit până acum, Balabașciuc a recunoscut, cu greu, că a primit bani de la părinți, fără să spună concret ce sumă. El a refuzat să zică și din ce bani și-a făcut campanie electorală. Balabașciuc este șeful organizației de tineret a AUR, iar pe 1 iunie, de ziua copilului, va împlini 25 de ani.” – scrie Digi24.ro
Activitatea parlamentară în cifre a deputatului este de-a dreptul de necrezut. O singură luare de cuvânt, două declarații politice depuse în scris, un proiect de hotărâre care a fost inițiat de acesta, o semnătură pe o moțiune și 28 de propuneri legislative, din care 1 singura promulgară.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Scandal în Piața Orizont din Călărași! Un tânăr de 29 de ani a fost săltat ieri după-amiază de jandarmi, chiar în timp ce încerca să vândă zeci de parfumuri cu nume de branduri de lux. Produsele ridicau suspiciuni serioase că ar fi contrafăcute.
👮 La vederea patrulei, individul a încercat să ascundă marfa și să dispară printre tarabe, dar a fost imediat oprit și dus la sediul Inspectoratului de Jandarmi pentru cercetări.
📦 Nu mai puțin de 28 de parfumuri au fost confiscate, iar dosarul bărbatului merge acum mai departe către organele competente.
⚠️ Jandarmii atrag atenția că astfel de produse pot fi periculoase și îi îndeamnă pe oameni să NU cumpere de la comercianți dubioși.
☎️ Dacă observați asemenea situații, sunați imediat la 112!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Meteo și Mediu
Județul Călărași, sub COD PORTOCALIU de vânt puternic. Sud-Muntenia, lovită de ploi și furtuni
Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis avertizări severe de vreme rea pentru următoarele ore, care vizează și județul Călărași.
🟠 COD PORTOCALIU de vânt
-
Valabil: 2 octombrie, ora 20:00 – 3 octombrie, ora 23:00
-
Județe afectate: Teleorman, Giurgiu, Călărași, Ialomița, Brăila, Buzău, Ilfov și București
-
Intensificări: rafale de 70 – 90 km/h, cu risc de avarii în rețeaua electrică, căderi de copaci și probleme în trafic.
💦 În paralel, județele din Sud-Muntenia Teleorman, Argeș, Dâmbovița și Prahova sunt sub COD PORTOCALIU de ploi abundente, cu acumulări de 70 – 90 l/mp, în timp ce în Oltenia (Dolj și Olt) a fost emis COD ROȘU, cel mai grav nivel de alertă meteo.
📌 Ce înseamnă pentru Călărași:
-
Rafalele de vânt pot depăși 80 km/h, punând în pericol circulația rutieră, în special pe drumurile deschise și poduri.
-
Se pot înregistra căderi de crengi și arbori, avarii la acoperișuri sau panouri publicitare.
-
Posibile întreruperi de energie electrică, mai ales în localitățile rurale expuse.
Autoritățile recomandă populației din Călărași să evite deplasările inutile în perioada avertizării, să asigure bunurile din curți și balcoane și să urmărească permanent mesajele oficiale transmise prin RO-ALERT sau ISU Călărași.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Gaița albastră, cunoscută în botanică sub numele științific Garrulus glandarius, este una dintre cele mai fascinante păsări din familia corvidelor (Corvidae), care include și ciorile sau corbii. Această pasăre de talie medie, cu o lungime de aproximativ 32-35 cm și o greutate de circa 170 de grame, este un adevărat artist al naturii, recunoscută nu doar pentru penajul său spectaculos, ci și pentru inteligența și comportamentul său complex. În România, unde este comună în pădurile de foioase, gaița albastră – sau matiaș, cum îi spun localnicii – reprezintă un simbol al sălbăticiei urbane și rurale, adesea observată în parcuri sau grădini, unde își face apariția cu un țipăt ascuțit și zgomotos.
Aspectul exterior al gaiței albastre este un spectacol de culori contrastante, perfect adaptat pentru a se strecura prin frunzișul dens al pădurilor. Penajul predominant este cenușiu-roșcat, cu nuanțe calde pe piept și abdomen, dar adevărata minune vine de la aripile și coada sa: un mozaic pestriț de albastru intens, presărat cu dungi negre și pete albe, care par a fi pictate cu pensula unui maestru. Capul este încununat de o creastă discretă, iar ciocul puternic, de un galben-pal, este instrumentul perfect pentru a sparge nuci sau a săpa gropițe în sol. Femelele și masculii sunt similari ca aspect, deși exemplarele tinere au culori mai estompate, câștigând strălucirea cu fiecare năpârlire. Această combinație de culori nu este doar estetică; albastrul iridescent ajută la camuflaj printre umbrele copacilor, în timp ce petele albe servesc ca semnale sociale în timpul curierii.
Habitatul natural al gaiței albastre se întinde pe întreg teritoriul Europei, inclusiv România, unde preferă pădurile mixte de stejar, fag sau carpen, dar se adaptează remarcabil și la zonele periurbene. Este o pasăre sedentară, care migrează doar ocazional în căutarea hranei, și poate fi zărită tot anul, de la câmpiile deluroase până la altitudini de peste 1.500 de metri în Carpați. Gaițele trăiesc în cupluri sau mici grupuri familiale, teritorializându-și un areal de câțiva kilometri pătrați, pe care îl patrulează cu vigilență. Sunt păsări diurne, active mai ales dimineața și seara, și au o speranță de viață impresionantă – până la 16 ani în sălbăticie, deși prădătorii precum șoimii sau vulpile reduc adesea această cifră.
Ce face din gaița albastră o pasăre cu adevărat remarcabilă este inteligența sa excepțională, demnă de un corvid adevărat. Este faimoasă pentru rolul de “distribuitor de stejari”, colectând anual mii de ghinde și nuci, pe care le îngroapă în sol la adâncimi mici, acoperindu-le cu frunze și crengi. Multe dintre aceste provizii sunt uitate, germinând ulterior în noi arbori – un mecanism natural care contribuie la regenerarea pădurilor. Dieta sa variată include nu doar semințe și fructe de pădure, ci și insecte, viermi, rozătoare mici, ouă și chiar pui de alte păsări, făcând-o un oportunist culinar. Gaița este, de asemenea, un mim impecabil: poate imita perfect țipetele altor specii, de la haiducii pădurii la chemările de alarmă ale ciocănitorilor, folosindu-și repertoriul vocal pentru a nu confunda prădătorii cu semenii. Țipătul său caracteristic, un “gaia-gai” răgușit, poate fi auzit de la sute de metri, servind atât ca avertisment, cât și ca chemare socială.
Reproducerea are loc primăvara târziu, între aprilie și iunie, când cuplurile construiesc cuiburi solide din crengi, rădăcini și mușchi, ascunse în coroanele copacilor înalți. Femela depune 3-7 ouă verzi-măslinii, pe care le clocesc timp de 16-18 zile, în timp ce masculul asigură hrana. Puii eclozează orbi și imberbi, dar cresc rapid, părăsind cuibul după doar trei săptămâni. Deși gaița albastră nu este amenințată la nivel global, în România populațiile sale pot fi afectate de defrișări sau urbanizare, motiv pentru care conservarea pădurilor este esențială pentru supraviețuirea sa.
În folclor și cultură, gaița albastră apare adesea ca un mesager al pădurii, un spirit ștrengar care ascunde comori sau prevestește schimbări. În mitologia europeană veche, era asociată cu înțelepciunea și viclenia, asemănătoare vulpii, datorită abilităților sale de supraviețuire. Astăzi, observarea unei gaițe în grădină este un semn de biodiversitate sănătoasă, iar mulți pasionați de ornitologie o consideră o “pasăre de noroc” pentru curiozitatea sa nesfârșită.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Biblioteca Județeană Călărași îi invită pe cititori în Sala de Lectură: „Lumea de afară poate să aștepte, dar lumea din voi abia acum se construiește”
PMC / Ștafeta Veteranilor ajunge în județul Călărași – eveniment de patriotism și respect față de eroii României
Dragoș Coman: „De la România educată la România amputată!” – Critici dure după anunțul privind tăierea burselor studenților
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
